Conecteaza-te cu noi
(function (document, window) { var a, c = document.createElement("script"); c.id = "CleverCoreLoader48572"; c.src = "//scripts.cleverwebserver.com/9fa80e175795759b2749da4ab953784d.js"; c.async = !0; c.type = "text/javascript"; c.setAttribute("data-target", window.name); c.setAttribute("data-callback", "put-your-callback-macro-here"); try { a = parent.document.getElementsByTagName("script")[0] || document.getElementsByTagName("script")[0]; } catch (e) { a = !1; } a || (a = document.getElementsByTagName("head")[0] || document.getElementsByTagName("body")[0]); a.parentNode.insertBefore(c, a); })(document, window); ">

ACTUAL

Ultimă oră! Legea privind interzicerea cumulului pensie-salariu ajunge pe masa Guvernului

Publicat

in

Proiectul de Lege privind interzicerea cumulului pensie-salariu în instituțiile de stat va ajunge astăzi pe masa Guvernului.

Legea privind interzicerea cumulului pensie-salariu va fi dezbătută astăzi pentru prima dată, urmând ca în săptămânile următoare să fie adoptată.

Guvernul Cîțu a făcut public proiectul de Lege privind unele măsuri pentru continuarea activității de către persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare. Practic, românii care vor să lucreze până la 70 de ani, după împlinirea vârstei standard de pensionare, o vor putea face.

În același proiect de lege apare și interdicția privind cumulul pensie-salariu în instituțiile de stat.

Astfel, în cazul în care un pensionar va dori să lucreze la stat, el va trebui să aleagă ori pensia, ori salariul.

Însă, legea prevede și excepții.

Care sunt excepțiile:

  • persoanele care beneficiază de drepturi de autor în condițiile Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
  • personalul didactic prevăzut de Legea educației naționale nr. 1/2011 plătit în regim de plata cu ora;
  • pensionarii încadrați în gradul III de invaliditate;
  • membrii Academiei Române.

Totodată, vor fi exceptate și persoanele din cadrul autorităţilor administrative autonome sau instituţiilor publice care la data intrării în vigoare a acestei legi sunt în exercițiul unui mandat a cărui durată este prevăzută de lege. Spre exemplu: parlamentari, primari sau consilieri.

Vezi și EXCLUSIV Legea privind interzicerea cumulului pensie-salariu este făcută cu dedicație! Oamenii Sistemului își vor păstra și pensia, și salariul, dacă sunt aleși în funcții publice!

Adio pensionare mai devreme! Cine sunt salariații care ar fi putut beneficia de această măsură respinsă definitiv de Parlament

PNL are o afinitate pentru chelneri! Un ospătar, susținător al lui Ludovic Orban, șef la Apele Române!

Lovitură pentru toți cei care vor cumpăra locuințe prin programul Noua Casă: Pentru ce trebuie să scoată noi sume de bani din buzunare

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

ACTUAL

Politologul Marin Gherman: ‘Rusia nu-și dorește pacea sub nicio formă. Vrea să distrugă Ucraina, să nu existe așa cum a existat acest stat, identitatea națională ucraineană, și să aibă un regim marionetă la Kiev’

Publicat

in

De

Politologul Marin Gherman, director al Institutului de Studii Politice și Capital Social din Cernăuți, a explicat, de ce nu se poate vorbi acum despre o pace în Ucraina. Rusia nu-și dorește pacea, ci vrea pur și simplu să distrugă Ucraina și națiunea ucraineană. În plus, Moscova nici nu e de crezut, căci și-a încălcat până acum toate acordurile și promisiunile. De cealaltă parte, la Kiev nu se vorbește despre pace, ci despre victorie, iar ucrainenii se gândesc că dacă tot mor, măcar să nu moară degeaba, ci pentru ceva – victorie și recuperarea teritoriilor.

Gherman a explicat și de ce războiul nu e privit în Ucraina așa cum e văzut de oameni din alte state: ai o altă perspectivă când vezi cadavre pe străzi.

Percepi războiul altfel când vezi moartea pe străzi

„Trebuie să înțelegem că felul de a înțelege și a percepe acest război în Ucraina și în alt stat decât Ucraina e absolut diferit. Oamenii văd cadavre pe străzi, oamenii văd persoane rănite, copii rămași orfani, orașe distruse, miliarde de dolari pierderi, cereale care n-au fost exportate. În Cernăuți și alte orașe circulă numai cei care au instalații de gaz în mașină, nu poți găsi motorină, nu poți găsi benzină.

Situația e e absolut alta decât până în 24 febriarie și ucrainenii înțeleg foarte bine că nu mai intrăm noi în discuții și filosofii de acestea care preocupă occidentalii, pentru că viața noastra oricând poate să se termine și lupătăm până la capăt, până la victorie

E și o viziune fatalistă, dacă vreți, în contextul în care timp de trei luni ucrainenii au demonstrat un eroism în tot ce reprezintă rezistență, în timp ce mulți analiști au spus că vor rezista numai trei zile”, a declarat politiologul originar din Cernăuți, pentru B1 TV.

Politologul a vorbit apoi despre cât de important este ajutorul militar acordat de Occident Ucrainei, dar și despre reticența care se manifestă în anumite cercuri vizavi de acest sprjin.

„Cu cât vor fi mai mari ajutoarele din partea Occidentului pe cale militară, tot mai zădrnicite vor planurile Kremlinului de a capara Ucraina repede. Deja nu e repede, deja e costisitor.

Mai mult armament din partea Occidentului pentru Ucraina înseamnă mai mulți militari ruși aduși în sicrie acasă și un mai mare risc de a fi trezit un val de nemulțumire pe teritoriul Rusiei.

Kievul are nevoie de acest armament, Kievul se gândește în primul rând la securitatea sa și la interesele de supraviețuire. Celelalte discuții nu sunt actuale la Kiev și nici nu putem solicita Kievului să se gândească la statele din jur, nu are cum să se gândească, se gândește numai la interese de securitate imediate care-l preocupă și care sunt cu adevărat foarte, foarte grave.

Războiul are mai multe dimensiuni și în statele din Occident are deja consecințe interne destul de tragice. Vorbim de efectele electorale, economice, alimentare. Unii politiceni în mod normal se gândesc că ar fi bine o pace mai mult sau mai puțin durabilă în Ucraina, pentru a-și rezolva probleme interne. Nu exclud că și în Partidul Democrat din SUA e un facțiune care se gândește în acești termeni”, a explicat Gherman.

De ce pacea nu e posibilă. Explicațiile lui Gherman despre iluziile pe care ni le facem singuri

„Cert e că, pentru a exista pace în Ucraina, cel puțin două părți ale conflictului trebuie să-și dorească pacea. În mod normal, Rusia nu-și dorește pacea sub nicio formă, sunt ferm convins de acest lucru.

Rusia vrea să distrugă Ucraina, să nu existe așa cum a existat acest stat, identitatea națională ucraineană, și să aibă un regim marionetă la Kiev și să fie rezolvată odată și pentru totdeauna „chestiunea ucraienană”, cum o numesc ei în presa rusă.

Deci dacă un stat își dorește să distrugă un alt stat despre o pace nu poate fi vorba și e doar o iluzie că putem să obținem un armistițiu. Nu cred nici că o înghețare a conflictului poate avea loc și trebuie să ieșim odată și odata din această iluzie că Rusia își respectă angajamentele internaționale că a încălcat tot ce a fost posibil până acum. De ce ar trebui ea să respecte un mic armistițiu propus de Italia sau Franța?

Deci iar intrăm în aceste iluzii analitice pe care singuri le inventăm.

Kievul a respins toate aceste propuneri, dar e clar că Zelenski are o presiune foare mare din spate din partea populației care și așa era foarte mare până la război. Acum, pe fundalul acestor victime numeroase și a acestor jertfe ale armatei ucraienne și a ucrainenilor care suferă în urma acestui război, se dorește nu pace, nu se vorbește la Kiev despre pace, ci despre victorie, despre recuperarea teritoriului.

Se spune: dacă tot murim, să murim pentru ceva, pentru recuperarea teritoriilor noastre. Mai bine murim azi decât 20 de ani înainte. Deci eu nu văd vreo ieșire din acest conflict printr-un armistițiu, oricum ar fi el”, a explicat politologul Marin Gherman, conform b1tv.ro

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

ACTUAL

CTP: ‘Ce a făcut Putin a fost un gest natural, de a ataca Ucraina, pentru că simte lucrul ăsta ca orice dictator. Simte că are nevoie de violență, are nevoie de război pentru a perpetua acea structură monstruoasă din URSS’

Publicat

in

De

În invazia decisă de Vladimir Putin în Ucraina trebuie văzut un fenomen mai amplu, de mai mare anvergură: o criză a celor 250 de ani de democrație și o fascinație pentru dictatură, care apare la oameni din mai multe țări de pe glob, inclusiv în România. Istoria e ciclică, spune gazetarul Cristian Tudor Popescu. „Dacă ar fi să mă întorc acum înainte de 89, la viața dinainte de 89, nu văd cum aș supraviețui”, a mărturisit CTP la Digi24.

„Nu este vorba numai de Ucraina, de atacarea Ucrainei. Este vorba de faptul că acum 250 de ani singura formă de conducere a unui stat în lume era monarhia. Odată cu Revoluția Americană și apoi Revoluția Franceză a apărut această idee de democrație, de conducere de mai mulți, nu de o singură persoană.  Istoria este ciclică, ea nu are un vector care să meargă spre progres, spre viitor, în zbor, așa, cu pantă ascendentă, liniară, eventual. Nu. Istoria este neliniară, convulsivă și ciclică. Și după 250 de ani, apare acum tentația, opțiunea pentru oameni să se întoarcă la modul de viață în dictatură.

„Mai bine trăim cu un ins care dă ordine”

În oamenii din Rusia, din China, din Coreea de Nord, din America, din Statele Unite ale Americii, din toate țările de pe glob, a încolțit acum această idee: dar nu e mai bine, domnule, în dictatură? Uite că democrația asta e haos cu ea, aduce, creează atâtea probleme, prea multă libertate! Apar ăștia, LGBT-ul, apar tot felul de personaje din astea dubioase care își cer drepturile în libertate.

Se întâmplă, iată, în democrație, ca 18 sau 19 oameni să fie împușcați ca iepurii, acum, de către un adolescent cu arma automată, în Statele Unite. Și sunt mii de oameni care mor ca într-un război civil în Statele Unite, în fiecare an, fiind împușcați cu armamentul ăsta. (…) Deci, asta înseamnă democrație, înseamnă libertate, iată, și asta înseamnă! Și atunci, unii oameni de pe pământul ăsta spun: nu mai vreau să trăiesc în democrație, că e prea mare haos, că poate să facă fiecare ce vrea și prea mulți au libertate. Mai bine să trăim cu un ins acolo, care dă un decret, dă ordine, se face într-un fel, toată lumea, ne duce cu rândul la masă pe toți și ne simțim foarte bine.

Un episod din „Războiul lumilor”

Mi-amintesc de „Războiul lumilor” al lui H. G. Wells. E o secvență acolo, un fragment în roman, când naratorul descoperă cum marțienii, care
invadaseră Pământul, își făcuseră o rezervație de oameni pentru consum. Se hrăneau cu sângele oamenilor. Așa cum noi facem o fermă zootehnică, de vaci pe care să le tăiem, așa-și făcuseră ei acolo o fermă de oameni. Fuseseră prinși. Erau ținuți acolo, li se dădea de mâncare, că aveau nevoie de ei să fie grași, frumoși, la momentul respectiv.

Le extrăgeau sângele și după aia îi aruncau ca pe niște coji de semințe. Și naratorul îi spune unuia de acolo: haideți să fugim, nu se poate să stăm așa, să așteptăm aici, să vină ăștia să scoată sângele din noi. La care ăla spune: știi, înainte să fiu aici, sufeream de foame, stăteam la Londra și sufeream de foame. Acum, măcar nu sufăr de foame. Inși care preferau să stea acolo, li se dădea tainul și așteptau să se scoată sângele din ei.

Există mulți oameni în acest moment pe planetă care doresc să trăiască într-o societate din asta în care nu au nevoie de libertate, libertate de exprimare: să fie ordine, să facă toată lumea ce spune șeful cel mare și unic și așa suntem mai fericiți. E clar că opțiunea asta adună niște state mari la un loc, cu populație și teritoriu mari.

Iată, acum, China și Rusia tocmai s-au opus în Consiliul de Securitate al ONU la votarea unor sancțiuni pentru Coreea de Nord, care încearcă rachete balistice, face teste cu rachete balistice și care are ogive nucleare. Au spus China și Rusia; „nu”, veto, nu se dă nicio sancțiune împotriva Coreei de Nord! Deci, vedeți cum sunt grupate lucrurile. Și așa vor fi ani mulți de acum înainte”, a explicat Cristian Tudor Popescu.

„Sunt mulți pe net. Mă înspăimântă”

Și în România este în creștere numărul celor care și-ar dori mai degrabă ceea ce descriați? a fost întrebat CTP.

Cristian Tudor Popescu: „Nu vreau să fac o afirmație cantitativă aici, nu vreau, pentru că n-am dreptul să spun asta. Sunt. Sunt destui. Îi văd eu, mulți, mulți, pe net. Mulți. Mă înspăimântă. N-aș fi crezut niciodată că sunt atât de mulți. Dar nu vreau să spun cu asta că sunt la fel de mulți și în țară, proporțional pe cât îi văd eu pe net.

Deci, oameni care gândesc exact așa: foarte bine, să fie ordine, să fie un singur partid, un singur om, ce atâta ne încurcăm cu toți ăștia care fură, care iau șpagă, care fac trafic de influență pe spinarea noastră și așa mai departe, cu toți politicienii ăștia corupți! Nu, domnule, mai bine să fie dictatură, că acolo nu mai e corupție! Așa gândesc aceste biete ființe. Da, din păcate, sunt și tineri, dar cu siguranță lucrurile astea le-au învățat de la cineva. În formarea lor au avut niște persoane adulte care să-i învețe lucrurile astea.

Violența, componentă necesară a dictaturii

Încă ceva – dictatura, spre deosebire de democrație, se asociază în mod ineluctabil cu violența. Dictatura înseamnă război, mai devreme sau mai târziu. Uitați-vă la istorie și o să vedeți că pentru a exista, dictaturile au nevoie de război. Fie război civil, în interior, chiar nedeclarat, adică hăituirea opozanților prin orice mijloace, fie război în exterior. Dar trebuie să fie violență, să fie confruntare armată pentru ca o dictatură să supraviețuiască. Ea nu poate supraviețui în absența violenței. Deci, ce a făcut Putin a fost un gest natural, de a ataca Ucraina, pentru că simte lucrul ăsta ca orice dictator. Simte că are nevoie de violență, are nevoie de război pentru a perpetua acea structură monstruoasă din URSS. 

România este democrație tânără, de 30 de ani, dar e o democrație. Sigur, se pot spune atâtea despre neajunsurile, despre metehnele și tarele democrației noastre, dar e o democrație, putem vorbi, încă mai putem vorbi, putem să ne exprimăm liber, încă mai putem vota. Au loc alegeri libere în România. Astea sunt lucruri extraordinare. Eu n-aș mai putea trăi fără ele. Dacă ar fi să mă întorc acum, înainte de 89, la viața dinainte de 89, nu văd cum aș supraviețui. Cum aș putea să mai trăiesc?”, conform digi24.ro

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

Publicitate decathlon.ro

În Trend