​Circa 30% dintre articolele științifice medicale sunt falsuri ● China va folosi în premieră sateliți pentru a proteja rezervațiile naturale ● O sabie indiană din secolul al XVIII-lea a devenit cea mai scumpă sabie din lume

bibliotecăFoto: PHOTOSTOCK-ISRAEL / Sciencephoto / Profimedia

Circa 30% dintre articolele științifice medicale sunt falsuri

Problema nu e una nouă. Procentajul este. Căci despre publicarea articolelor științifice false se vorbește de foarte mulți ani. În fapt, presiunea care se pune pe cercetători, sau pe cei care aspiră să ajungă la acest nivel, de a publica studii cu nemiluita, a dus adeseori la măsuri disperate. Recte furtul.

În acest sens, un grup de cercetători germani a folosit inteligența artificială pentru a depista anumite tipare care se repetă în cazul studiilor dubioase care sunt trimise spre publicare către revistele de specialitate. În cazul de față s-a vorbit strict despre articole din domeniul medical, cu precădere din cel al neuroștiințelor.

Nu mai puțin de 5.000 de articole au fost supuse acestui test, fiind vorba de articole publicate numai în anul 2020. Iar AI a spus că 28% dintre ele sunt falsuri. Având în vedere că numărul de studii de profil publicat în 2020 a fost de circa 1,3 milioane, facem un calcul simplu și vedem că în jur de 300.000 de studii nu sunt ceea ce ar trebui să fie.

Chiar și dacă luăm în calcul că inteligența artificială mai poate da și rateuri, la circa 100 de studii semnalate de AI, doar 37 ar putea fi autentice. Cum spuneau autorii, studiul de față se referă strict la articolele din domeniul medicinei. Cine știe câte falsuri pot exista în toate celelalte domenii?

Se știe că publicarea studiilor a devenit o afacere dextrem de profitabilă pentru unii. Așa au apărut pe piață tot felul de publicații dubioase care ar publica orice contra cost. Problema este că unele studii reușesc să își facă loc și să treacă de rigorile marilor publicații de profil. Aici e aici pentru astea trec de bune. Iar pașii până la retractarea unui astfel de pseudo studiu pot fi extrem de grei.

E clar că e nevoie de un sistem care să perie și să filtreze cât mai mult articolele care sunt trimise spre publicare. Cel actual e clar că nu funcționează cum trebuie. Numai că inovațiile au mers în direcția opusă. Asta dacă ne gândim numai la ChatGPT, care a făcut procesul de depistare a falsurilor și mai greu decât era.

China va folosi în premieră sateliți pentru a proteja rezervațiile naturale

Guvernul de la Beijing este primul din lume care va folosi sateliți pentru a monitoriza ariile naturale protejate pentru a preveni exploatarea lor ilegală. Un model pe care mai multe organizații ecologiste spun că l-ar dori implementat în cât mai multe țări. Puțină lume știe că Uniunea Internațională a Conservării Naturii (IUCN) a numit China drept cea de a treia țară din lume din punct de vedere al biodiversității. Asta se traduce prin circa 2.750 de rezervații naturale și zone protejate, și sute de specii de plante sau animale care trăiesc doar aici în mediul lor natural. Aș aminti doar de urșii panda, macacii tibetani sau tigrii din sudul Chinei.

Toată suprafața ocupată de rezervații sau zone protejate însumează cam 3 milioane de kilometri pătrați, sau cel puțin 30% din teritoriul Chinei. Plus 150.000 de kilometri pătrați de zone marine. E de la sine înțeles că ar fi nevoie de o armată de oameni care să se ocupe de toată suprafața asta.

Pentru a face misiunea ceva mai ușoară, China a lansat deja nu mai puțin de 30 de sateliți care folosesc un algoritm pentru a depista toate schimbările care apar în oricare din ariile protejate. Ca un exemplu, vor fi atent monitorizate toate activitățile de defrișare, de ridicare a unor construcții ilegale, minerit ilegal șamd.

Informațiile astea au fost deja publicate în revista Nature și mulți le-au descris ca fiind lăudabile. Există însă și o problemă. China nu va face publice toate informațiile pe care le va obține prin intermediul sateliților. Iar asta deranjează. Mai ales pe oamenii de știință care știu că o hartă a zonelor protejată a fost deja creată, că s-au trasat deja niște linii roșii, dar nu prea se știe care sunt alea. Iar asta ar putea duce, spun ei, la acțiuni discreționare din partea oficialilor, fapt care, în realitate, mai mult ar îngreuna munca cercetătorilor.

O sabie indiană din secolul al XVIII-lea a devenit cea mai scumpă sabie din lume

Sabia unui faimos sultan indian, Tipu pe numele său, care a condus cu mână de fier un regat din sudul Indiei în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, a devenit cea mai scumpă sabie din lume după ce a fost achiziționată la o licitație din Londra cu suma de 14 miliarde de lire sterline. Asta în condițiile în care prețul pe care casa de licitații spera să îl obțină era de șapte ori mai mic.

Obiectul cu o uriașă valoare istorică reprezintă, în realitate, doar una dintre săbiile faimosului lider indian care a luptat împotriva britanicilor, care a folosit în premieră rachete de artilerie împotriva acestora, și care a fost ucis la 1799 în timp ce își apăra fortăreața de la Seringapatam.

Soldații britanici care au pătruns atunci în dormitorul său au găsit acolo sabia cu pricina, motiv pentru care, de atunci, a fost numită „sabia de dormitor” a sultanului. Cert este că Tipu dormea alături de ea și de două pistoale de colecție, și că nu a folosit-o niciodată în luptă.

Realizată din oțel Wootz, un oțel indian similar cu cel de Damasc, și dotată cu un mâner de aur pe care au fost încrustate mai multe inscripții în limba persană (ca de altfel și pe lamă), sabia a fost creată după un model de sabie german introdus de europeni în India în secolul al XVI-lea. Deși ține de domeniul legendelor, se spunea că sabia a fost atât de bine realizată încât ar fi putut tăia cu ușurință prin armurile vremii. Acum, na, nu trebuie să credem și noi chiar tot ce se spune.

Important este însă că sabia asta a fost oferită generalului britanic David Baird, ca semn de recunoștință pentru curajul cu care a condus trupele care l-au ucis pe sultanul Tipu. Ulterior a schimbat nenumărați proprietari, pentru a ajunge acum câțiva ani în posesia unui controversat afacerist indian, Vijay Vittal Mallya, pe care India tot încearcă să îl extrădeze din Marea Britanie pentru a-l judeca pentru tot felul de infracțiuni.

Mallya ar fi vândut sabia pe o sumă modică în 2018, pe motiv că îi aducea ghinion. Așa cum era de așteptat, casa de licitații Bonhams, cea care a organizat licitația, nu a dat informații nici despre fostul proprietar, nici despre cel actual. Cât despre returnarea unui bun de patrimoniu, știți și voi cum sunt englezii.

Dați Follow paginii noastre de Facebook, HotNews Science, pentru a putea primi direct, în timp real, cele mai noi informații și curiozități din lumea științei!

Sursa foto: profimediaimages.ro

Autoritatea de reglementare a concurenţei din Israel a solicitat duminică mai multe date de la băncile ţării cu privire la o investigaţie, spunând că acestea se bucură de profituri uriaşe din ratele mai mari ale dobânzilor la împrumuturi, dar nu împart în mod adecvat beneficiile cu clienţii, transmit Reuters și news.ro

Sediu al bancii HapoalimFoto: PhotoStock-Israel / Alamy / Profimedia

Ancheta, care a început în 2022, nu a fost făcută publică până acum.

În încercarea de a controla inflaţia, Banca Israelului şi-a majorat săptămâna trecută rata dobânzii de referinţă cu încă 0,25 de puncte procentuale, până la un maxim din 2006, de 4,75%, aceasta fiind a zecea creştere consecutivă a dobâmnzii cheie, care în aprilie anul trecut era de 0,1%.

”Lupta împotriva costului vieţii se află în fruntea listei de priorităţi naţionale a guvernului nostru”, a declarat duminică prim-ministrul Benjamin Netanyahu, în cadrul unei reuniuni a cabinetului, adăugând că va înfiinţa şi va conduce un grup ministerial pe această temă.

Ratele ipotecare şi pentru restul împrumuturilor, adesea legate atât de inflaţie, cât şi de dobânda băncii centrale, au crescut la rândul lor.

Acest lucru a provocat furie în rândul publicului, chiar dacă a însemnat profituri record pentru bănci şi dividende considerabile pentru acţionarii acestora.

Primele cinci mari bănci au obţinut un profit combinat de 6,3 miliarde de şekeli (1,7 miliarde de dolari) în primul trimestru.

Băncile au întârziat să transfere avantajele dobânilor mai mari către depozitele clienţilor, a spus Autoritatea pentru Concurenţă.

Ciclul agresiv de înăsprire a politicilor din Israel a stârnit furie în rândul cetăţenilor săi, deoarece creditele ipotecare, ratele împrumuturilor şi costul vieţii au crescut, inflaţia rămânând în jur de 5%.

Autoritatea pentru Concurenţă, fostă autoritate antitrust, a declarat că a lansat investigaţia în 2022, când ratele dobânzilor au început să crească şi, pe baza rezultatelor preliminare, a cerut băncilor, săptămâna trecută, să furnizeze mai multe date.

Acessta a refuzat să ofere detalii cu privire la orice eventuală acţiune disciplinară.

Autoritatea de reglementare bancară din Israel a minimalizat problema.

Yair Avidan, supraveghetorul băncilor, a declarat săptămâna trecută reporterilor că 82% din majorările dobânzilor au fost transmise clienţilor. Totuşi, el a spus că mulţi clienţi nu ştiau că ar putea deschide conturi purtătoare de dobândă şi a îndemnat băncile să-şi educe clienţii.

Săptămâna trecută, ministrul Economiei Nir Barkat i-a cerut şefului Autorităţii pentru Concurenţă, Michal Cohen, să demisioneze, spunând că instituţia este principala cauză a creşterii preţurilor în economie, deoarece autoritatea nu s-a confruntat suficient cu monopolurile.

Cohen a refuzat să demisioneze.

Barkat a spus că autoritatea ”trebuie să desfăşoare această anchetă intens, rapid şi eficient, pentru că, până la finalizare, publicul va pierde”.