Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Un nou pas spre rezolvarea unui mister al geneticii – Doar 7% din ADN-ul nostru este unic oamenilor moderni

Publicat

in

Oamenii de ştiinţă au făcut un nou pas spre rezolvarea unui mister îndelungat cu o nouă unealtă care ar putea permite o comparaţie mai precisă între ADN-ul oamenilor moderni şi cel al strămoşilor noştri dipăruţi, notează news.ro.

Doar 7% din genomul nostru este împărtăşit exclusiv cu alţi oameni şi nu este împărtăşit de strămoşii primitivi, potrivit unui studiu publicat vineri în Science Advances.

„Este un procent destul de scăzut”, a spus Nathan Schaefer, biolog la Universitatea California şi co-autor al articolului. „Acest tip de descoperire este motivul pentru care cercetărorii se îndepărtează de ideea că noi, oamenii, suntem atât de diferiţi de oamenii de Neanderthal”.

Cercetarea este bazată pe ADN extras din fosile ale oamenilor de Neanderthal şi de Denisova, din urmă cu aproximativ 40.000 – 50.000 de ani, precum şi de la 279 de oameni moderni din întreaga lume.

Oamenii de ştiinţă ştiu deja că omul modern împărtăşeşte o parte din ADN cu omul de Neanderthal, dar diferiţi oameni au în comun părţi diferite ale genomului.

Un obiectiv al noii cercetări a fost să identifice genele care sunt exclusive oamenilor moderni.

Este o problemă statistică dificilă şi cercetătătorii „au dezvoltat o unealtă valoroasă care ia în calcul informaţiile lipsă din genoamele străvechi”, a declarat John Hawks, paleoantropolog la Universitatea Wisconsin, care a fost implicat în studiu.

Cercetătorii au mai descoperit că şi o mică fracşiune a genomului nostru – doar 1,5% – este unic speciei noastre şi împărtăşit de toţi oamenii care trăiesc astăzi. Aceste porţiuni mici de ADN ar putea conţine cele mai importante indicii legat de ceea ce separă cu adevărat oamenii moderni.

„Putem spune că aceste regiuni ale genomului sunt puternic îmbogăţite pentru gene care au legătură cu dezvoltarea neuronală şi funcţionarea creierului”, a explicat Richard Green, biolog la Unievrsitatea California, co-autor al lucrării.

În 2010, Green a ajutat la producerea primei secvenţe schiţate a genomului Neandertalian. Patru ani mai târziu, geneticianul Joshua Akey a fost co-autor al lucrării care a arătat că oamenii moderni duc nişte rămăşite din ADN-ul omului de Neanderthal. De atunci, cercetătorii au continuat să perfecţioneze tehnici de extracţie şi analiză a materialului genetic de la fosile.

„Unelte mai bune ne permit să adresăm întrebări mult mai detaliate despre istoria şi evoluţia oamenilor”, a mai spus Akey, care acum profesează la Princeton şi care nu a fost implicat în noua cercetare. El a lăudat metodologia folosită pentru noul studiu.

Pe de altă parte, Alan Templeton, specialist în genetica populaţiei la Universitatea Washington din St Louis, a pus la îndoială ipoteza autorilor că schimbări în genomul uman sunt distribuite aleatoriu şi nu grupate în jurul anumitor puncte din interiorul genomului.

Descoperirea subliniază că „suntem de fapt o specie foarte tânără”, a spus Akey. „Nu cu mult înainte, împărţeam planeta cu alte genealogii umane”.

NATIONAL

Maia Sandu și Igor Dodon ar ieși în turul doi la prezidențiale – sondaj

Publicat

in

Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri prezidențiale, 27,9% din respondenții deciși ai unui sondaj realizat de iData ar vota-o pe Maia Sandu, 13,3% – pe Igor Dodon, 5,7 % – pe Ion Chicu, 4,4% – pe Ion Ceban și 4,3% – pe Irina Vlah. Cât privește organizarea în aceeași zi cu alegerile a referendumului pentru aderarea la UE, 43% ar susține această idee, 43,9% sunt împotrivă, iar 13,1% sunt indeciși sau nu au dorit să răspundă. Datele se conțin în Barometrul iData pentru luna martie 2024, relatează stiripesurse.md

Într-o conferință de presă la IPN, directorul executiv al companiei sociologice iData, Mihai Bologan, a declarat că, cel mai probabil, în cazul alegerilor prezidențiale va fi nevoie de două tururi, deoarece Maia Sandu nu acumulează un procent destul de mare ca să poată câștiga din primul tur. Nu va acumula suficient nici chiar cu voturile din diasporă, chiar dacă se va vota masiv. Cât privește referendumul, datele sociologice arată că moldovenii sunt pro UE.

