Conecteaza-te cu noi
(function (document, window) { var a, c = document.createElement("script"); c.id = "CleverCoreLoader48572"; c.src = "//scripts.cleverwebserver.com/9fa80e175795759b2749da4ab953784d.js"; c.async = !0; c.type = "text/javascript"; c.setAttribute("data-target", window.name); c.setAttribute("data-callback", "put-your-callback-macro-here"); try { a = parent.document.getElementsByTagName("script")[0] || document.getElementsByTagName("script")[0]; } catch (e) { a = !1; } a || (a = document.getElementsByTagName("head")[0] || document.getElementsByTagName("body")[0]); a.parentNode.insertBefore(c, a); })(document, window); ">

NATIONAL

Un sociolog explică efectele bătăliei din PNL: ‘S-a coborât la un nivel la care nu câștigă nimeni, doar pierde PNL’

Publicat

in

Sociologul Alfred Bulai, prodecan al Facultății de Științe Politice din cadrul SNSPA București, a comentat pentru publicația SPOTMEDIA.RO scandalul din PNL.

„Noi nu vedem că economia, deocamdată, merge pe împrumuturi și că, la un moment dat, vor trebui să taie nodul gordian și să înceapă cu niște măsuri de austeritate (…) Atunci va începe cu adevărat criza pentru populație. Dar acum e festival, mai râdem, mai află lumea o chestie, dar nu ne privește direct”, a spus Bulai pentru SPOTMEDIA.RO.

Redăm mai jos principalele declarații: „Disputa nu e una politică. Nu se bat pe programe, se bat pe putere.

La PNL au fost în permanență tensiuni, numai că până acum, pe vremuri, se ”dezlipeau”. Liberalii au avut cei mai mulți disidenți. Au fost nenumărate ”evadări”. Era mai simplu, pentru că era mai mult entuziasm, mai mult sânge în politicieni, și imediat făceau o formațiune nouă.

Prima a fost chiar PNL-Aripa tânără (Horia Rusu, Tăriceanu și alții).  Pe vremuri era democrație, chiar își dădeau cu părerea împotriva liderului de partid, ceea ce nu se mai întâmplă de ani de zile la PNL, indiferent cine e șeful partidului.

Acum este o luptă, însă este o luptă decadentă cu totul pentru că, totuși, nu e o luptă internă pe programe, ei nu vorbesc despre ce vor să facă în PNL, ci despre cât de nenorocit e celălalt…Nu e o luptă politică, este o luptă pe putere.

Pe vremuri, se rupea partidul și pentru că aveau și altă viziune despre ce trebuie făcut. Cei de azi nu au altă viziune, ci pur și simplu își doresc unul să rămână și altul să plece.

Uitați-vă la un lucru pe care puțini l-au observat: Întâi s-a mers, vreo două luni, prin filiale, ca să își exprime acordul filialele pentru unul dintre cei doi candidați și abia după aceea candidații își prezintă programele. Cum vi se pare asta? Filialele au votat și candidații depun moțiunile acum. Dacă moțiunea ar fi să creștem doar găini în România, oamenii ăia deja au votat…

Modelul american era altul: Vii cu moțiunea, discuți despre ce vrei să faci și îi convingi sau nu. Ei au vrut să convingă ca persoană, prin relațiile și presiunile pe care le puteau face.

Repet: Disputa nu este una politică și s-a coborât la un nivel la care nu câștigă nimeni, doar pierde PNL.(…)

PNL, pe urmele PNȚCD ?

În general, când partidele ajung într-o asemenea situație sunt într-o curbă descendentă care merge spre desființare, dacă ei nu se trezesc ca să se regrupeze. Așa a murit CDR, așa au murit și alte alianțe.

Imaginea generală este că ’ăia se ceartă suburban’ (…) Inițial nu era despre ceva care interesa populația.

