Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

ULTIMA ORĂ ! Liviu Dragnea s-a ales cu un nou denunţ la Parchetul General !

Publicat

in

Mișcarea civică Inițiativa România anunţă, printr-un comunicat de presă, că a sesizat astăzi, 12 noiembrie 2018, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție privind un posibil conflict de interese penal în cazul delegării de către Liviu Dragnea a atribuțiilor de Președinte al Camerei Deputaților către Florin Iordache și sesizării de către acesta a Curții Constituționale în legătură cu revizuirea sentințelor sau eliminării din dosare penale a unor probelor, sub pretextul existenței unor protocoale de colaborare între parchete și SRI.

Iniţiativa România este organizaţia din care face parte Mihai Poliţeanu, denunţătorul din dosarul OUG 13, anchetă declarată neconstituţională de CCR.

„Inițiativa România consideră că aspectele sesizate trebuie clarificate instituțional, guvernarea netransparentă, prin interpuși, devenind un modus operandi prin care inculpați sau infractori au ajuns să conducă România și să subordoneze instituțiile statului în folos personal, mai ales de natură penală. Este datoria noastră să acționăm în interesul respectării statului de drept și transparenței”, se arată într-un comunicat al organizaţiei.

„Amintim că pe 8 octombrie 2018, conștient de conflictul de interese în care s-ar putea afla în acest caz, Președintele Camerei Deputaților, dl. Liviu Dragnea, și-a delegat pentru o singură zi atribuțiile de președinte al Camerei domnului deputat Florin Iordache, vicepreședinte al CD, decizia fiind publicată în Monitorul Oficial și semnată de dl. Liviu Dragnea. În aceeași zi după delegarea atribuțiilor de Președinte al Camerei Deputaților, domnul Florin Iordache a sesizat Curtea Constituțională a României, cerând CCR ca inculpații care au fost „lezați” de protocoalele dintre parchete și SRI să-și poată obține “recunoașterea drepturilor încălcate și remedia vătămările produse”. Solicitarea a fost făcută în sesizarea trimisă la CCR în numele Camerei Deputaților, în care cere să se constate existența unui conflict între Ministerul Public si Parlament, legat de protocoalele SRI-Parchetul General din anii 2009 și 2016.

Astfel,

având în vedere folosul personal al domnului Liviu Dragnea care derivă din sesizarea CCR, anume evitarea sau eliminarea răspunderii penale în cele 3 dosare penale în care a fost inculpat;

constatând că folosul nu este doar presupus, ci asumat în mod public, atât prin declarații, cât și prin faptele care au precedat delegarea de atribuții și sesizarea Curții Constituționale (cererea adresată ICCJ de revizuire a sentinței în dosarul referendumul, sesizarea Inspecției Judiciare pentru același motiv, sprijinul public pentru adoptarea unei OUG pentru revizuirea sentințelor, cât și inițierea în Parlament a unui proiect de lege pentru revizuire de sentințe, anulare de probe și despăgubiri sau susținerea publică a sesizării CCR);

 

presupunând în mod rezonabil că sesizarea trimisă la CCR, care are 30 de pagini, a fost scrisă anterior de către Președintele Camerei Deputaților, prin aparatul său de lucru, având în vedere că delegarea de atribuții și sesizarea Curții au fost făcute în aceeași zi;

Inițiativa România consideră că delegarea de atribuții în ziua sesizării este doar o modalitate de a masca conflictul de interese în care se află domnul Liviu Dragnea. Jurisprudența instanțelor de judecată demonstrează, însă, fără tăgadă că articolul 301 din Codul penal permite incriminarea conflictului de interese și atunci când acesta este comis prin persoane interpuse. În acest sens am indicat parchetului cazuri de condamnare a comiterii infracțiunii de interese prin interpuși.