Barometrul mai arată că în martie 2024, tendințele lunilor precedente în ceea ce privește distribuirea încrederii în politicieni moldoveni rămân aceleași. Primii trei politicieni în care oamenii au cea mai mare încredere sunt: Maia Sandu – cu 24,3%, Ilan Șor – 11,49% și Igor Dodon – 11,2%.

În cazul alegerilor parlamentare, din cei deciși, 36,3% ar vota pentru PAS, 20,0% – pentru PSRM, 18,8% – pentru PP Șansă și 7,6% – pentru PCRM. Partidul politic Partidul Nostru ar obține votul a 4,7% din cei deciși.

Numărul celor care cred că lucrurile în Republica Moldova merg în direcția greșită a scăzut de la 49,5% în ianuarie 2024, la 47,3% în martie 2024. La fel a scăzut și numărul celor care declară că lucrurile merg într-o direcție bună, de la 39,5% în ianuarie 2024 la 37,7% în martie 2024. Numărul celor indeciși a crescut de la 11% în ianuarie la 15% în luna martie 2024.

La întrebarea despre nivelul de fericire, 18,3% din moldoveni s-au declarat foarte fericiți, 30,3% se simt mai degrabă fericiți, 35,4% simt un nivel mediu de fericire, iar nefericiți și deloc fericiți se simt 9,6% și 5,5%  din moldoveni.

Instituțiile cu cea mai mare încredere, conform „ratingului net”, sunt Mitropolia Moldovei și Mitropolia Basarabiei, indicând o încredere substanțială în instituțiile religioase. Poliția vine următoarea, sugerând un nivel relativ ridicat de încredere în forțele de ordine. Instituțiile guvernamentale, cum ar fi Parlamentul și Guvernul, prezintă ratinguri de încredere pozitive, dar sunt mai scăzute decât în cazul instituțiilor religioase sau poliției.

Sprijinul pentru aderarea Republicii Moldova la UE rămâne aproximativ la același nivel, cu o ușoară creștere – 57,4% martie 2024, în comparație cu 56,7% în ianuarie 2024. Concomitent, numărul celor care se declară împotriva integrării europene a scăzut de la 34,4% în ianuarie 2024 , la 32,8% în martie 2024.

Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 1131 persoane din 322 de localități. Perioada de culegere a datelor a fost18-24, iar eroarea maximă de eșantionare este 2,85%.

Citeste mai mult

NATIONAL

Ciolacu: Apartenenţa României la NATO reprezintă o garanţie de securitate pentru ţara noastră

Publicat

in

Premierul Marcel Ciolacu afirmă, la 20 de ani de la aderarea României la NATO, că apartenenţa României la NATO reprezintă o garanţie de securitate pentru ţara noastră, subliniind că România va continua să fie un actor influent şi constructiv în interiorul NATO, informează News.ro.

”Apartenenţa României la NATO reprezintă o garanţie de securitate pentru ţara noastră. În cei 20 de ani de apartenenţă la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, România a devenit un pilon important şi şi-a consolidat poziţia în interiorul alianţei respectându-şi angajamentele de securitate în zona Mării Negre. Vom continua să fim un actor influent şi constructiv în interiorul NATO în vederea consolidării şi dezvoltării alianţei noastre în aşa fel încât garanţiile de securitate colectivă să asigure românilor stabilitatea şi siguranţa de care au nevoie pentru dezvoltarea României!”, a scris Ciolacu pe Facebook.

La 29 martie 2004, România a aderat oficial la NATO prin depunerea instrumentelor de ratificare la Departamentul de Stat al SUA, stat depozitar al Tratatului Alianţei Nord-Atlantice. Depunerea instrumentelor de ratificare a fost urmată, la 2 aprilie 2004, de ceremonia arborării oficiale a drapelului român la sediul NATO. Pe baza unei propuneri legislative, începând cu anul 2005, “Ziua NATO în România” se celebrează în prima duminică a lunii aprilie.

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend