Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Ungaria pompează miliarde de forinți în Ardeal

Avatar

Publicat

in

Ministrul de Externe al Ungariei, Peter Szijjarto, a declarat miercuri, la Târgu Mureş, că Ungaria va continua programul de dezvoltare economică din Ardeal, care este sincronizat cu legislaţia României şi cu cea internaţională, şi a alocat deja un buget de 6,5 miliarde forinţi.

Citește și: Cine sunt candidații la funcția de premier. Posibile evoluții după alegerile parlamentare

“Au fost realizate 53 de investiţii agricole majore, în valoare totală de 47 de miliarde de forinţi (circa 112 milioane de euro n.r.), făcând posibil în judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, pentru fermierii de aici să îşi valorifice produsele aici şi, ulterior, după prelucrare, să ajungă pe pieţele externe. La această dezvoltare de peste 40 de miliarde, Guvernul Ungariei a oferit un sprijin de 20 de miliarde de forinţi (circa 56 de milioane de euro n.r.). Şi întrucât a avut succes, am decis să continuăm şi am deschis un buget nou de 6,5 miliarde forinţi (în jur de 18 milioane de euro n.r.) pentru investiţii în agricultură şi în industria alimentară. Dacă mă uit la cei 5 ani care au trecut, de când am avut acest program de dezvoltare economică în Ardeal, atunci pot să vă spun că 6.045 de proiecte au fost sprijinite financiar şi aceste 6.045 de proiecte au adus o investiţie de 135 de miliarde de forinţi ca investiţie”, a declarat Peter Szijjarto, într-o conferinţă de presă.

Potrivit ministrului ungar, aceste investiţii au fost făcute în România, iar din acest motiv pot fi calificate şi ca fiind în interesul României şi al românilor.

“În ceea ce priveşte Programul de dezvoltare economică din Ardeal, la conceperea acestuia am fost foarte atenţi ca să corespundă legislaţiei internaţionale, legislaţiei române şi vă pot spune, cu curaj, că Programul de dezvoltare economică din Ardeal este sincronizat cu legislaţia României, legislaţia europeană şi cea internaţională. Programul de dezvoltare economică din Ardeal înfiinţează locuri de muncă în România, în România aduce taxe la buget şi contribuie la dezvoltarea economică a acestei ţări. Şi, evident, consolidează şi comunitatea maghiară de aici. Din partea noastră, evident după consultările cu UDMR, suntem gata să continuăm acest program de dezvoltare economică, având în vedere succesul din anii anteriori”, a susţinut ministrul Peter Szijjarto.

El a mai subliniat că atât timp cât formaţiunea sa, FIDESZ, se află la guvernare în ţara vecină, acest program de dezvoltare economică va continua.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

Eșec răsunător al gigantului Alphabet: Spectaculosul proiect Loon a murit

Avatar

Publicat

in

De

Alphabet In., grupul care deţine Google, a anunţat vineri că va închide Loon, un proiect intens mediatizat ce vizează furnizarea de servicii de internet wireless prin intermediul unor baloane care plutesc în stratosferă, din cauza lipsei de viabilitate comercială, informează AFP.

Citește și: Judecătorii CCR explică de ce nu pot crește pensiile cu 40%: victorie de etapă a Guvernului/ MOTIVARE

Proiectul Loon avea obiectivul de a instala în stratosferă o reţea de baloane pentru a dezvolta accesul la internet în zonele slab deservite sau izolate.

Loon făcea parte din “moonshot factory”, sau “Proiectul X”, demarat în 2010 de compania Google.

Anunţând această “decizie dificilă” într-un mesaj publicat pe blogul companiei, Astro Teller, coordonatorul “Proiectului X”, a spus că “din păcate, în pofida realizărilor tehnice revoluţionare ale echipei noastre pe parcursul ultimilor nouă ani (…), drumul spre viabilitate comercială s-a dovedit mult prea lung şi mai riscant decât prevăzusem”.

Proiectul Loon a fost testat în Puerto Rico după uraganul Maria din 2017, dar şi după un puternic cutremur de pământ în Peru. Anul trecut, administratorii săi au anunţat un parteneriat cu gigantul american din domeniul telecomunicaţiilor AT&T pentru mentenanţa serviciilor de telecomunicaţii mobile în cazul producerii unor catastrofe similare. Ei au lansat şi un serviciu comercial pilot în Kenya, declarând cu acea ocazie că “o nouă eră în domeniul comunicaţiilor stratosferice a început”.

Totuşi, compania nu a reuşit să obţină “costuri suficient de joase pentru a construi un proiect durabil pe termen lung”, a declarat vineri CEO-ul Loon, Alastair Westgarth.

Operaţiunile se vor opri “în lunile următoare”, în speranţa că angajaţii Loon vor fi redistribuiţi în cadrul grupului Alphabet, au precizat reprezentanţii săi.

Grupul a anunţat un fond de 10 milioane de dolari “pentru a susţine organizaţiile non-profit şi companiile axate pe conectivitate, internet, antreprenoriat şi educaţie în Kenya”, unde mass-media locale s-au declarat îngrijorate de perspectiva ca planurile Telkom, partenerul proiectului Loon în această ţară, să ajungă de acum “într-o situaţie de incertitudine”.

Baloanele uriaşe din plastic transparent folosite în cadrul proiectului Loon sunt alimentate cu panouri solare şi navighează în stratosferă graţie unor sisteme de inteligenţă artificială care le permit să ajungă în zonele greu accesibile folosind curenţii de aer de la mare altitudine, putând totodată să staţioneze în zonele dorite timp de mai multe luni.

Devenit o companie independentă în cadrul grupului Alphabet în 2018, proiectul Loon reprezenta un pariu important făcut de acest gigant din industria noilor tehnologii, alături de cel al automobilului cu conducere autonomă Waymo şi cel al livrărilor cu ajutorul dronelor Wing.

Loon nu este însă primul proiect de acest tip care a fost suprimat: în februarie 2020, Alphabet a închis Makani, o filială dedicată dezvoltării unor mici eoliene zburătoare, care sunt ataşate de capătul unui cablu.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Planul de securitate al guvernului elen scoate populația în valuri în stradă: După studenți, jurnaliștii au manifestat împotriva deciziilor executivului

Avatar

Publicat

in

De

Noul “plan naţional de gestionare” a manifestaţiilor anunţat de guvern a provocat vineri reacţii puternice în rândul asociaţiilor jurnaliştilor din Grecia, care denunţă “o lovitură gravă dată informării cetăţenilor”, relatează AFP, potrivit Agerpres.

Potrivit acestui proiect, poliţia ar urma “să stabilească locuri precise pentru jurnaliştii” care acoperă manifestaţiile, ceea ce, potrivit acestora, vizează limitarea libertăţii lor de deplasare.

Într-o scrisoare adresată ministrului protecţiei cetăţenilor, Michalis Chryssohoidis, “sindicatele jurnaliştilor şi media din Grecia (ESIEA), fotoreporterilor (EFE) şi corespondenţilor presei străine în Grecia (FPA) îşi exprimă opoziţia faţă de planul naţional de gestionare a manifestaţiilor”.

“Această delimitare dă o lovitură gravă informării cetăţenilor, unul dintre fundamentele democraţiei”, subliniază sindicatele, care cer o întâlnire cu Michalis Chryssohoidis.

Citește și: Valeriu Gheorghiță: Nu cred că anul viitor vom mai avea o altă campanie de vaccinare

În urma protestelor jurnaliştilor, Michalis Chryssohoidis a declarat vineri la postul de radio Skai că regula privind limitarea accesului jurnaliştilor la manifestaţii nu va fi aplicată decât atunci “când jurnaliştii o solicită”, în caz de incidente grave.

Planul guvernamental prevede, de asemenea, utilizarea de portavoci de către poliţie pentru a gestiona situaţia în caz de dispersare a manifestaţiei de către forţele de ordine sau folosirea de gaze lacrimogene şi tunuri cu apă.

Acest plan de gestionare a manifestaţiilor a fost făcut public joi Michalis Chryssohoidis, într-un moment în care poliţia a făcut pentru scurt timp uz de gaze lacrimogene pentru a dispersa o manifestaţie a studenţilor de la Salonic.

Studenţii protestează de două săptămâni împotriva unui proiect de lege al Ministerului Educaţiei privind instituirea unui corp de poliţie în universităţi, o premieră în Grecia.

Citește și: Raed Arafat: ‘Pentru școli ultima analiză se va face la începutul lui februarie pentru a decide definitiv care va fi abordarea’

Primele pagini ale ziarelor din Grecia au reflectat vineri aceste noi politici de securitate. “Democraţie poliţienească”, titrează Ziarul Redactorilor (stânga), în timp ce Eleftheros Typos (dreapta) salută prezenţa poliţiei în universităţi cu titlul: “Sfârşitul toleranţei pentru huligani”.

Cotidianul liberal Kathimerini evocă pe prima pagină o “reacţie a rectorilor” împotriva măsurilor guvernamentale şi persistenţa Ministerului Educaţiei “în a face să avanseze o evoluţie care sapă o prăpastie între cele două părţi”.

La putere de peste un an şi jumătate, guvernul lui Kyriakos Mitsotakis a făcut din “securitate o prioritate”, crescând efectivele şi numărul de controale ale forţelor de ordine în centrele urbane şi închizând frontierele pentru a reduce numărul sosirilor de migranţi şi refugiaţi.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Mioveni

În Trend