Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

ULTIMA ORĂ: Încă cinci pacienţi cu COVID-19 au murit. Bilanţul deceselor ajunge la 220 în România

Publicat

in

Grupul de Comunicare Strategică anunţă încă cinci decese în rândul pacienţilor cu coronavirus. Bilanţul deceselor ajunge la 220 în România.

Deces 216

Bărbat, 35 de ani din București. Internat la Spitalul COVID-Colentina, în data de 31.03.2020, prin transfer de Spitalul Universitar de Urgență București, în comă și suport ventilator și cu modificări observate prin imagistică medicală la nivel pulmonar. Condiții medicale pre-existente: Boală renală. Confirmat în 30.03.2020. Decedat pe 02.04.2020.

Deces 217

Bărbat, 51 de ani din județul Bistrița-Năsăud. Internat în Spitalul Județean de Urgență Bistrita, secția boli infecțioase, în data de 31.03.2020 și transferat în data de 05.04.2020 în secția ATI, cu insuficiență respiratorie acută, unde a fost intubat. Confirmat în 01.04.2020. A avut contact cu persoane din comunitate care nu au respectat condițiile de izolare la întoarcerea în țară. Decedat pe 07.04.2020.

Deces 218

Bărbat, 58 de ani din județul Arad. Internat în secția boli infecțioase adulți a Spitalul Județean de Urgență Arad, în data de 04.04.2020 și transferat în data de 05.04.2020 în secția ATI cu bronho-pneumonie, Insuficiență respiratorie acută. Confirmat în 05.04.2020. Decedat pe 07.04.2020.

Deces 219

Bărbat, 61 de ani, din județul Sibiu. Internat în secția ATI a Spitalului Județean de Urgență Sibiu, în data de 26.03.2020 prin transfer de la Spitalul de Pneumoftiziologie (internat 24.03.2020). Condiții medicale pre-existente: Diabet zaharat, psoriazis. Confirmat în 27.03.2020. Decedat pe 07.04.2020.

Deces 220

Bărbat, 85 ani, județul Suceava. Internat în Spitalul Județean de Urgență Suceava în data de 16.03.2020. Condiții medicale pre-existente: Parkinson, Glaucom. Recoltat pentru COVID-19 în 25.03.2020. Rezultat pozitiv pe data de 31.03.2020. Decedat pe data de 3.04.2020.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

Vremea în prima lună din vară. Ce spun meteorologii

Publicat

in

De

Prima lună calendaristică de vară este caracterizată, în general, printr-o alternanţă a zilelor însorite şi călduroase cu cele ploioase şi reci, valorile termice urcând deseori, în perioadele calde, la peste 30 de grade Celsius, conform caracterizării climatice a lunii iunie, publicate de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM).

Pe de altă parte, în perioadele ploioase, într-un interval scurt, de câteva ore, aversele pot aduce cantităţi de precipitaţii ce depăşesc cantităţile medii lunare.

„Acest aspect instabil al vremii, specific lunii iunie, se datorează activităţii deosebit de intense a dorsalei Anticiclonului Azoric, ce aduce un aflux de aer umed oceanic, care la contactul cu aerul tropical ce acoperă şi zona ţării noastre, determină, uneori, precipitaţii deosebit de abundente”, susţin meteorologii.

Astfel, din datele înregistrate în perioada 1961-2019 la staţiile meteorologice din reţeaua Administraţiei Naţionale de Meteorologie, se constată că temperatura medie lunară multianuală (1961-2019) depăşeşte 20 de grade Celsius, în Câmpia Română, vestul Banatului şi în zonele joase din Dobrogea. Valori medii între 18 şi 20 de grade Celsius sunt specifice Câmpiei de Vest, Culoarului Mureşului, Podişului Moldovei şi zonelor deluroase din Oltenia, Dobrogea şi Muntenia. În restul teritoriului, cu excepţia zonelor montane, temperaturile medii lunare se menţin între 16 şi 18 grade Celsius. În zona montană joasă, dar şi în depresiunile intramontane, aceste valori se situează între 8 şi 16 grade Celsius. La altitudini de peste 1.700 de metri, mediile de temperatură sunt între 6 şi 8 grade Celsius şi doar pe culmile înalte ale Carpaţilor Meridionali (la peste 2.500 metri altitudine) se înregistrează temperaturi sub 6 grade Celsius, potrivit Agerpres.

Citește și: Decizie CRUCIALĂ la Curtea Constituțională: război total între PSD și PNL, pe data alegerilor locale

Potrivit ANM, temperatura maximă absolută a lunii iunie în România este 42 de grade Celsius, înregistrată la Oraviţa, în data de 29 iunie 1938, iar la Bucureşti a fost de 40,3 grade Celsius, consemnată la staţia meteorologică Bucureşti-Filaret în 20 iunie 1918. La staţiile meteorologice Bucureşti-Afumaţi şi Bucureşti-Băneasa, maxima absolută este 39,8 grade Celsius şi respectiv 39 grade Celsius, ambele înregistrându-se în data de 26 iunie 2007.

„Menţionăm că în data de 26 iunie 2007 s-au înregistrat maxime absolute la 48 de staţii meteorologice, acestea fiind, în general, peste 34 de grade Celsius”, spun specialiştii ANM.

În topul anilor cu cea mai caldă lună iunie din perioada 1961-2019, anul 2019 se află pe primul loc.

De asemenea, ani în care s-au înregistrat temperaturi maxime absolute mari în luna iunie, majoritatea peste 33 de grade Celsius au mai fost: 2019, 2002, 2000, 1987, etc.

În ceea ce priveşte temperatura minimă absolută a lunii iunie în România, aceasta a fost de -12 grade Celsius, înregistrată la staţia meteorologică Vf. Omu, în zilele de 5 şi 6 iunie 1939. La Bucureşti, minima absolută a lunii iunie este 4,2 grade Celsius, înregistrată în data de 3 iunie 1918, la staţia meteorologică Bucureşti-Filaret.

„Luni iunie foarte reci în România au mai fost în anii 1990, 1977, 1962 etc. În anul 1990, în perioada 1-3 iunie a fost înregistrată minimă absolută a lunii iunie la 46 staţii meteorologice, majoritatea sub 9 grade Celsius, la Stâna de Vale înregistrându-se -3,8 grade Celsius, cea mai mică valoare din şirul celor 46 de valori. În luna iunie 1977 s-a înregistrat minima absolută la 44 staţii meteorologice, în perioada 2-5 iunie, valorile fiind sub 7 grade Celsius”, se menţionează în analiza ANM.

Din punct de vedere al precipitaţiilor luna iunie este cea mai bogată în precipitaţii dintre toate lunile anului. Din datele înregistrate în perioada 1961-2019, la staţiile meteorologice din reţeaua Administraţiei Naţionale de Meteorologie, se constată că precipitaţiile medii multianuale (1961-2019) din luna iunie sunt mai mici de 50 litri/metru pătrat (mp) doar în jumătatea de est a Dobrogei şi în estul extrem al Munteniei. Acestea sunt cuprinse între 50 şi 75 de litri/mp în zonele joase din Banat, Crişana, Oltenia şi Muntenia, în sudul Moldovei, dar şi pe areale restrânse din vestul Maramureşului şi local în Transilvania.

Precipitaţiile medii multianuale se situează în intervalul 75 – 100 litri/mp în zonele de deal şi podiş din Moldova, Muntenia, Oltenia, Transilvania, Banat şi Crişana. În zonele subcarpatice şi cele montane joase precipitaţiile medii multianuale sunt cuprinse între 100 – 125 litri/mp. În zona montană înaltă din Carpaţii Meridionali, Occidentali şi din nordul Carpaţilor Orientali acestea depăşesc 150 de litri/mp.

Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii din iunie, înregistrată la staţiile meteorologice din România, este de 588,4 litri/mp, la Bâlea-Lac, în anul 2011. La Bucureşti, cantitatea lunară maximă absolută de precipitaţii din iunie este de 297,9 litri/mp, înregistrată la Bucureşti-Filaret, în anul 1897. Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii căzută în 24 de ore, la staţiile meteorologice din România, este 204 litri/mp, înregistrată la staţia meteorologică Calafat, în 3 iunie 1940.

La Bucureşti, cantitatea maximă absolută de precipitaţii căzută în 24 de ore este de 136,6 litri/mp, înregistrată în 7 iunie 1910, la staţia Bucureşti-Filaret.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Rusia s-a pus pe tipărit bani FALȘI: Peste UN MILIARD de dolari în bancnote libiene false sunt blocate în Malta

Publicat

in

De

”Bancnote false” libiene în valoare de peste un miliard de dolari, emise în Rusia, sunt blocate în Malta, relatează Franceinfo potrivit news.ro.

Departamentul de Stat american saluta, la sfârşitul lui mai, confiscarea pe insula Malta a acestei încărcături importante de bancnote libiene, imprimate în Rusia.

Washingtonul vorbeşte despre o tranzacţie suspectă, însă Moscova contraatacă şi dă asigurări că este vorba despre o comandă foarte în regulă.

Citește și: Nelu Tătaru anunță trei elemente care trebuie gestionate, pentru a evita valul doi de coronavirus: Nu ține doar de noi

ACUZAŢIILE AMERICANE

Banii destinaţi Benghazi, în estul Libiei, nu au ajuns unde trebuia.

Peste 1,45 de miliarde de dinari libieni (1,1 miliarde de dolari americani) sunt blocaţi din septembrie 2019 de către autorităţile malteze, care nu au comunicat cu privire la acest lucru.

Însă Washingtonul vorbeşte în mod deschis şi vede în această operaţiune un semn în plus al amestecului Rusiei.

Aceste acuzaţii interveneau imediat după dezvăluiri americane cu privire la desfăşurarea a 14 avioane de vânătoare ruse în Libia, în vederea susţinerii mareşalului Khalifa Haftar, cel mai puternic om din estul acestei ţări devastate de un război civil.

Acest incident subliniază încă o dată necesitatea ca Rusia să pună capăt acţiunilor sale răuvoitoare şi destabilizatoare în Libia, denunţă, în comunicatul său, Departamentul de Stat american.

Citește și: Valer Dorneanu, atenționare pentru DNA: ‘Trebuie să aplice legea și trebuie să aplice și deciziile Curții Constituționale’

VERSIUNEA RUSĂ

Rusia nu vede unde este problema.

Ministerul rus de Externe subliniază că Libia, care are de facto două puteri rivale, are de asemenea două bănci centrale, una la Tripoli şi alta la Benghazi (est).

Moscova precizează că bancnotele libiene au fost comandate societăţii ruse Goznak, printr-un contract semnat în 2015.

Societatea, care lucrează şi pentru alte ţări din regiune, afirmă, la rândul său, că bancnotele emise în Rusia prezintă diferenţe vizuale faţă de bancnotele obişnuite, dar că nu sunt în niciun caz ”contrafăcute”.

Nu dinarii sunt contrafăcuţi, ci declaraţiile Americii, denunţă Ministerul rus de Externe într-un comunicat.

Citește și: Bomba care aruncă-n aer tot ce se știa până acum! Omul care l-a turnat pe Orban ar fi din MAI

RĂZBOIUL DINARILOR

Aceasta nu este prima oară când mareşalul Haftar îşi emite propria monedă, la concurenţă cu Banca centrală de la Tripoli, care dă comandă în Marea Britanie.

Potrivit unui raport al unor exprţi ONU, societatea rusă Goznak a livrat în perioada 2016-2018 sucursalei Băncii centrale din estul Libiei bancnote libiene în valoare de peste şapte miliarde de dolari.

Unii observatori, citaţi de The Libya Observer, consideră că acest aflux de bani finanţează în parte războiul mareşalului Haftar împotriva Tripoli.

Dacă aceste tranzacţii sunt legitime sau nu este dificil de văzut în haosul din Libia.

În mod teoretic, există un singur Guvern recunoscut de către comunitatea internaţioală, cel al lui Fayez al-Sarraj, cu sediul la Tripoli.

Însă cele două puteri rivale sunt susţinute de către diverse puteri străine, care vor să-şi impună influenţa în regiune.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Mioveni

În Trend