Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Un eșec decisiv al Rusiei în Ucraina ar putea reprezenta un moment Suez pentru Moscova

Publicat

in

În vreme ce Rusia și Ucraina se pregătesc pentru ceea ce ar putea fi cea mai mare bătălie de tancuri din Europa postbelică, evoluția războiului lui Vladimir Putin rămâne în continuare imposibil de prezis, scrie Wall Street Journal.

Vladimir PutinFoto: Profimedia

Încleștările masive cu tancuri și artilerie pe câmpiile de estul Ucrainei ar putea fi în avantajul Moscovei, iar simpla greutate a mașinăriei ruse de război ar putea forța câștiguri teritoriale – însă sunt posibile și alte evoluții. Curajul și inteligența tactică ale ucrainenilor, precum și accesul lor la arme occidentale, ar putea duce la o nouă serie de înfrângeri umilitoare pentru Rusia.

Cel mai rău scenariu pentru Putin ar fi încheierea războiului cu o înfrângere militară categorică, cu colapsul enclavelor rusofile din Donbas și cu integrarea Ucrainei și Moldovei în Occident. O asemenea înfrângere ar fi mai mult decât o umilință personală; ar putea fi un eșec de natură a-i pune capăt carierei lui Putin. I-ar administra totodată Rusiei un șoc psihologic și strategic în privința poziției ei în lume și a imaginii despre sine. S-ar schimba însuși cursul istoriei ruse.

Rusia nu ar fi în acest caz primul fost imperiu care se confruntă cu un moment al socotelilor istorice. Înfrângerea Spaniei în 1898 de către tânăra Americă în ascensiune a reprezentat un moment de cotitură în istoria țării. Imperiul global care definea Spania încă de la călătoriile lui Columb se prăbușise brusc, iar spaniolii au început să pună la îndoială totul, de la monarhie și până la la rolul bisericii.

În cazul britanicilor și francezilor, eșecul lor jalnic în Criza Suezului din 1956 a forțat ambele țări să realizeze că nu mai erau puteri mondiale independente. Gloria imperială se disipase și cele două foste superputeri au început, cu reticență și dificultate, să se adapteze la noile circumstanțe.

Un eșec decisiv al Rusiei în Ucraina ar putea reprezenta un moment Suez pentru Moscova

Dacă Rusia nu va reuși să cucerească inima Ucrainei (vestul țării e mai puțin interesant din perspectiva mitologiei istorice ruse), rușii nu vor mai putea să evite concluzia că imperiul țarist – construit cu migală de-a lungul secolelor și restaurat de Lenin și Stalin în urma catastrofelor din primul război mondial – s-a prăbușit irevocabil. Fapt care va forța Rusia la acel tip de introspecție profundă cu care au fost obligate să se confrunte și alte foste imperii. Și consecințele vor fi profunde.

Gândirea politică rusă sub Romanovi, comuniști și Putin se bazează pe trei credințe: că Rusia e diferită, că acea diferență este de o importanță transcendentală și că ea îi conferă Rusiei un rol unic în istoria umanității. O înfrângere în Ucraina ar submina grav încrederea în aceste trei idei, aruncând Rusia într-o criză de identitate cu consecințe politice imprevizibile.

Țarii, comisarii și putiniștii au văzut cu toții Rusia ca fiind deopotrivă unică și dedicată unei lupte cu Occidentul. Din perspectiva țarilor, Moscova era „a treia Romă” care urma să poarte torța creștinismului și civilizației după căderea primei Rome sub asaltul invadatorilor barbari și cucerirea celei de a doua Rome (Constantinopol) de către turci.

Din perspectiva comuniștilor, Moscova era bastionul revoluției globale a proletariatului, destinată să nimicească cultura decadentă burgheză a Occidentului. Putin și acoliții săi privesc lumea într-un mod similar, cu Rusia angajându-se să poarte un război de supraviețuire contra Vestului, caracterizat de decadență, absența spiritualității și lăcomie neînfrânată.

Pentru a putea face față competiției inegale cu Vestul mai dezvoltat și pentru a asigura o guvernare adecvată caracterului unic al Rusiei, argumentează conducătorii ei, puterea trebuie să fie concentrată la vârf. Numai cineva la fel de puternic precum Ecaterina cea Mare, Stalin sau (dacă e să ne luăm după admiratorii lui) Putin îi poate permite Rusiei să prevaleze în confruntarea ei cu Occidentul.

Ucraina se află chiar în inima chestiunii. Cu Ucraina sub cizma sa, Rusia se poate considera cea mai mare putere din Europa. Fără Ucraina, visul Rusiei de a recupera statutul de superputere al URSS va muri de o moarte amarnică.

Și, poate chiar mai rău din perspectiva teoreticienilor „eurasiatici” și a naționaliștilor radicali care-i conferă regimului Putin o spoială de legitimitate, o victorie a Ucrainei ortodoxe, slave și democratice asupra Rusiei despotice nu ar submina numai legitimitatea omului Putin. Ar contesta însuși conceptul excepționalismului rus și ar submina fatal ideea că despotismul e cea mai potrivită formă de guvernare pentru sufletul rus.

Pe măsură ce războiul expune întunecimea inerentă a regimului Putin și pe măsură ce atrocitățile din Ucraina și reprimarea din Rusia îi înfierează Moscovei tot mai adânc pe frunte stigmatul fratricidului, e imposibil să nu speri că ea va fi înfrântă. Cu toate acestea, precauția e-n regulă.

Putin și apropiații săi știu că în Ucraina nu luptă doar pentru rectificarea frontierelor. Ei luptă pentru lumea lor – și s-ar putea să le fie psihologic imposibil să-și accepte înfrângerea până când nu va fi fost aruncată în luptă fiecare tactică, oricât de crudă, și fiecare armă, oricât de cumplită.

Pentru Vladimir Putin și cercul lui miza războiului din Ucraina are dimensiuni aproape infinite.

de Walter Russell Mead, Wall Street Journal (preluare Rador)

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

NATIONAL

Cum se explică scurgerile de gaze din Nord Stream. Diferitele ipoteze ale sabotajului

Publicat

in

De

Teza „sabotajului” este puternic privilegiată pentru a explica scurgerile spectaculoase de gaze din gazoductele Nord Stream în Marea Baltică, o operaţiune cu siguranță complexă dar nicidecum imposibilă pentru o armată competentă. Iar acestea sunt numeroase în zonă, notează miercuri agenția France-Presse.

Bule de gaze naturale formate la suprafata Marii Baltice dupa exploziile la gazoductele Nord StreamFoto: Handout / AFP / Profimedia

Ipoteza unor defecțiuni accidentale simultane părea a fi exclusă miercuri. Dar metoda folosită în acţiunea de sabotaj rămâne necunoscută, la fel şi presupusul autor, ceea ce dă naștere multor teorii.

O zonă supravegheată

Cele trei scurgeri identificate începând de luni în Marea Baltică sunt localizate în largul insulei daneze Bornholm, între sudul Suediei şi Polonia. O zonă intens supravegheată de decenii.

„În trecut, URSS îşi amplasa pe fundul mării submarine spion cu capacităţi speciale de inginerie”, aminteşte într-o postare pe Twitter analistul naval independent HI Sutton.

Dar între timp statele baltice au trecut de partea NATO. Dar scurgerile s-au produs în apele internaţionale unde fiecare poate circula.

„În prezent, marina rusă dispune de cea mai mare flotă de submarine spion din lume. Ele au baza în Arctica. Acestea ar fi capabile să avarieze o conductă în Marea Baltică”, dă asigurări HI Sutton.

Dar tot el consideră această ipoteză ca fiind „improbabilă”.

Un sabotaj complex

Operaţiunea necesită o intervenţie la o adâncime de 70 de metri. „E ceva greu. Deteriorarea a două gazoducte pe fundul mării este un eveniment important, aşadar un actor statal este probabil” implicat, spune Lion Hirth, profesor la Hertie School din Berlin, excluzând implicit posibilitatea unui simplu act terorist.

Însă o armată competentă ştie cum să-l facă. Zona este „perfect adaptată submarinelor de buzunar”, explică pentru AFP un înalt responsabil militar francez, evocând folosirea fie a unor scafandri de luptă trimişi să plaseze încărcături explozive, fie a unei mine mobile sau a unei drone submarine.

„Drona pleacă dintr-un submarin care poate sta la mai multe mile marine de punctul ţintit. El lansează drona-mină, care navighează cu o viteză de circa zece noduri, aproape de fundul mării”, explică el. „Deci ţinta este fixă şi nu este foarte complicat (să fie lovită)”.

În schimb, ipoteza folosirii unei torpile, armă utilă mai degrabă pentru o ţintă aflată în mişcare, este în opinia sa mai puţin plauzibilă.

Explozia „echivalează cu cea a sute de kilograme de TNT”, precizează responsabilul francez. Institutul norvegian de seismologie NORSAR, specializat în detectarea cutremurelor și exploziilor nucleare, a estimat energia celei de-a doua deflagraţii cu cea produsă de circa 700 de kilograme de TNT.

Operaţiune nerevendicată

Cancelariile occidentale arată cu degetul spre Moscova, care la rândul ei nu exclude „nicio ipoteză” și amintește că gazul care se scurge din conducte îi aparține.

„Marea Baltică este o mare închisă şi nu foarte adâncă, unde aproape fiecare mişcare este observată şi monitorizată de statele riverane şi de navele lor”, afirmă Julian Pawlak, de la Universitatea Helmut Schmidt din Hamburg.

Dar sunt „nave şi submarine ce sunt capabile să desfășoare pe ascuns scafandri de luptă ” şi alte vehicule submarine ghidate de la distanţă. Aşadar, nimic nu este imposibil pentru o armată experimentată în arta operaţiunilor clandestine.

„Aceasta se numeşte o operaţiune navală specială. Nu este ceva simplu, dar se face”, confirmă sursa militară franceză. „Pare a fi ceva bine coordonat şi bine pregătit”.

Ar putea dura ceva timp până când adevărul va ieși la iveală în mod credibil. Unii analiști observă în acest sens că mai mulţi actori profită de pe urma ambiguităţii.

Dar atunci cine a făcut-o?

„Rămâne de văzut cine e responsabil de operațiune”, adaugă sursa militară franceză. „Și alte țări au interesul ca această conductă să nu mai poată funcționa niciodată”.

De fapt, adversarii Nord Stream 2 sunt numeroşi de mulţi ani, cu Statele Unite în frunte. Pe 7 februarie, cu două săptâmâni înaintea declanşării invaziei ruse, preşedintele american Joe Biden a evocat posibilitatea de a-i „pune capăt”.

Întrebat atunci despre metoda la care SUA ar putea recurge în cazul acestei infrastructuri aflate sub controlul aliatului său german, preşedintele american a răspuns: „Vă promit, suntem capabili să o facem”. Clipul video cu această declaraţie a circulat intens pe reţelele de socializare în ultimele 24 de ore.

Totodată, marți, la o zi după avarierea gazoductelor Nord Stream, Polonia, Norvegia şi Danemarca au inaugurat un gazoduct strategic, care le va permite polonezilor să-şi diminueze dependenţa faţă de gazul natural rusesc, importând gaz din Norvegia. „Epoca dominaţiei ruse în domeniul gazului ia sfârşit, epocă marcată de şantaj, ameninţări şi extorsiuni”, a declarat premierul polonez Mateusz Morawiecki la inaugurarea conductei.

Două certitudini în acest stadiu

Prima este că evenimentul are legătură cu războiul din Ucraina. „Comandamentul maritim al NATO şi navele aliate iau în calcul şi se pregătesc pentru (efectuarea unor) activităţi hibride, inclusiv sabotaje asupra infrastructurilor critice, pe lângă obiectivul principal al apărării colective”, spune Julian Pawlak.

Apoi, a doua certitudine e că atacul asupra gazoductelor Nord Stream aduce un factor de instabilitate în plus pentru economia europeană. „Este o violentă readucere în atenţie a vulnerabilităţii infrastructurii noastre energetice”, afirmă Lion Hirth.

El privilegiază pista unui sabotaj executat de Rusia. „Dacă acest lucru este adevărat, atunci este foarte îngrijorător. Înseamnă cel puţin că Rusia (…) trimite mesajul cel mai clar posibil că ea nu va mai livra gaz (Europei) în viitorul apropiat”.

Dar oricine ar fi ei, cei care au atacat Nord Stream dau de asemenea de înţeles că ar putea lovi şi alte infrastructuri energetice care deservesc o Europă însetată de gaz şi petrol, conchide AFP.

________

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Moscova susţine că regiunile ucrainene ocupate au făcut o „alegere liberă în favoarea Rusiei” / Cum va fi redenumită operaţiunea militară specială

Publicat

in

De

Ministerul rus de Externe a afirmat miercuri că cele patru regiuni ucrainene aflate sub controlul Moscovei au făcut o „alegere liberă în favoarea Rusiei” votând pentru anexarea lor în cadrul unor „referendumuri” denunţate de Kiev şi aliaţii săi occidentali.

Secție de votare în timpul referendumului privind aderarea la Rusia, în Melitopol, regiunea Zaporojie, controlată de trupele pro-ruseFoto: RIA Novosti / Sputnik / Profimedia

„Rezultatele acestui plebiscit vorbesc de la sine: locuitorii Donbasului (Doneţk şi Lugansk), cei ai Hersonului şi Zaporojiei nu vor să se întoarcă la viaţa lor de dinainte şi au făcut o alegere conştientă şi liberă în favoarea Rusiei”, susţine MAE rus într-un comunicat, conform Agerpres.

Potrivit diplomaţiei ruse, locuitorii acestor regiuni „nu aveau altă alternativă”, în timp ce Moscova a acuzat Kievul – pentru a-şi justifica ofensiva – că pregăteşte reprimarea populaţiei rusofone din Ucraina.

„Rezultatul logic a fost decizia locuitorilor din Donbas, Herson şi Zaporojia să ceară protecţia Rusiei”, mai susţine diplomaţia rusă.

Reluând retorica oficială utilizată pentru a justifica ofensiva Rusiei în Ucraina, Moscova pretinde că „populaţia din Donbas a fost supusă unei exterminări sistematice şi cinice” de către forţele Kievului de la începutul războiului cu separatiştii pro-ruşi în 2014.

Cum s-au desfășurat așa-zilele referendumuri în teritoriile ocupate: oficiali ai administraţiei pro-ruse transportă urna de vot din casă în casă, escortaţi de bărbaţi înarmaţi (Sursa foto: RIA Novosti / Sputnik / Profimedia)

Aşa-zisele „referendumuri” de anexare organizate de Moscova în regiunile ucrainene Herson, Zaporojie (sud), Doneţk şi Lugansk (est) au fost denunţate ca fiind nişte „simulacre” şi scrutine „ilegale” de către Occident.

Grupul celor şapte mai puternice economii din lume (G7- SUA, Germania, Canada, Franţa, Italia , Japonia şi Regatul Unit) a declarat că nu va recunoaşte ‘niciodată’ rezultatele acestor „referendumuri”, iar Washingtonul şi UE au promis un răspuns sub forma unor sancţiuni suplimentare împotriva Moscovei.

„Operaţiunea militară specială” din Ucraina, redenumită „operaţiune antiteroristă”

În acelaşi timp, Moscova a accelerat miercuri pregătirile pentru anexarea unei părţi a Ucrainei, publicând rezultatele acestor „referendumuri” de alipire la Rusia. Preşedintele Vladimir Putin ar putea proclama integrarea acestor regiuni în cadrul Federaţiei Ruse în cursul unui discurs aşteptat în zilele următoare.

Denis Puşilin, care conduce „republica populară Doneţk”, a cărei independenţă Rusia a recunoscut-o în februarie, împreună cu cea a regiunii Lugansk, a declarat că se îndreaptă spre Moscova pentru a finaliza procedura de ataşare la Federaţia Rusă.

„De acum trecem la o nouă etapă a acţiunii militare”, a spus el, în timp ce unii se aşteaptă ca Vladimir Putin să redenumească în „operaţiune antiteroristă” ceea ce a numit până acum – pentru a califica invazia în Ucraina – drept „operaţiune militară specială”.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat mai devreme miercuri că Rusia ar urma să continue lupta până cel puţin când va prelua controlul asupra întregii regiuni (oblast) Doneţk, din care aproape două cincimi se află încă sub control ucrainean.

Preşedinta Consiliului Federaţiei (camera superioară a parlamentului rus), Valentina Matvienko, a declarat anterior că alipirea celor patru regiuni (ucrainene) la Rusia ar putea fi ratificată la 4 octombrie.

___

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend