Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Un avion a fost interceptat pentru ca un ex-responsabil al celei mai mari bănci din Ucraina să fie arestat

Publicat

in

Forţele de ordine ucrainene au forţat luni un avion să aterizeze la Kiev pentru reţinerea unuia din foştii conducători ai celei mai mari bănci din Ucraina, PrivatBank, într-un caz de deturnare a 5, 5 miliarde de dolari, relatează AFP, potrivit AGERPRES.

‘Suspectat de deturnarea de fonduri de la PrivatBank’, acesta ‘încercase să se plece din Ucraina spre Viena la bordul unui avion privat’ din oraşul Dnipro (centru-est), a indicat parchetul într-un comunicat.

‘Datorită eforturilor forţelor de ordine, avionul său a aterizat’ la Kiev, unde suspectul a fost arestat, a adăugat parchetul. Aceasta este prima arestare în rândul foştilor responsabili ai băncii respective, aflată în centrul unui scandal financiar.

Potrivit media ucrainene, este vorba de Volodimir Iaţenko, nr.2 la PrivatBank până la naţionalizarea sa în 2016.

Dosarul legat de această bancă este urmărit îndeaproape de Occident, în special de Fondul Monetar Internaţional (FMI), finanţator crucial pentru această fostă republică sovietică, una dintre cele mai sărace din Europa.

Citește și: Nicușor Dan JUBILEAZĂ! Activitatea Gabrielei Firea de la primărie ar putea fi verificată: firme de audit chemate la Primăria București

PrivatBank a fost naţionalizată într-o seară de duminică în decembrie 2016 pentru a evita un faliment care ar fi avut efect de domino asupra întregului sector bancar ucrainean.

Salutată atunci de FMI ca o ‘măsură importantă’ pentru asigurarea stabilităţii financiare, această decizie este contestată în justiţie de principalul ex-proprietar al PrivatBank, controversatul oligarh Igor Kolomoiski.

Banca Centrală a Ucrainei îl acuză pe Kolomoiski de sifonarea a 5,5 miliarde de dolari de la PrivatBank înainte de naţionalizare, dar până în prezent nu a avut loc nicio arestare printre foştii săi proprietari sau foşti responsabili.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, fost actor de comedie, a sosit la putere în 2019 şi datorită sprijinului imperiului media al lui Kolomoiski, dar de atunci a tot căutat să se distanţeze de controversatul oligarh.

De la alegerea sa, Zelenski a fost acuzat în repetate rânduri că a făcut insuficient pentru a-i urmări în justiţie pe cei responsabili de deturnarea de fonduri de la PrivatBank.

El s-a declarat luni ‘încrezător’ în deblocarea în cursul acestui an a unui ajutor din partea FMI pentru ţara sa, în pofida dezacordurilor existente între Kiev şi instituţia financiară internaţională.

Citeste mai mult
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

Armenia blochează difuzarea emisiunilor lui Vladimir Soloviov în țară

Publicat

in

Armenia a blocat difuzarea emisiunilor propagandistului rus Vladimir Soloviov, unul dintre cei mai populari prezentatori TV din Rusia, a anunțat vineri Avet Pogoșian, viceministrul armean pentru industrie high-tech, citat de TASS.

Vladimir SoloviovFoto: Willvest News / Profimedia Images

„CJSC, rețeaua armeană de radiodifuziune și televiziune, în baza articolelor 5 și 6 din acordul ‘Cu privire la cooperarea în domeniul telecomunicațiilor de masă între Guvernul Republicii Armenia și Guvernul Federației Ruse’, având în vedere încălcările constante înregistrate în regiune au blocat difuzarea programelor „Seara cu Vladimir Soloiov” și „Seara de duminică cu Vladimir Soloiyov” (…) pe pe teritoriul Republicii Armenia”, a declarat Pogoșian într-o postare făcută pe Facebook.

TASS amintește că premierul armean Nikol Pașinian a declarat anterior că posturile de televiziune ruse care sunt transmise în Armenia au încălcat „anumite clauze” ale acordului între cele două guverne și că Erevanul a avut consultări cu Moscova pentru a rezolva situația.

De exemplu, în toamna anului trecut autoritățile de la Erevan au obiectat față de programe ale televiziunii ruse Pervîi Canal, afirmând că în timpul acestora au fost făcute „declarații jignitoare și complet inacceptabile împotriva oficialilor de rang înalt ai Republicii Armenia”.