Este, așadar, un aspect pe care, în opinia Inițiativei România, procurorii trebuie să îl clarifice. Același mod de operare a fost folosit și în cazul ordonanțelor de urgență programate pentru adoptare pe 18 ianuarie, și în cazul OUG 13, dar și în cazul modificării legilor justiției și legilor penale: amendamente și instrucțiuni primite în plic de la inculpați care doresc să evite răspunderea penală și punerea lor imediată în practică de către instituții ale statului subordonate unor interese penale, nu interesului public.

Noi detalii, necunoscute până astăzi, privind circumstanțele redactării ordonanțelor de urgență pentru modificarea codurilor penale din 18, respectiv 31 ianuarie 2017

În acest sens, vă prezentăm detalii necunoscute până acum privind redactarea ordonanțelor de urgență de modificare a codurilor penale din 18 ianuarie (2 ordonanțe care nu au mai fost adoptate ca urmare a participării Președintelui României la ședința de Guvern), respectiv 31 ianuarie (OUG 13). Detaliile au ajuns în posesia noastră prin ordonanța de clasare a cauzei din 18 octombrie 2018 (VEZI întreaga ordonanță aici: http://bit.ly/ClasareOUG18si31ianuarie2017), aceasta fiind transmisă în baza legii colegilor din Inițiativa România care, în ianuarie 2017, au sesizat DNA cu privire la aceste 3 ordonanțe.

Astfel:

Pe 16 ianuarie 2017, Ministrul Florin Iordache convoacă o ședință cu șefa de cabinet Corina Drașoveanu și secretarii de stat Gabriela Scutea, Constantin Sima, Oana Schmidt-Hăineală și Mariana Moț. Ministrul Florin Iordache le prezintă un document de 11 pagini intitulat “Abrogare, modificare, completare articole din CP, CPP, Legea nr. 96/2006 și Legea nr. 78/2000”. Principalele modificări propuse în document vizau:

dezincriminarea infracțiunii de abuz în serviciu;

dezincriminarea infracțiunii de neglijență în serviciu;

modificarea conținutului constitutiv al infracțiunilor de conflict de interese;

modificarea conținutului constitutiv al infracțiunilor de corupție: darea de mită, luarea de mită, traficul de influență și cumpărarea de influență;

modificări ale codului de procedură penală, printre care se regăseau și modificări ale modului de sesizare denunțul și plângerea.

Ministrul a spus că va iniția în baza acestui document două ordonanțe de urgență, una pentru modificarea codurilor penale și una pentru grațiere, și a precizat explicit că proiectele de ordonanță de urgență trebuie să fie adoptate pe data de 18 ianuarie. Secretarul de stat Gabriela Scutea și directoarea DEAN s-au opus demersului. Ca urmare a discuțiilor în contradictoriu, se renunță la dezincriminarea integrală a abuzului în serviciu și se propune un prag valoric de 200.000 de lei. Procurorii remarcă că propunerea pragului a venit fie de la ministru, fie de la secretarul de stat Oana Schmidt-Hăineală, nefiind informații certe în acest sens.

În cercetarea provenienței documentului, procurorii au stabilit că:

Documentul amintit, care a stat la baza celor două ordonanțe propuse spre adoptare pe 18 ianuarie și apoi la baza OUG 13, a fost întocmite duminică, 15 ianuarie, între orele 10.00 și 14.00 la cancelaria Președintelui Camerei Deputaților Liviu Dragnea (primul termen în dosarul angajărilor fictive fusese stabilit pentru 31 ianuarie);

Persoanele care au redactat documentul sau pe calculatoarele cărora au fost redactate documentele sunt Spiridon Anca Mihaela, Director general la Cancelaria Președintelui Camerei Deputaților, și Trufașu Elena Isabella, consilier parlamentar la Secretariatul General al Camerei Deputaților.

Acest document redactat pe 15 ianuarie a ajuns imediat în posesia ministrului Florin Iordache, iar pe 16 ianuarie acesta deja a început redactarea ordonanțelor de urgență din 18 ianuarie, respectiv 31 ianuarie, conform celor scrise în documentul redactat la cancelaria lui Liviu Dragnea.

