Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Un tren direct de la Iași la Odesa – De ce propunerea are avantaje, dar și multe dezavantaje

Publicat

in

​În ultimele săptămâni s-a vorbit în Republica Moldova despre introducerea unui tren direct între Iași și Odesa, dar lucrurile sunt la stadiul de consultări. Odesa are un milion de locuitori și este unul dintre cele mai importante destinații turistice de la Marea Neagră, dar nu prea se numără printre preferințele turiștilor români. În articol puteți citi despre Odesa și istoria ei, dar și de ce lansarea unui tren direct cu România nu ar crește prea mult numărul de turiști români.

Cu trenul din România la Odesa – Un drum fooarte lung


Pentru ca cineva din România să ajungă cu trenul la Odesa este nevoie să ajungă mai întâi la Chișinău, iar aici intervine prima greutate, fiindcă trenul Prietenia face 13 ore pe 590 km, viteza medie fiind 45 km/h. Cu autobuzul sau microbuzul drumul durează 8 ore și jumătate – 9 ore.

Drumul cu trenul durează aproape 7 ore de la București la Iași, însă de la Iași la Chișinău, deși sunt 130 km, călătoria cu trenul durează aproape 6 ore cu ”Prietenia” din cauză că ecartamentul este diferit și trebuie schimbate boghiurile pentru a rula pe liniile moldovenești, iar controalele vamale sunt de lungă durată la Ungheni. Când Chișinăul era parte din România și deci nu mai diferea ecartamentul, călătoria dura sub 10 ore cu rapidul Unirea, în 1939. (539 km), dar erau și trenuri care făceau 12-13 ore.

Tren al CFM (sursa – Căile Ferate din Moldova)

Trenul Prietenia revine în circulație de la 12 decembrie, după o pauză de mai bine de un an. Va circula de două ori pe săptămână în luna decembrie 2021 (IR 401 Chișinău – București în zilele de joi/vineri și duminică/luni, IR 402 București – Chișinău în zilele de luni/marți și vineri/sâmbătă) și de trei ori pe /săptămână în anul 2022 (IR 401 Chișinău – București în zilele de marți/miercuri, joi/vineri și duminică/luni, IR 402 București – Chișinău în zilele de luni/marți, miercuri/joi și vineri/sâmbătă

În versiunea tipărită a noului Mers al Trenurilor mai figurează un tren Socola – Chișinău, 125 km, dar drumul durează 4 ore din cauza șederii lungi în vamă.

Cu autocarul, drumul Iași – Chișinău durează în mod excepțional 2 ore și jumătate, dar dacă este blocaj în vamă se poate trece de 4 ore și jumătate.

De la Chișinău la Odesa sunt 191 km, iar pe zi există un singur tren direct care face aproape 4 ore. Trenul este un automotor diesel din anii 80 ce a fost modernizat la Pașcani.

Gara Odesa Holovna (sursa – Leonid Andronov, Dreamstime.com)

În 2000 existau trei trenuri pe zi. Înainte de căderea URSS, când trenul dintre cele două orașe nu traversa vreo graniță, drumul dura 3 ore. În prezent trenul traversează regiunea Transnistria și oprește la Bender și la Tiraspol și staționează 40 de minute la intrarea în Ucraina, în localitatea de graniță Kuchurhan, în regiunea Odesa.

De la Iași la Odesa sunt 320 km și, dacă ar fi să fie un tren direct pe viitor, acesta ar face undeva între 9 și 11 ore, ceea ce este extrem de mult. Cu mașina personală se poate ajunge în 6-8 ore în funcție de aglomerația sau controalele de la graniță.

Dacă drumul ar dura patru ore, ar fi bun de un ”city-break” de week-end, însă la un timp dublu de călătorie nu este prea atractiv.

Însă nimic nu are cum să ducă la scăderea substanțială a timpilor de parcurs în următorii ani: NU se vor construi linii cu ecartament european în Moldova sau Ucraina, nu se vor simplifica procedurile vamale și cele două țări nici nu vor intra în UE.

Trebuie spus și că Ucraina nu este o destinație turistică pentru foarte mulți români, deși nu departe de graniță sunt orașe frumoase, cum ar fi Cernăuți, dar și stațiuni de schi, în Carpați. Ucraina nu a fost niciodată o destinație turistică pentru români, mai ales că este greu de ajuns cu mașina din sudul României sau din vest. Kiev sau Liov nu au fost nici ele pentru români destinații de city-break cum sunt Praga, Viena sau Budapesta.

Opera din Odesa (sursa – Y Hluzhetskyi, Dreamstime.com)

De la București la Odesa drumul cu trenul este de 780 km și călătoria nu ar dura mai puțin de 17-18 ore. Cu mașina, cea mai scurtă rută este de sub 590 km, include și o trecere cu feribotul și drumul poate dura și sub 10 ore.

Ce a spus pentru HotNews.ro Întreprinderea de Stat Calea Ferată din Moldova, despre ideea unui tren Iași – Odesa.
”Vă informăm că Asociația Patronală a Industriei Turismului din Republica Moldova (APIT), împreună cu ÎS „Calea Ferată din Moldova” (CFM) și Institutul de Dezvoltare și Expertiză a Proectelor din Republica Moldova (IDEP) planifică lansarea unui coridor feroviar Iași – Chișinău – Odesa. La moment, acest proiect de rută feroviară directă este în stagiu de consultări. După coordonarea cu administrațiile feroviare a Ucrainei și României a acestei rute, CFM va oferi toată informația despre lansarea și condițiile circulației cursei feroviare. Dar până la lansare, din 12 decembrie va deveni posibil de călătorit cu trenul din București și Iași spre Odesa și invers, schimbând trenul în gara Chișinău”.

Un amănunt interesant de istorie. La 1939 exista tren direct București – Odesa via Iași – Tighina – Tiraspol și călătoria dura o zi. Mai exact, în localitatea Rasdelnaia (Rozdilna) din regiunea Odesa se desprindea un vagon al acceleratului București – Moscova.

Odesa – O istorie zbuciumată


Odesa, scris de ruși cu doi S și de ucraineni cu unul singur, este cel mai mare port comercial al Ucrainei, are un milion de locuitori, iar împărăteasa Rusiei Ecaterina cea Mare l-a gândit ca un ”St Petersburg la Marea Neagră”.

Treptele Potemkin (sursa – Jerome Cid | Dreamstime.com)

Click aici pentru a mări fotografia

Jose de Ribas este numele ofițerului din Napoli care a construit portul, la final de secol 18, iar cea mai cunoscută stradă din oraș îi poartă și în prezent numele: Derybasivska. Primul guvernator al orașului a fost ducele de Richelieu (între 1803 și 1814) și un monument îi este dedicat în partea superioară a treptelor Potemkin. Pe atunci Odesa devenise cel mai cunoscut port la Marea Neagră al Imperiului Țarist. Odesa a fost o dorință împlinită pentru țarii Rusiei care visau la un port în sud, unde apele să nu înghețe iarna.

Orașul este celebru pentru Treptele Potemkin, pentru bulevardul Prymorsky, pentru Operă și pentru Muzeul de Artă Modernă.

Pentru români, Odesa înseamnă unul dintre cele mai negre momente din istoria noastră, din cauza asediului orașului și a masacrelor făcute de armata română în cel de-al doilea război mondial, când orașul a fost administrat timp de doi ani și jumătate de către români.

În oraș, unul dintre cartiere poartă numele Moldovanka. Acolo s-au așezat, cu câteva zeci de ani înainte de fondarea orașului, moldoveni care au venit în căutare de pământ bun pentru agricultură și de apă suficientă pentru animale. O parte dintre moldoveni au lucrat înainte de fondarea orașului la reconstrucția unei fortărețe otomane, fortăreață cucerită în 1792 în timpul Războiului Ruso-Turc de Jose de Ribas, căruia rușii îi spun Iosif Mihailovici Deribas.

Odesa și trenurile sale

Odesa are legătură feroviară din 1865 când s-a deschis linia dintre orașul portuar și Balta, 213 km, prima linie de cale ferată din Ucraina controlată de ruși.

Odesa Holovna se numește gara centrală a orașului și până la Kiev sunt 655 km, iar cel mai rapid tren IC face 7 ore și 20 minute, în timp ce trenurile de noapte, mult mai lente, fac 12 – 14 ore.

Liniile au fost modernizate pentru viteze bune și în sud: de exemplu Odesa – Podilsk, 186 km, pot fi parcurși în 2 ore și 10 minute.

De la Odesa la Lviv sunt 746 km, iar trenurile fac 10-12 ore. De la Odesa la Harkov sunt 765 km și trenurile fac 12-13 ore. De la Odesa la Mariupol, oraș situat foarte aproape de linia frontului din est, trenul face 20-21 de ore pe 1.018 km. Călătoria Odesa – Cernăuți durează 18 ore (1.013 km).

Până acum câțiva ani existau trenuri directe Odesa – Moscova (24 de ore) și Odesa – Minsk (22 de ore). Vara existau și trenuri către St Petersburg și spre Rostov pe Don.

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame

NATIONAL

Jaqueline Cristian, în turul doi de la Australian Open 2022

Publicat

in

De

Jaqueline Cristian s-a calificat luni în turul al doilea de la Australian Open 2022, sportiva noastră trecând în runda inaugurală de Greet Minnen (Belgia – 84 WTA).

Aflată în prezent pe locul 69 în ierarhia mondială, Jaqueline s-a impus în două seturi, scor 7-5, 6-4, după un meci care a durat o oră și 42 de minute.

De știut:

  • Pentru calificarea în turul al doilea, Jaqueline va primi 97.210 euro şi 70 de puncte în clasamentul WTA de simplu.
  • În turul al doilea, Jaqueline Cristian va da peste Madison Keys (51 WTA). Americanca a eliminat-o pe Sofia Kenin, campioana de la Australian Open în 2020.

S-ar putea să te intereseze pe aceeași temă:

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame
Citeste mai mult

NATIONAL

Cercetătorii trag un semnal de alarmă cu privire la geoingineria solară / Riscurile majore identificate de oamenii de știință

Publicat

in

De

Proiectele de geoinginerie solară menite să răcească suprafaţa Pământului şi să limiteze încălzirea globală sunt potenţial periculoase şi ar trebui blocate de guverne, susţin 60 de experţi şi oameni de ştiinţă într-o scrisoare publicată luni, informează AFP și Agerpres.

Injectarea a miliarde de particule de sulf în stratul superior al atmosferei – unul dintre cele mai controversate proiecte de modificare intenţionată a efectelor razelor solare – ar putea să reflecte o parte din razele solare, însă urmările secundare riscă să depăşească beneficiile, se insistă în această scrisoare deschisă însoţită de un text publicat în jurnalul ştiinţific WIREs Climate Change.

„Implementarea geoingineriei solare nu poate fi gestionată la nivel mondial într-un mod echitabil, exhaustiv şi eficient. Prin urmare, solicităm guvernelor, ONU şi altor actori să ia măsuri politice imediate pentru a preveni normalizarea geoingineriei solare ca opţiune împotriva încălzirii globale”, au scris semnatarii.

Planeta s-a încălzit cu aproximativ 1,1 grade Celsius comparativ cu perioada preindustrială, ceea ce antrenează deja o multiplicare a valurilor de caniculă, a inundaţiilor şi a furtunilor.

Lumea s-a angajat să limiteze această încălzire la mult sub +2 grade Celsius, +1,5 grade Celsius dacă este posibil, însă experţii ONU în climă (Grupul interguvernamental privind schimbările climatice – IPCC) estimează că pragul de +1,5 grade Celsius ar putea fi deja atins în jurul anului 2030.

În faţa eşecului de a reduce emisiile de CO2 responsabile de încălzirea globală, unii politicieni susţin în prezent geoingineria pentru a câştiga timp.

Riscurile majore identificate de cercetători cu privire la geoingineria solară

Oamenii de ştiinţă cunosc de mult timp că injectarea unor volume semnificative de particule reflectorizante în stratul superior al atmosferei ar putea răci planeta. Particulele proiectate în atmosferă în urma erupţiei vulcanului Pinatubo din Filipine în 1991 au redus temperatura medie a suprafeţei Pământului timp de un an.

Însă scrisoarea deschisă evidenţiază mai presus de toate riscurile. O modificare intenţionată a radiaţiei solare ar putea, spre exemplu, să perturbe tiparele musonice din Asia de Sud şi Africa de Vest şi ar putea astfel să distrugă culturile agricole de care depind sute de milioane de oameni, potrivit unor studii deja publicate.

Iar dacă modificarea radiaţiei ar fi stopată „din orice motiv, este foarte probabil ca temperatura suprafeţei să crească rapid”, a estimat IPCC. În plus, această tehnologie nu ar împiedica acumularea de CO2 în atmosferă.

Semnatarii, precum profesorul Aarti Gupta de la Universitatea Wageningen din Ţările de Jos, sau preşedintele Agenţiei Germane de Mediu Dirk Messner sunt, de asemenea, îngrijoraţi cu privire la riscul de a crea speranţe false pentru o soluţie la încălzirea globală, care ar putea „descuraja guvernele, întreprinderile şi corporaţiile să facă tot posibilul pentru a atinge neutralitatea carbonului cât mai curând posibil”.

Experţii subliniază totodată lipsa de guvernanţă pentru supravegherea unor astfel de proiecte. Scrisoarea deschisă solicită un „acord internaţional de neutilizare”, care să blocheze finanţarea, testarea şi brevetarea acestor tehnologii, fără a stopa însă cercetarea ştiinţifică.

Citește și:

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

Publicitate decathlon.ro

În Trend