Situație dură pentru regimul lui Volodimir Zelenski! Recolta de cereale a Ucrainei ar putea scădea în acest an până la 44,3 milioane de tone, de la 53,1 milioane de tone în 2022.

Ministerul ucrainean al Agriculturii a precizat că situația apare ca urmare a diminuării suprafeţelor însămânţate în contextul invaziei ruseşti.

Conform prognozelor oficiale, recolta din acest an a Ucrainei va include 16,6 milioane de tone de grâu, 21,7 milioane de tone de porumb şi 4,8 milioane de tone de orz, transmite Reuters.

Ucraina este un mare producător şi exportator mondial de cereale şi oleaginoase însă atât producţia cât şi exporturile sale au scăzut semnificativ după ce Rusia a ocupat o parte din teritoriul ucrainean şi a blocat o serie de porturi importante la Marea Neagră, în a doua jumătate a ultimului sezon.

”Diminuarea suprafeţelor însămânţate cu cereale vor afecta volumul recoltelor”

În 2022 Ucraina a recoltat 20,5 milioane tone de grâu, 25,6 milioane tone de porumb şi 5,6 milioane tone de orz. În 2021, ultimul an de dinainte de război, Ucraina a strâns o cantitate record de 86 de milioane de tone de cereale.

„Diminuarea suprafeţelor însămânţate cu cereale, cumulată cu aşteptata scădere a randamentelor medii, provocată de creşterea preţurilor la imputuri, vor afecta volumul recoltelor„, a estimat Ministerul ucrainean al Agriculturii.

Conform datelor oficiale, suprafaţa totală însămânţată cu cereale ar urma să fie în acest an de 10,2 milioane de hectare, mai mică cu 1,4 milioane de hectare decât în 2022. Suprafaţa însămânţată cu grâu de iarnă ar urma să se reducă cu 834.000 de hectare, până la 4,17 milioane de hectare, iar cea însămânţată cu porumb va scădea cu 451.000 de hectare, până la 3,6 milioane de hectare.

Producţia de oleaginoase a Ucrainei ar urma să crească în acest an

Pe de altă parte, producţia de oleaginoase a Ucrainei ar urma să crească în acest an, până la 19,2 milioane de tone, de la 18,2 milioane de tone în 2022, ca urmare a majorării suprafeţele însămânţate cu oleagioase, o cultură mai profitabilă pentru fermieri. Astfel, recolta de floarea soarelui din acest an este estimată la 11,5 milioane de tone, de la 11,1 milioane de tone în 2022. Producţia de rapiţă ar putea ajunge la 3,8 milioane de tone, de la 3,7 milioane tone anul trecut, în timp ce producţia de soia boabe ar putea să se ridice la 3,9 milioane de tone, de la 3,4 milioane de tone.

Tot luni, Comisia Europeană a anunţat că doreşte să recurgă la o rezervă de criză pentru a sprijini fermierii din Polonia, România şi Bulgaria, destabilizaţi de afluxul de importuri agricole ucrainene sub liberalizarea temporară a comerţului cu UE după invazia ţării de către Rusia. Acest sprijin de 56,3 milioane de euro, finanţat din rezerva Politicii Agricole Comune (PAC), are ca scop compensarea „pierderilor economice datorate creşterii importurilor de cereale şi oleaginoase” venite din Ucraina „şi limitarea impactului dezechilibrelor pieţei„, a indicat Executivul european, informează agerpres.ro.

Președintele UDMR, vicepremierul Kelemen Hunor, a declarat că, dacă ar decide singur, ar opta pentru alegeri anticipate, pentru că 2024 este un an de „stagnare”.

Liderul UDMR susține că alegerile anticipate ar aduce stabilitate ”Trebuie să ai ceva stabil, trebuie să ai Guvern, Parlament, o coaliţie, o majoritate stabilă”.

„Dacă eu aş fi cel care decide singur, eu aş face anticipate în acest an. Trebuie să fim de acord cu toţii, cei care formăm o majoritate, apoi trebuie să fie de acord şi preşedintele ţării, fiindcă fără el nu poţi să faci anticipate. Şi trebuie să explici în primul rând cetăţenilor. De ce aş face eu anticipate, dacă ar fi după mine? Anul 2024 este un an electoral. Se întâmplă foarte rar ca să avem toate alegerile într-un singur an – din mai, până în noiembrie. Asta înseamnă, cunoscând cât de cât ce înseamnă un an electoral, că administraţia centrală în primul rând se va aşeza, va aştepta să vedem ce se întâmplă„, a declarat Kelemen Hunor la TVR Info, citează agerpres.ro.

Potrivit acestuia, „nu va fi o instabilitate, ci pur şi simplu va fi o stagnare”.

„Trebuie să ai într-un astfel de an ceva foarte solid şi foarte bine stabilit – Guvernul şi Parlamentul. Poţi să faci anticipate cu această idee – 2024 să fie Guvern stabil, Parlament şi majoritate votată, legitimă, şi nu te mai uiţi, şi administraţia funcţionează. Trebuie să ai trei – patru proiecte, avem, pentru care nu trebuie să ne oprim un an de zile, inclusiv PNRR-ul, inclusiv alte lucruri importante, fondurile structurale, Schengen şi aşa mai departe. Nu poţi să pierzi un an.

Celelalte alegeri n-ai cum să mişti, europarlamentare sunt în mai, în toată Europa, în săptămâna stabilită de Comisie şi de Parlament, apoi localele nu pot fi aduse mai aproape, nici nu pot fi împinse doar în anumite situaţii şi prezidenţialele nu se pune problema. Parlamentarele da. Anticipatele parlamentare nu au fost făcute în 33 de ani, dar într-o astfel de situaţie trebuie să ai viziune, trebuie să ai flexibilitate, trebuie să fii inventiv şi curajos. Deci eu aş face, dar nu depinde de mine„, a arătat liderul UDMR.

”Trebuie să ai Guvern, Parlament, o coaliţie, o majoritate stabilă”

Întrebat dacă a discutat acest aspect în coaliţia de guvernare, Kelemen Hunor a spus: „În şedinţele de coaliţie în format mai mare vorbim mai multe subiecte, în formate restrânse, cum suntem în trei, discutăm şi lucruri care rămân între noi, până când nu considerăm că trebuie să ieşim în public„.

„Să nu speculăm. Dacă noi vom ajunge la această concluzie, şi va fi o discuţie aplicată, fiindcă aici trebuie să vezi exact toţi paşii, trebuie să facem asumat, şi nu pe un scandal inventat. N-aş fi de acord să mergem pe un scandal inventat, dar asumat da, fiindcă nu e nimic rău.

Mandatul este de patru ani, dar, dacă o majoritate consideră că putem să facem alegerile mai repede, anticipate putem să facem, nu-i nicio problemă şi, dacă-l avem şi pe preşedinte pe partea noastră, atunci putem să trecem la o astfel de procedură constituţională, o instituţie constituţională şi un instrument absolut democratic. Că n-am făcut în 33 de ani sau 32 de ani, asta e viaţa, nu înseamnă că nu trebuie să faci. Şi ăsta este argumentul meu cel mai important – că anul 2024 este un an mort – stagnare. Trebuie să ai ceva stabil, trebuie să ai Guvern, Parlament, o coaliţie, o majoritate stabilă„, a transmis vicepremierul.