Iar modul în care a comunicat Cîțu după aceea și toate mizeriile pe care și le-au aruncat dau o imagine generală despre partid și, în general, astfel nu poți decât să pierzi.

PNȚCD a dispărut așa, nu știu dacă vă mai amintiți că la un moment dat ștampila era la unul, altul ocupase sediul, era un președinte auto-intitulat la București, altul era la Timișoara – Ciuhandu …

În general, oamenii acceptă să se bată cineva de la putere cu cineva de la opoziție, dar dacă se bat doi din aceeași echipă, e ceva cu totul aiurea.

Nu e simplu să fii lucid când ești înconjurat de yesmeni

(…)

O să vină PNRR, care atenție! Că nu e aprobat nu e mare lucru, pentru că va fi, într-o formă sau alta, dar banii trebuie să fie cheltuiți până în 2023. Cu alte cuvinte, contează faptul că nu începi să îi cheltuiești, pentru că nu vei avea timp să îi cheltuiești. Probabil că nu vom cheltui decât o mică parte.

Și oricum o mare parte dintre sectoarele din economie nu sunt vizate, deci rezolvă mult prea puțin. Iar formulele acestea oricum sunt un fel de cățeluși cu covrigi în coadă, pentru că, în realitate, efectele nu se vor simți.

Vor trebui să taie nodul gordian și să înceapă cu niște măsuri de austeritate

Pe de altă parte, să nu uităm deficitul. Să nu uităm că noi avem probleme economice cât casa. Ele s-au moștenit.

Și, culmea, pentru prima dată din cauza alegerilor interne dintr-un partid (de fapt, din ambele partide de guvernământ) NU s-au luat măsuri foarte dure încă.

A fost totuși un Moș Crăciun tot anul trecut: S-a închis? Le dăm bani. Nu se fac ore? Dăm bani. Bani la doctori, bani la toată lumea, pe principiul ’Noi avem alegeri în partid’.

Cât credeți că poate ține așa ceva?

Florin Cîțu doar nu era nebun să sugereze că vrea să ia măsuri de austeritate în perioada asta, deși, la nivele locale, la nivelul primăriilor, unde nu sunt legati direct, au început deja să dea oameni afară.

De exemplu, din informațiile mele, la nivelul unei primării din București din vreo 120 de polițiști de la Poliția Locală au rămas vreo 20 (deci nu e vorba de 2-3!).

Se fac economii, nu mai sunt bani. Noi nu vedem că economia, deocamdată, merge pe împrumuturi și că, la un moment dat, vor trebui să taie nodul gordian și să înceapă cu niște măsuri de austeritate, dar după ce se stabilizează (și probabil că nu anul ăsta, că nu iei astfel de măsuri înainte de Crăciun…).

Deci eu mă îndoiesc că vor fi soluții radicale anul ăsta, dar la anul vor trebui să le ia, pentru că doar n-o să le ia când n-or să mai poată, adică în an electoral.

Atunci va începe cu adevărat criza pentru populație. Dar acum e festival, mai râdem, mai află lumea o chestie, dar nu ne privește direct.”

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

NATIONAL

China acceptă, după 17 ani de negocieri, o inspecție din partea ONU: vrem să demontăm ‘minciuna secolului’/ Video

Publicat

in

De

Ministrul chinez de externe Wang Yi şi-a exprimat speranţa că vizita Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Michelle Bachelet, va „clarifica dezinformarea” despre ţara sa, transmite marţi Reuters.

Michelle Bachelet are programată marţi o vizită în regiunea autonomă Xinjiang, unde autorităţile chineze sunt acuzate că îi reprimă pe etnicii uiguri musulmani. Beijingul numeşte aceste acuzaţii „minciuna secolului”.

În cadrul întrevederii de luni cu Bachelet, care a avut loc la Guangzhou, Wang „şi-a exprimat speranţa că această vizită va contribui la întărirea înţelegerii şi a cooperării şi la clarificarea dezinformării”, potrivit unei informări a ministerului său. Documentul transmis marţi AFP nu menţionează problema Xinjiang, unde Beijingul este acuzat că a închis peste un milion de uiguri în lagăre de reeducare politică, informează Agerpres.

Conducerea chineză contestă aceste cifre şi susţine că este vorba de centre de formare profesională menite să îi ţină pe uiguri departe de separatism şi de islamism, într-o regiune afectată în trecut de atacuri.

Michelle Bachelet este primul oficial al ONU pentru drepturile omului care vizitează China din 2005, după ani de negocieri cu Beijingul asupra condiţiilor unei vizite în Xinjiang.

Organizaţiile pentru apărarea drepturilor omului se tem că ea nu va putea vedea singură situaţia din această regiune şi că vizita sa va fi folosită în scopuri propagandistice de către regimul comunist.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Cu Udrea `captivă` la bulgari CAB reia judecata în mega-dosarul Hidroelectrica – Instanța verifică îndeplinirea OEA și dacă o poate audia pe aceasta

Publicat

in

De

Curtea de Apel București reia, marți, discuțiile în dosarul de mare corupție al fostului ministru Elena Udrea, privind modalitatea de încasare a unor sume de bani pentru partid de la omul de afaceri din Energie, Bogdan Buzăianu, pe fondul tunului politic pus pe compania acestuia, Energy Holding.

La termenul de marți al procesului instanța va relua demersul de a o audia pe Elena Udrea, care în prezent este încarcerată în Bulgaria, țară în care a fost prinsă exact când încerca să fugă în Grecia, chiar la câteva ore după reactivarea efectelor deciziei definitive din dosarul Gala Bute.

Anterior instanța e emis un ordin european de anchetă pentru care însă nu a primit detalii la termenul anterior, din 9 mai, și a decis continuarea lui în speranța că se va putea crea legătura directă între instanțe pentru audierea fostului demnitar prin videoconferință.

Este de amintit că fostul ministru Udrea a solicitat la finalul administrării probelor anchetatorilor DNA în acest dosar să fie audiată, cerere ce face parte din arsenalul inculpatului privind dreptul la apărare.

Pe parcursul procesului magistratul de la CAB i-a oferit în repetate rânduri posibilitatea Elenei Udrea de a da o declarație dar aceasta a arătat mereu că dorește să uzeze de acest drept după administrarea tuturor probelor testimoniale.

Astfel, la acest moment cazul Hidroelectrica stă blocat în dreptul Eleni Udrea de a da o declarație și în faptul că aceasta este „blocată„ în alt stat.

Curtea de Apel București a stabilit, în 9 mai, emiterea unui ordin european de anchetă în vederea îdentificării precise a locației în care se află încarcerată Elena Udrea pe teritoriul Bulgariei, pentru audierea acesteia prin videoconferință în mega-dosarul Hidroelectrica.

La termenul respectiv al acestui mare proces de corupție în care Elena Udrea urma să fie audiată în calitatea sa de inculpat instanța a constatat că Tribunalul București,  instanța de la care a solicitat informații cu privire la localizarea persoanei condamnate Elena Udrea a arătat că nu are date concludente.

Mai precis, Tribunalul București este instanța de executare în cazul sentinței definitive a ICCJ din dosarul Gala Bute în care Elena Udrea a rămas cu cei șase ani de închisoare cu executare.

Astfel, Tribunalul este instanța care trebuie să pună în executare acea deciziei definitivă a ICCJ și de asemenea instanța care primește datele operative privind executarea efectivă a încarcerării.

Sechestre menținute

La finalul lunii martie judecătorul care are în analiză dosarul Hidroelectrica a verificat din oficiu starea sechestrelor puse de procurorii DNA în dosar și a stabilit că există în continuare motivele și temeiurile pentru care acestea au fost luate.

Astfel sechestrele puse pe bunurile fostului ministru în acest caz au fost menținute.

„În temeiul art.2502 Cod de procedură penală, menţine măsura asiguratorie a popririi luată fa?ă de inculpata UDREA ELENA-GABRIELA prin ordonanța din 15.12.2016 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție, Secția de Combatere a Infracțiunilor Asimilate Infracțiunilor de Corupție ?i măsura sechestrului asigurator instituită fa?ă de aceea?i inculpată prin încheierea din data de 01.10.2018, pronunțată de judecătorul de cameră preliminară al Cur?ii de Apel Bucure?ti, în dosarul nr.9725/2/2017/a1, definitivă prin încheierea nr.902 din 15.11.2018 a unui Complet de cameră preliminară din cadrul Înaltei Cur?i de Casa?ie ?i Justi?ie – Sec?ia Penală. În temeiul art.275 alin.3 Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia. Executorie. Cu drept de contestaţie în 48 de ore de la comunicare. Pronunţată în şedinţă publică”, se arată în minuta Curții.

Dosar blocat la final

Dosarul Hidroelectrica, în care fostul demnitar este judecat pentru modalitatea în care o sumă de aproape patru milioane de dolari ar fi ajuns la PDL în perioada în care liderii formațiunii atacau contractele dintre stat și compania Energy Holding a afaceristului Bogdan Buzăianu este aproape de final.

În acest dosar judecătorul de caz a stabilit audierea Elenei Udrea după care urmau peldoariile finale înainte de rîmânearea în pronunțare.

„Afacerea” Hidroelectica

Curtea de Apel București a respins, luni, din scaun, o serie de solicitări făcute de apărarea Elenei Udrea, în apropierea finalului procesului de mare corupție în care este judecată privind modalitatea în care ar fi ajuns la partid o geantă cu bani pentru încetarea „demonizării„ în spațiul public a contractelor Hidroelectrica cu firma omului de afaceri Bogdan Buzăianu.

Concret, judecata se află spre final, după ce instanța a epuizat de audiat toți martorii acuzării dar și pe cei ai apărării,

Astfel, avocații Elenei Udrea au cerut la termenul de luni al procesului punerea la dispoziție a mai multor sesiuni audio -video înregistrate ale unora dintre martorii acoperiți ai procurorilor DNA, precum omul de afaceri Buzăianu sau șefa contabilității acestuia, Lavinia Țicu, dar și astfel de sesiuni audio-video ale declarațiilor unor martori ce nu au fost conspirați vreodată în dosar, din sfera politică.

Astfel, Elena Udrea ar fi vrut să dețină înregistrările audio-video cu declarațiile de martori date la DNA de Sulfina Sarbu, Gheorghe Răzvan Murgeanu, Gheorghe Flutur, Emil Boc sau Ioan Oltean.

„Aceste declarații înregistrate video nu ne-au fost înmânate”, au insistat avocații.

Procurorul DNA prezent la ședință s-a opus administrării acestor probe, care se află la ofițerul însărcinat cu documentele clasificate ale dosarului. Acesta a explicat instanței de judecată că instanța a ridicat deja identitățile protejate ale martorilor acoperiți, aceștia au fost audiați în mod public în instanță, momente la care apărarea Elenei Udrea a luat contact direct cu ei punând întrebări și confruntându-i, astfel că deținerea efectivă a declarațiilor lor nu este necesară și nici utilă.

De asemenea DNA a explicat că declarațiile demnitarilor solicitate de apărarea fostului ministru Udrea de asemenea nu se impune pentru că declarațiile lor scrie sunt la dosarul cauzei și sunt publice.

Instanța a respins scurt cererile avocaților și a atras atenția ca Elena Udrea să fie pregătită în 14 martie să dea declarația de inculpat în dosar, aceasta fiind una dintre ultimele etape înainte de pledoariile finale din proces.

După ce instanța a respins probele, unul dintre avocații Elenei Udrea, Veronel Rădulescu, a insistat că este deținător de certificat ORNISS, act necesar studierii sau deținerii actelor clasificate, și a cerut instanței să îi permită accesul la probele audio-video invocate.

Instanța l-a lămurit pe avocat că s-a pronunțat deja cu privire la cererea sa privind respectivele probe audio-video și că o altă procedură la care acesta poate apela este cea strict administrativă, respectiv o cerere la ofițerul de informații al instanței.

Audieri pe bandă rulantă

Până la acest moment Curtea a audiat zeci de martori ai DNA, inclusiv pe cei care în timpul anchetei de amploare a procurorilor anticorupție au avut identitate protejată la solicitarea anchetatorilor.

În acest dosar de mare corupție, Elena Udrea, membru al Guvernului la data faptelor, este judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență și spălare a banilor.

Alături de ea este judecat și Dan Cătălin Andronic, om de afaceri pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă.

În rechizitoriul transmis judecătorilor Curții procurorii DNA notau că în cursul anului 2011, inculpata Udrea Elena Gabriela a acceptat promisiunea făcută de un om de afaceri, prin intermediari, de a primi suma de 5.000.000 USD.

Banii ar fi fost primiți de fostul demnitar din Guvern pentru a-și exercita influența asupra factorilor de decizie din cadrul Ministerului Economiei și a celor din cadrul SC Hidroelectrica SA, în vederea menținerii, în condițiile deja negociate (preț și cantitate de energie furnizată), contractele pe care societatea omului de afaceri Bogdan Buzăianu le încheiase cu SC Hidroelectrica SA.

Din suma promisă, inculpata a primit, în noiembrie 2011, în scopul arătat, prin intermediari, 3.800.000 de dolari, dar și o creanță de 900.000 de euro; creanța reprezenta o sumă pe care o firmă a omului de afaceri o împrumutase unui terț și care era garantată cu părți sociale ale unei societăți comerciale care deținea două publicații.

Pentru a ascunde că era beneficiara reală a creanței de 900.000 euro (care i-ar fi conferit pe cale de consecință și puterea de a influența activitatea societății cu activitate media), Udrea Elena Gabriela a preluat creanța de la firma controlată de omul de afaceri, prin interpunerea unei alte firme paravan, aparținând unei cunoștințe.

Cu ocazia audierii sale ca martor, inculpatul Dan Cătălin Andronic a făcut afirmații mincinoase, cu privire la aspectele esențiale ale cauzei. De exemplu, Dan Cătălin Andronic a declarat mincinos:

– că nu a avut cunoștință de împrejurarea că Elena Gabriela Udrea este beneficiara reală a creanței amintite, care i-ar fi permis acesteia să controleze societatea media, să dobândească părți sociale, să se implice în politica editorială a unui cotidian deținut de această societate;

– că îi comunica Elenei Udrea date privind situația financiară a cotidianului deținut de societatea media și indicatori de performanță, doar pentru a se lăuda, pentru a o încunoștința că publicației îi „merge bine”;

– că nu i-a cerut Elenei Udrea acordul pentru a publica anumite articole, ci doar s-a consultat cu aceasta pentru a „verifica veridicitatea” informațiilor obținute.

Separat, față de inculpatul Budeanu Radu Ioan s-au continuat cercetările iar finalmente anchetatorii au încheiat cu acesta un acord de recunoaștere a vinovăției.

Acordul a fost aprobat și de către judecătorul Tribunalului București, investit cu analizarea sa, astfel că afaceristul a fost condamnat la 2 ani de închisoare cu suspendare pentru complicitate la trafic de influenţă în dosarul Hidroelectrica.

Este de menționat că DNA nu a dat publicității informația privind încheierea acestuia acord de recunoaștere a vinovăției, motivul fiind Ghidul de Bune Practici dintre Mass-Media și sistemul judiciare revizuit de Consiliul Superior al Magistraturii.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

Publicitate decathlon.ro

În Trend