Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Unde sunt acum, de fapt, prizonierii de la Azovstal (Dezvăluiri)

Publicat

in

Miercuri a avut loc cel mai mare schimb de prizonieri de când a început războiul, dar mii de oameni sunt încă în captivitate. Printre cei 144 de ofițeri și soldați ucraineni care ar urma să se întoarcă acasă sunt și 95 de soldați care au apărat uzina Azovstal din Mariupol.

Deși s-au bucurat să afle această veste, familiilor lor sunt încă îngrijorate, deoarece nu știu nimic despre soarta luptătorilor și susțin că autoritățile din Kiev ar trebui să facă mai mult pentru a-i aduce mai repede înapoi, scrie Politico.

Karina Mkrtchian, al cărei frate este medic militar, luat prizonier în aprilie după ce rușii au înconjurat Azovstal, spune că autoritățile le cer rudelor să nu facă publice informații despre prizonieri, „pentru a nu le face rău”.

„Mă sfătuiesc să nu spun nimic nimănui, să stau și să aștept, că mai devreme sau mai târziu va fi schimbat și adus acasa”, a spus Karina Mkrtchian.

În captivitate, fratele Karinei Mkrtchian a reușit să-i trimită acesteia o scrisoare pe care i-a cerut să o facă publică, iar la sfârșitul lunii mai, cei doi au vorbit puțin la telefon.

„În scrisoare a scris despre răniți. Fratele meu se teme că ar putea muri în captivitate. Sunt foarte mulți dintre ei răniți”, a spus Mkrtchian.

Familiile spun că singura comunicare pe care o au cu autoritățile se limitează la promisiunile că se fac eforturi pentru ca prizonierii să fie aduși acasă. Informațiile puține cresc îngrijorarea că prozonierii ar urma însă să fie judecați.

Ce se știe despre Serghei Volinski, comandantul luptătorilor de la Azovstal

Printre cei luați prizonieri este și Serghei Volinski, cel care a fost devenit comandant și mesager al luptătorilor de la Azovstal. A stat săptămâni întregi în uzina bombardată de ruși și s-a predat în 20 mai. Acum, se află în închisoarea Lefortovo din Moscova, potrivit TASS, unde el și alți soldați ucraineni sunt anchetați de ruși.

Înainte de capitulare, Volinski a cerut liderilor lumii, Papei, președintelui turc Recep Tayyip Erdogan și chiar șefului Tesla, Elon Musk, să salveze garnizoana ucraineană.

„Înainte de a ajunge la Azovstal, Serghei nu era o persoană publică. Cred că pușcașii marini și alte unități din oțelărie au înțeles că nu au resursele necesare pentru a încerca să rezolve problema. Așa că au încercat să folosească toate mijloacele posibile pentru a salva viețile și sănătatea soldaților”, a declarat sora lui, Natalia Kharko.

Kharko a aflat despre potențialul transfer al fratelui ei la Moscova din presa rusă. „Încă nu am informații [oficiale] despre locul în care se află”, a spus ea.

Trei întrebări rămase fără răspuns

Natalia Zaritska, soția lui Bohdan, un militar din Regimentul Azov al cărui nume de familie nu a fost dezvăluit din motive de securitate, a vorbit ultima dată cu soțul ei în 17 mai.

„La patru zile după plecarea lui din Azovstal, am primit un apel de la Geneva, de la [Comitetul Internațional al Crucii Roșii] și am fost informată că a fost scos din uzină. Unde a fost trimis, în ce condiții este ținut, dacă sunt alături de ei reprezentanți ai CICR – la niciuna dintre aceste întrebări nu mi s-a răspuns”, a spus Natalia.

Zarytska a înființat o asociație a rudelor soldaților ucraineni care s-au predat la Azovstal. Ea spune că are încredere în autoritățile ucrainene și că este încrezătoare că fac tot ce le stă în putere pentru ca „soții noștri să se poată întoarce din captivitate cât mai curând posibil”.

„Comunicarea [cu autoritățile] există. Am fost informată că soțul meu este pe listele prizonierilor de război. Dar nu știu nimic despre soarta lui viitoare. Cred că lumina va învinge întunericul, că soldații noștri vor putea îndura totuși vor veni acasă.”, a declarat ea.

De atunci, ea nu a mai aflat nicio informație oficială despre soțul ei nici din Rusia, nici din Ucraina.

„Au trecut prin iad la Azovstal. Acum încă luptă pentru viața lor”

Guvernul ucrainean spune că negociază cu Moscova pentru a-i recupera pe prizonieri – un proces condus de agenția de informații militare.

„Procesul de negociere are o mulțime de aspecte secrete, iar noi – rudele – nu obținem informații. Înțelegem că astfel de lucruri nu pot fi rezolvate rapid. Dar sperăm că ne vor putea aduce băieții înapoi cât mai curând posibil.… Au trecut prin iad la Azovstal. Acum încă luptă pentru viața lor.”, a declarat sora lui Serghei Volinski.

„Este o problemă foarte complicată. Multe detalii nu pot fi dezvăluite”, a spus săptămâna trecută președintele ucrainean, Volodimir Zelenski.

El a adăugat că Kievul se bazeazăpe asistența altor națiuni și organizații internaționale în discuțiile cu Moscova. „În acest proces ne implicăm cât mai mult posibil prin partenerii noștri: Crucea Roșie, Națiunile Unite, mai multe state care au o anumită influență asupra țării agresoare”.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

NATIONAL

Fiscal Council cautions cash budget deficit is likely to hit around 7 pct of GDP

Publicat

in

De

The Fiscal Council considers that Romania’s cash budget deficit is likely to be around 7% of GDP, compared to 5.84% of GDP in the revised budget projection, as this negative balance takes into account revenues from overtaxing of over 12.8 billion RON and total expenses with energy suppliers of approximately 7.4 billion RON.

„The postponement of certain payments for the year 2023 increases the difference between the cash deficit and the ESA deficit in 2022,” the Fiscal Council emphasizes in its Opinion on the budget revision bill included on the agenda of the government’s Thursday meeting.

According to the Fiscal Council, the draft budget revision provides for a substantial nominal increase, unprecedented in the history of revisions assessed by the Council since 2010 in both revenues (+31.7 billion RON, representing +7.2%), and total budget expenditures (+34.9 billion RON, representing +6.8%). The general consolidated budget deficit is 3.2 billion RON above the initial target, but expressed as a percentage of GDP, the projected deficit is still 5.84%, as in the initial budget construction, against the background of the increase of the nominal GDP projection by 55.2 billion RON, Agerpres.

The Fiscal Council cautions that a revenue gap of approximately 9 billion RON is likely compared to the targets assumed in the budget revision bill, representing approximately 0.66% of GDP. On the expenditure side, the institution identified a shortage of 6.2 billion RON, that is 0.45% of GDP.

„If the impact of the expenditures with the energy compensation scheme is undersized, which is quite likely, the deficit would inevitably increase considerably. And unfavorable price developments on the markets will put additional pressure on the budget. This undersizing of the expenditure with the energy offsetting scheme creates a major risk for the budget and fiscal consolidation,” warns the Fiscal Council.

According to the cited source, the European resources from the National Recovery and Resilience Plan and the Multiannual Financial Framework represent the only counter-cyclical force that can counteract the contractionary effects of fiscal consolidation. The absorption in a proportion as large as possible of these financial resources, both non-reimbursable and reimbursable, is vital for Romania, considering the state of the public budget and the vulnerabilities of the external balance, as well as the extremely unfavorable international environment.

„This year’s budget execution takes place under extremely unfavorable conditions in the European economy, with major implications for the Romanian economy. This is about the energy crisis, the disruption of production and supply chains, the quasi-generalized high inflation, the exacerbated effects of climate change, the pandemic and, last but not least, the war in Ukraine. These events and phenomena form a combination of adverse shocks that put an extraordinary pressure on the economies of the EU member states, on public budgets, and severely affect people’s livelihoods. The change in the relative price of energy has distributional consequences between and within economies, triggering a major increase in the cost of living,” the Fiscal Council states in its Opinion.

The document notes that inflation, which has risen to unprecedented levels, drastically amputates the purchasing power and the citizens’ savings reserves. Inflation is forecast to stay high in 2023 too.

Under these circumstances, the analysts point out that a particular vulnerability of Romania’s is the external balance, where the current account deficit will exceed 7% of GDP this year (it was 7% was in 2021), and the coverage through non-debt generating flows will be probably under 50%. Also, Romania is in an excessive deficit procedure since the beginning of 2020.

„Romania’s fiscal revenues (including contributions) are among the lowest in the EU – about 27% of GDP against the EU average of about 41% of GDP. Its fiscal revenues must increase substantially, a leitmotif of Fiscal Council documents in recent years. The very low level of fiscal/budgetary revenues is unacceptable in relation to Romania’s current and future needs. And it is hard to imagine that we could achieve fiscal consolidation only through inflation. At the same time, there is need for a more prudent use of public money, a restructuring of the administrative apparatus, an increase in the efficiency of budget spending,” the Fiscal Council said.

The latest forecast by the National Strategy and Forecast Commission – from July 2022 – compared to the previous ones, especially the one from November 15, 2021, that underpins the 2022 budget, envisages a real economic growth of 3.5%, just slightly lower in comparison with the 4.6% provided for by the draft budget.

„Looking at this economic picture, there are signs that the dynamics of the economy will be slower in the second part of the year, compared to the first part. The macroeconomic evolution depends on our capacity to keep the fiscal adjustment commitments agreed upon with the European Commission, which guarantee a calendar of reforms, including a fiscal/collection schedule and a substantial volume of financing, under particularly favorable conditions, both through the multiannual European budget framework and through the NRRP,” the cited document states.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

CE Tenis de masă: Elizabeta Samara și Andreea Dragoman, în finală la dublu feminin – România și-a asigurat o medalie de aur

Publicat

in

De

Perechea formată din româncele Elizabeta Samara și Andreea Dragoman s-a calificat în finala probei de dublu feminin de la Campionatele Europene de tenis de masă de la Munchen. Astfel, România va avea cu siguranţă o medalie de aur la CE.

Andreea Dragoman si Elizabeta SamaraFoto: Christian Kolbert / AFP / Profimedia

Elizabeta Samara şi Andreea Dragoman au trecut de luxemburghezele Xia Lian Ni/Sarah de Nutte, scor 3-1 (6-11, 11-6, 11-9, 11-6).

În finală, perechea din România va evolua contra echipei învingătoare din meciul dintre echipele Adina Diaconu/Maria Xiao (Spania) şi Bernadette Szocs/Sofia Polcanova (Austria).

Astfel, România va avea sigur o medalie de aur, precum şi una de argint şi una de bronz, scrie News.ro.

Finala va avea loc tot joi, de la ora 20:00.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend