Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Ultimul preşedinte sovietic, Mihail Gorbaciov susţine în continuare Perestroika, dar admite unele greşeli

Publicat

in

Ultimul preşedinte sovietic, Mihail Gorbaciov, a susţinut luni programul de reforme politice cunoscut sub numele de Perestroika (Restructurare), dar a recunoscut totodată că ambiţiosul proiect nu a fost lipsit de erori, relatează agenţia EFE.

”Dacă ar fi să încep din nou, aş face multe lucruri diferit”, a semnalat Gorbaciov într-un articol publicat în revista ”Rusia în politica globală”.

Fostul lider al URSS a admis că Perestroika a traversat mai multe etape, cu ”erori şi realizări”, dar a insistat că reformele au avut o ”justificare istorică”. ”Aceasta însemna că Perestroika era necesară şi că mergeam în direcţia corectă”, susţine Gorbaciov.

El a remarcat şi faptul că autorii schimbărilor care au culminat în anul 1991 cu destrămarea URSS sunt acuzaţi astăzi de ”naivitate”, de ”trădare” ori de lipsa unui plan concret de acţiune.

”Unii chiar spun că Perestroika nu era necesară. Dar despre aceste persoane pot spune doar un lucru: că au o memorie foarte scurtă”, a apreciat el amintind de ambianţa din societate la începutul reformelor în anul 1985.

Ultimul lider sovietic, acum în vârstă de 90 de ani, a insistat că oamenii ”aveau nevoie de schimbări”. ”Toţi, atât conducătorii cât şi oamenii de rând simţeau că ceva merge prost în ţară. Stagnarea se adâncea şi dezvoltarea economică în realitate se oprise”, explică Gorbaciov.

Prin urmare, ”majoritatea absolută considerau că nu se mai putea trăi în acest mod (…) Aceasta (nevoia de schimbare) nu s-a născut în capul meu, ea era pe buzele tuturor”, îşi mai aminteşte ”părintele” Perestroikăi.

El a admis că reformele radicale pe scară extinsă implică mereu unele riscuri, dar rămâne la părerea că conducerea sovietică de la acea vreme trebuia să-şi asume riscul. ”În conducerea ţării, Biroul Politic (al Comitetului central al Partidului Comunist), exista unanimitate în această privinţă”, notează Gorbaciov despre una dintre etapele cele mai comentate ale Perestroikăi.

Acest proces de reforme era orientat către cetăţeanul sovietic şi avea scopul de a-l transforma în stăpânul propriului său destin după secole de existenţă ale unui Stat autocrat şi apoi totalitar. ”A fost o ruptură cu trecutul (…), un progres către viitor”, concluzionează ultimul lider al URSS.

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame

NATIONAL

Contraziceri în coaliție pe taxa de solidaritate! Kelemen Hunor: ‘Sună urât, nu sună prietenos, dar trecem printr-o perioadă grea’

Publicat

in

De

Vicepremierul Kelemen Hunor afirmă că “taxa de solidaritate” pe care ar urma să o plătească companiile cu cifră de afaceri de peste 100 de milioane de euro “nu este ceva permanent”, ci ar urma să fie introdusă pentru unu, doi sau trei ani. “Sunt perioade când trebuie să fii solidar cu acei cetăţeni şi cu acea societate unde faci profit şi pe seama căreia faci profit. Sună urât, nu sună prietenos, dar trecem printr-o perioadă grea, nimeni nu vrea să alunge investitorii, nimeni nu vrea să facă rău nimănui”, susţine Kelemen Hunor.

“Astăzi (marţi – n.r.) nu am discutat, ieri a fost o discuţie scurtă şi vom continua când discutăm despre buget. E vorba despre o propunere pentru o perioadă scurtă, de un an de zile, poate să fie şi doi-trei ani de zile, dar nu asta este important, nu este ceva permanent. Şi e vorba de a creşte veniturile la buget într-o perioadă dificilă, când eşti nevoit, din cauza inflaţiei, din cauza creşterii preţurilor la energie care nu depinde de Guvernul nostru, nu depinde nici de Uniunea Europeană, vedeţi că se întâmplă peste tot, să mai aduci la buget nişte sume prin care poţi să îi ajuţi pe acei oameni care au nevoie de ajutor, dar în acelaşi timp trebuie să faci şi investiţii în sănătate, în educaţie, în domenii importante. Şi atunci eu am propus la un moment această taxă. Toată lumea vorbea de taxă de solidaritate şi am spus ok, dar haideţi să vedem cine cu cine trebuie să fie solidar într-o astfel de perioadă. Nu este ceva uzual, trebuie o discuţie şi cu mediul de afaceri. Au existat deja mici discuţii, unii acceptă mai uşor, alţii acceptă mai greu, dar eu spun aşa: o taxă de 1% din cifra de afaceri pentru o perioadă de un an de zile, şi vorbim de cifra de afaceri pentru anul 2021 ca să nu ne încurcăm în 2022, atunci acest lucru înseamnă un venit important şi trebuie să spunem şi destinaţia: să nu fie la categoria cheltuielilor permanente. Trebuie să spunem că mergem cu aceşti bani să investim în sănătate, să investim în educaţie, astea sunt domeniile prioritare”, a declarat Kelemen Hunor, marţi seară, la TVR.

El a susţinut că banii din “taxa de solidaritate” nu ar urma a fi folosiţi pentru majorările de venituri, explicând că pentru acest lucru pot fi folosite sume provenite din alte surse.

“Liberalii sunt în acest moment mai reticenţi. Nu contează, e o discuţie în coaliţie. Dacă vom ajunge la un consens, se face, dacă nu, nu. Dacă nu se ajunge la un consens atunci trebuie găsită o altă formulă, o altă sursă de venit, fiindcă nimeni nu doreşte o creştere a taxelor. Aici e vorba despre ceva foarte temporar şi foarte precis. (…) Eu am văzut discuţiile: unii vorbesc de profit, alţii vorbesc de cum se poate ocoli o astfel de suprataxare. Dar şi în acest moment, dacă ne uităm la profit, vedem multe firme – şi nu vreau să spun că toată lumea face la fel – cum facturează pentru firma mamă consultanţă, mentenanţă, drept de folosire a nu ştiu ce şi aşa mai departe, până la urmă rămân cu un profit foarte, foarte mic sau fără profit. Dar până la urmă, ei aicea fac afaceri. Plătesc taxe, e foarte bine! Asigură locuri de muncă, e foarte bine! Dar sunt perioade când trebuie să fii solidar cu acei cetăţeni şi cu acea societate unde faci profit şi pe seama căreia faci profit. Sună urât, nu sună prietenos, dar trecem printr-o perioadă grea, nimeni nu vrea să alunge in vestitorii, nimeni nu vrea să facă rău nimănui”, a adăugat Kelemen Hunor.

El a spus că se pot găsi modalităţi prin care firmele pot fi ajutate pe termen mediu sau lung, însă în acest moment este nevoie de resurse la buget, iar această taxă este una dintre resurse.

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame
Citeste mai mult

NATIONAL

Mirel Talos, Anca Damian, laureats of the Academy Awards for 2019

Publicat

in

De

The Romanian Academy Awards for 2019 will be awarded, on Wednesday, in an edition to be held both with physical attendance and online, among the winners being writer Mirel Talos, for the novel “Somewhere in Transylvania”, and film director Anca Damian, for the animation “Marona’s Fantastic Journey” (co-production Romania, France, Belgium).

“The event will take place at the Hall of the Romanian Academy, in hybrid format, with the participation of the members of the General Assembly and the winners,” the Communication Office of the Romanian Academy states in a press release sent to AGERPRES.
As every year, there are 14 scientific sections of the Romanian Academy considered for the awards, namely: literature and philology, history, mathematics, physics, chemistry, technical sciences, information technology, biology, medicine, agronomy, forestry, sociology, psychology, philosophy, fine arts, theatre and music.

During the event, which starts at 10.00 am, the Romanian Academy will award nine “Academic Merit” diplomas and eight “Cultural Distinction” diplomas to institutions and personalities of the cultural and academic world, including the Centre for Transylvanian Studies, television journalist and producer Lucia Hossu-Longin, actors George Mihaita, Horatiu Malaele, Maia Morgenstern.

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

Publicitate decathlon.ro

În Trend