După ce pe 18 ianuarie se renunță la adoptarea celor două ordonanțe de urgență ca urmare a prezenței președintelui la ședința de Guvern, și care au și fost obiectul sesizării penale depuse de colegi de la Inițiativa România, au început demersurile pentru redactarea și adoptarea ordonanței cunoscute sub numele de OUG 13.

Detaliile privind aceste demersuri sunt parțial cunoscute încă de atunci, ca urmare a primelor investigații ale procurorilor DNA din februarie 2017: a) lipsa avizelor de la CSM sau MAE, b) refuzul inițial al Ministerului pentru Relația cu Parlamentul de a aviza pozitiv OUG 13, c) tensiunile în Guvern cu privire la acest fapt, d) emiterea în cele din urmă a unui aviz pozitiv de către MRP, e) distrugerea primului aviz negativ în interiorul Ministerului Justiției care a fost trimis prin fax, precum și f) sustragerea documentului original tot din interiorul Ministerului Justiției, g) falsificarea unor mențiuni în condica de predare-primire la cabinetul ministrului Justiției sau h) plăsmuirea unor alte documente care să justifice falsurile din condică.

Astfel, urmărirea penală privind redactarea celor 3 ordonanțe și adoptarea OUG 13 s-a făcut sub aspectul săvârșirii a 6 infracțiuni:

Favorizarea făptuitorului (art. 269 alin 1 Cod penal);

Prezentarea cu rea-credință de date inexacte Parlamentului sau Președintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister (art.8 alin 1 lit. B din Legea 115/1999);

Fapta persoanei care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, într-un sindicat sau patronat ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, de a folosi influenţa ori autoritatea sa în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite (art. 13 din Legea nr. 78/2000);

Sustragerea sau distrugerea de înscrisuri (art. 259 al. 1 și 2 Cod penal);

Sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri (art. 275 Cod penal);

Fals intelectual (art. 321 Cod penal).

În legătură cu fapta prevăzută la art. 13 din Legea 78/2000 nu au existat date certe, procurorii DNA clasând cauza care avea ca obiect această infracțiune. Toate celelalte 5 infracțiuni, însă, trebuiau investigate mai departe de către Parchetul General, prin declinarea dosarului de la DNA. Pe 27.02.2017, însă, Curtea Constituțională decide, prin Decizia 68, că circumstanțele redactării sau adoptării unor acte normative nu pot fi investigate de procurori, dezincriminând de facto orice infracțiuni care s-au comis sau se pot comite pe viitor în procesul de elaborare a unor acte normative. Subliniem din nou că sesizarea penală având ca obiect cele 3 ordonanțe nu viza oportunitatea adoptării acestora, ci ilegalitățile comise în procesul de redactare și adoptare, așa cum de altfel confirmă faptele descoperite de procurori.

Inițiativa România consideră că faptele din 8 octombrie 2018, ca și cele din ianuarie 2017, evidențiază același modus operandi, pe care îl vedem și în cazul sesizării privind completurile de 5, făcută de doamna PM Viorica Dăncilă extrem de oportun pentru inculpații judecați la Înalta Curte de Casație și Justiție și cu puțin timp înaintea noului termen de judecată în dosarul domnului Dragnea. Folosind instituțiile statului prin interpuși, Președintele Camerei Deputaților pune în mișcare de aproape 2 ani mecanisme instituționale și de legiferare care au un singur scop: eliminarea răspunderii penale a domnului Liviu Dragnea în dosarele în care a fost condamnat sau inculpat”, mai arată Iniţiativa România în comunicat.

Comenteaza cu profilul de FB

NATIONAL

Impactul COVID-19 asupra sistemului pensiilor private în România! Ce spune vicepreședintele ASF

Publicat

in

De

Impactul crizei generate de pandemia COVID-19 asupra sistemului de pensii private este unul limitat şi conjunctural, ţinând cont de faptul că politica de investiţii este prudentă şi conservatoare, a declarat vicepreşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) al Sectorului Sistemului de Pensii Private, Dan Armeanu.

Acesta a subliniat că investiţiile realizate de fondurile de pensii sunt pe termen lung, în acord cu durata obligaţiilor, iar portofoliile sunt foarte bine diversificate.

„Într-un orizont de timp de 30-40 ani, caracteristic investiţiilor fondurilor de pensii private, perioadele de volatilitate pot fi des întâlnite, în funcţie de frecvenţa apariţiei crizelor economice, sau de evoluţia economiei. Astfel, în ultimii zece ani s-au manifestat două crize globale majore, care au generat volatilităţi ridicate în sistemul de pensii private. În criza actuală, determinată de pandemia COVID-19, impactul maxim a fost unul conjunctural şi emoţional în luna martie, când scăderea valorii activelor a fost de aproximativ 11%, iar în luna mai (…) volatilităţile s-au redus semnificativ până la aproximativ 2% – 3%”, a menţionat Dan Armeanu, într-un comunicat transmis AGERPRES.

Măşti pentru elevi la examene – Felix Rache anunţă că directorii pot apela la Pro România

Vicepreşedintele ASF a mai spus că impactul pandemiei cu COVID-19 asupra economiei mondiale este semnificativ, estimările organismelor internaţionale cu privire la creşterea economică au fost ajustate în sens negativ, din cauza întreruperii unei părţi importante a producţiei, problemelor apărute pe lanţul de aprovizionare şi distribuţie, simultan cu apariţia unor dezechilibre atât pe partea de cerere cât şi pe partea de ofertă şi incertitudinilor cu privire la evoluţiile pe termen scurt şi mediu.

„Instituţiile financiare au făcut faţă provocărilor pe termen scurt dovedind adaptabilitate în relaţia cu clientela şi rezilienţă în contextul unei volatilităţi crescute a pieţelor. Şi piaţa financiară şi de capital din România a fost afectată de volatilităţile mari înregistrate pe pieţele internaţionale, ca rezultat al efectului de contagiune care s-a propagat atât în economie cât şi în sistemul pensiilor private. Mai mult, din evoluţia valorii unitare a activului net – VUAN-ului – şi a numărului de noi cazuri de îmbolnăviri la nivel global se observă că în perioada februarie-martie în care numărul de cazuri a înregistrat o creştere puternică, VUAN-ul s-a diminuat considerabil, după care a urmat o perioadă de stabilizare, în care volatilităţile au fost din ce în ce mai scăzute”, a mai spus Dan Armeanu.

Pandemia COVID-19 a schimbat semnificativ viața românilor: Unul din trei câștigă mai puțin. Care sunt acum prioritățile

Acesta a precizat că, între evoluţia VUAN-ului fondurilor de pensii private din România şi numărul de noi cazuri de îmbolnăviri înregistrate la nivel global, există o corelaţie negativă puternică, coeficientul de corelaţie fiind de -0,68448. De asemenea, se observă faptul că valoarea coeficientului de corelaţie dintre VUAN-ul fondurilor de pensii private din România şi numărul de îmbolnăviri înregistrate în economiile mari, precum SUA este de -0,645, iar corelaţia devine şi mai puternică, cu o valoare a coeficientului de -0,8837, când ne raportăm la numărul de cazuri de îmbolnăviri din China, astfel cum se observă şi în graficul următor.

Astfel, creşterea accentuată a numărului de îmbolnăviri în China, SUA sau la nivel global a determinat o scădere a VUAN-ului fondurilor de pensii private în Romania, iar revenirea semnificativă a VUAN-ului s-a produs pe măsura ce s-a înregistrat scăderea numărului de cazuri.

„Evoluţia sistemului de pensii private din România este influenţată de criza COVID-19 manifestată la nivel global, piaţa financiară fiind racordată la evoluţiile de pe pieţele europene şi internaţionale. În acest sens, prin intermediul unei estimări pe baza unei regresii simple dintre VUAN-ul fondurilor de pensii private din România şi numărul de îmbolnăviri la nivel global, se observă că o variaţie a ratei de creştere a numărului de noi cazuri COVID-19 de 1pp ar putea avea un impact negativ de aproximativ 0,021pp asupra activelor din fondurilor de pensii private în scenariul acţiunii acestui factor izolat”, a subliniat vicepreşedintele ASF.

Acesta susţine că volatilităţile ridicate de pe piaţa de capital, reflectate de scăderea cu peste 40% a indicelui BET în luna martie, au avut un impact limitat asupra activelor fondurilor de pensii, datorită ponderii acţiunilor în structura portofoliilor.

„Revenirea pieţei de capital, respectiv creşterea indicelui BET cu aproximativ 20% în luna mai, odată cu scăderea numărului de îmbolnăviri cu COVID – 19, a condus la diminuarea volatilităţii VUAN-ului la valori scăzute (între 2% şi 3%), în marja obişnuită de evoluţie a oricărui activ. Cu toate acestea, luând în considerare şi alţi factori, precum ponderea titlurilor de stat în portofoliile de investiţii ale fondurilor de pensii de aproximativ 70%, ponderea acţiunilor în portofolii de aproximativ 22%, revenirea cursului acţiunilor pe piaţa de capital, buna diversificare a portofoliilor, măsurile luate de guverne pentru limitarea îmbolnăvirilor şi evoluţia variabilelor din modelul de regresie, putem concluziona că influenţa crizei COVID-19 asupra variaţiei VUAN-ului este limitată şi conjuncturală”, a mai spus Dan Armeanu.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Bosnia îşi va redeschide pe 1 iunie frontierele cu Croaţia, Muntenegru şi Serbia

Publicat

in

De

Bosnia îşi va redeschide pe 1 iunie frontierele cu vecinii săi Croaţia, Muntenegru şi Serbia şi va ridica restricţiile la zborurile comerciale, a anunţat joi prim-ministrul Zoran Tegeltija, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

Vor fi permise, de asemenea, călătoriile de afaceri, în scop medical sau pentru participarea la funeralii în Bosnia.

‘Vom continua să monitorizăm situaţia epidemiologică şi, gradual, vom începe să redeschidem frontierele şi pentru alte ţări’, a arătat Tegeltija într-o conferinţă de presă după şedinţa de guvern, precizând că redeschiderea graniţelor nu este însoţită de condiţii.

Dintre cele trei ţări vecine, până acum doar Serbia şi-a deschis graniţa cu Bosnia.

Croaţia permite intrarea cetăţenilor bosniaci în anumite condiţii, în timp ce Muntenegru menţine interdicţia de intrare pe teritoriul său.

Citește și: Klaus Iohannis: ‘Începând din 1 iunie se redeschid terasele, se va putea merge la plajă și se pot organiza spectacole în aer liber’

Bosnia a raportat până joi 2.462 cazuri de infectare cu noul coronavirus şi 153 de decese.

Guvernul de la Sarajevo a declarat în martie stare de dezastru din cauza pandemiei, după ce cele două entităţi componente, Federaţia croato-musulmană şi Republica Srpska, au introdus starea de urgenţă pe teritoriile lor.

Republica Srpska a ridicat săptămâna trecută această măsură, restituind puterile legislative către parlament din mâinile preşedintelui.

Cele două entităţi au redeschis majoritatea afacerilor, magazinelor şi grădiniţelor, într-un efort de a atenua impactul epidemiei asupra economiilor lor fragile.

Fondul Monetar Internaţional a prognozat un recul economic de circa 5% în Bosnia în acest an.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Câmpulung

Mioveni

În Trend