Ambasadorul Rusiei la Erevan, Serghei Kopirkin, a fost convocat atunci pentru discuții la sediul ministerului de externe al Armeniei. În Armenia mai multe canale TV rusești sunt difuzate în virtutea acordului între guvernele celor două țări.

Soloviov a vorbit de atacarea Armeniei anul trecut

Deși nu este clar de ce Armenia a decis să blocheze acum difuzarea emisiunilor lui Soloviov, acesta a făcut mai multe declarații agresive față de Armenia în contextul deteriorării fără precedent a relațiilor dintre Moscova și Erevan.

De exemplu, în septembrie anul trecut Soloviov sugera ca Moscova să trimită din nou trupe să atace nu doar Georgia, ci și în Armenia. „De data aceasta nu ne vom opri lângă Tbilisi”, afirma el.

Anunțul guvernului armean vine la doar o zi după ce ministrul rus de externe Serghei Lavrov l-a acuzat că vrea să rupă legăturile cu Rusia.

„Conducerea armeană, sub false pretexte şi prin denaturarea istoriei ultimilor trei ani, duce în mod deliberat spre o ruptură a relaţiilor cu Federaţia Rusă”, a declarat Lavrov într-un interviu pentru mass-media ruse.

Comentariile sale au venit după ce mai devreme în cursul lunii martie Armenia a sugerat pentru prima oară că s-ar putea retrage din Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), alianța militară condusă de Moscova.

Armenia acuză OTSC, și cu precădere Rusia, că nu i-a venit în ajutor în timpul agresiunii azere, deși a înaintat o solicitare formală în acest sens.

Citeste mai mult

NATIONAL

Principalul tribunal ONU ordonă Israelului să permită intrarea ajutorului umanitar în Gaza: „Foametea se instalează”

Publicat

in

Judecătorii de la Curtea Internațională de Justiție au decis în unanimitate să emită o hotărâre prin care să oblige Israelului să acționeze „fără întârziere” pentru a permite „furnizarea de servicii de bază și asistență umanitară” în Fâșia Gaza. Hotărârea are caracter obligatoriu în baza convențiilor la care Israel este parte, dar instanța nu are capacitatea de se asigura de implementarea ei, relatează BBC și The Guardian.

Alimente parașutate în Fâșia GazaFoto: JACK GUEZ / AFP / Profimedia

Decizia vine în condițiile în care mai multe agenții ONU au avertizat în Gaza există riscul să se instaleze foametea.

Israelul a catalogat acuzațiile că blochează intrarea în Gaza a sprijinului umanitar drept „complet nefondate”.

Drept răspuns la decizia de vineri a tribunalului, ministerul de Externe a Israelului a transmis că va continua „să promoveze noi inițiative și să le extindă pe cele existente” pentru a permite tranzitul continuu de ajutor în Gaza „pe cale terestră, aeriană și maritimă” împreună cu ONU și alte organizații.

Israelul a subliniat că este important ca toată lumea să înțeleagă că gruparea Hamas este de vină pentru situația actuală din Gaza și pentru declanșarea războiului.

Această decizie luată de tribunalul de la Haga vine după ce Africa de Sud impună ordinul emis în ianuarie prin care a cerut Israelului să ia toate măsurile pentru a preveni acte genocidale în Gaza.

Africa de Sud a motivat deschiderea cazului împotriva Israelului prin faptul că are o obligație să acționeze pentru a preveni un genocid în baza Convenției ONU prin Genocidul din 1948.

Curtea a mai ordonat Israelului să se asigure imediat că „militarii săi nu comit acte care să încalce vreun drept al palestinienilor din Gaza care sunt un grup protejat în baza convenției pentru prevenirea și pedepsirea infracțiunilor de genocid, inclusiv furnizarea de asistență umanitară de urgență”.

Israelul a respins acuzații că ar comite un genocid și a sublinia operațiunile sale militare sunt pentru a se proteja.

Judecătorii au cerut de asemenea pentru eliberarea imediată a ostaticilor. Aceeași solicitare a fost făcută și printr-o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU.

Programul alimentar mondial și alte organizații au avertizat că populația de 2,3 milioane de persoane din Gaza „se confruntă cu niveluri ridicate de insecuritate alimentară acută” și că se preconizează că foametea va lovi nordul Gazei înainte de sfârșitul lunii mai.

Peste 32.000 de palestinieni și-au pierdut viața în conflictul care a fost declanșat în 7 octombrie când luptătorii Hamas au declanșat un atac supriză asupra teritoriului israelian. Aproximativ 1.200 de israelieni au fost uciși și peste 250 luați prizonieri în urma atacului Hamas.

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend