Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

UDMR răspunde la acuzațiile de extremism lansate de USR: Nu e campanie, acum ne puteți jigni?

Publicat

in

Purtătorul de cuvânt al UDMR, Hegedüs Csilla, a comentat, duminică, referirea la ”extremismul etnic din Transilvania” a parlamentarului USR Lucian Viziteu. ”Nu e campanie, acum nu mai vorbiţi limba maghiară, acum ne puteţi jigni”, a scris Hegedüs Csilla, pe Facebook.

Citește și: SONDAJ IMAS – Creștere spectaculoasă pentru Pro România: PNL în cădere liberă, PSD stagnează

”Iată cadoul oferit de USR comunităţii maghiare cu ocazia Rusaliilor. Off, nu e campanie, acum nu mai vorbiţi limba maghiară, acum ne puteţi jigni…ruşine”, a scris, duminică, pe Facebook, Hegedüs Csilla.

Deputatul USR Lucian Viziteu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor şi membru în Comisia de control al activităţii SRI, afirmă că “majoritatea pesedistă refuză să aprobe rapoartele SRI în Parlament ca să nu afle românii despre extremismul etnic din Transilvania”.

”Majoritatea pesedisto-aldistă-udemeristă a refuzat de fiecare dată în ultimii 4 ani să aprobe rapoartele anuale ale Serviciului Român de Informaţii, pentru că acestea conţin informaţii oficiale îngrijorătoare despre ameninţările reprezentate de extremismul etnic din Transilvania. Dacă aceste informaţii ar fi devenit publice, acest lucru ar fi putut deteriora relaţiile politice dintre PSD şi UDMR-ului. În ultimii ani, PSD şi ALDE au făcut numeroase concesii UDMR şi chiar au promovat sau susţinut prin artificii parlamentare iniţiative legislative care încalcă Constituţia României. Au făcut acest lucru pentru a-şi asigura sprijinul în Parlament”, avertizează Lucian Stanciu-Viziteu, într-un comunicat transmis News.ro.

El arată că rapoartele din 2015, 2016, 2017 şi 2018 nu sunt aprobate de Parlament nici acum, aşa cum cerea legea.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

ACTUAL

Vaccinarea ar putea fi obligatorie! Dan Barna nu exclude: ‘Nu este un scenariu care trebuie eliminat’

Publicat

in

De

Vicepremierul Dan Barna a declarat marţi că vaccinarea obligatorie pentru anumite categorii nu este un scenariu care trebuie eliminat, dacă lucrurile se vor agrava în ceea ce priveşte pandemia de COVID-19, el făcând referire la personalul medical.

„Nu suntem încă acolo şi îmi doresc să nu ajungem, însă dacă lucrurile vor degenera şi dacă nu vom avea o cotă de vaccinare şi cifrele vor creşte foarte mult pe ceea ce înseamnă impactul acestei variante Delta – pentru că problema este foarte clară, avem 93% dintre cei testaţi pozitiv cu Delta sunt persoane nevaccinate -, este foarte clar că avem o vulnerabilitate mare pe acea componentă importantă din România care nu s-a vaccinat.

Da, există posibilitatea să ajungem în situaţia să trebuiască să luăm o măsură de genul vaccinarea este obligatorie în cazul medicilor sau a personalului medical. (…) Astăzi, nu discutăm despre vaccinarea obligatorie pentru nicio categorie, însă nu este un scenariu care trebuie eliminat pentru că lucrurile, dacă se vor agrava, vor trebui luate măsuri”, a spus Barna la Parlament, după şedinţa coaliţiei.

El a susţinut că astfel de propuneri ar trebui să vină de la specialişti.

„Nu am o analiză clară venită de la specialişti în acest moment”, a mai spus Barna.

Liderul USR-PLUS a subliniat importanţa vaccinării.

„Toate aceste măsuri despre care am vorbit în spaţiul public, despre care a vorbit şi ministrul Sănătăţii se referă la situaţii în care incidenţa depăşeşte 2 la mie sau 3 la mie şi atunci şi relaxările pe care le-am văzut aseară. Ele sunt active în momentul acesta, dacă însă într-o localitate se va ajunge la o incidenţă peste 2 la mie, se va reveni la sistemul de relaxări, de reglementare din iulie, iar dacă va depăşi 3 la mie, se va reveni înapoi la sistemul de reglementare care era la 1 iunie.

În felul acesta, şi măsurile despre care am vorbit se vor aplica doar în acele localităţi în care avem o creştere a incidenţei. Or tocmai – şi acesta este mesajul pe care continui să-l spun în spaţiul public – pentru a nu ajunge în localităţile României să trebuiască să discutăm despre aceste măsuri de prevenţie, este important să ne vaccinăm. Vaccinându-ne, ne asigurăm că localităţile noastre rămân cu o incidenţă redusă sub 1 la mie, astfel încât să nu existe discuţiile legate de limitările de acces”, a afirmat Barna.

El a precizat că perspectiva de măsuri de prevenţie este una foarte reală, iar aceasta va fi necesară dacă impactul vaccinării anti-COVID-19 nu creşte, informează agerpres.ro

Citește și: 

Bâlbâielile continuă pe tema desființări Secției Speciale! Dan Barna: ‘Vom veni probabil în două săptămâni cu o propunere de text’

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Topul celor mai periculoase regiuni din Republica Moldova

Publicat

in

De

Poliția din Republica Moldova, în primele 6 luni ale anului 2021, a înregistrat 11.563 de infracțiuni, dintre care 31% revenind municipiului Chișinău.

Fenomenul infracțional a înregistrat o creștere cu 3,89%, comparativ cu perioada analogică a anului precedent (11.130), transmite Știri.md.

Din numărul total, au fost trimise procurorului 7.679 cauze penale (65,53%), iar 4.961 (42,9%) au fost trimise în judecată.

Fenomenul infracţional peteritoriul Republicii Moldova se caracterizează prin forme de abateri penale ușoare și mai puțin grave, ponderea acestor fapte pe fondul infracțional general fiind de 83%.

Comparativ cu perioada analogică aanilor 2016 – 2020, categoriile de infracțiuni nu au cunoscut devieri semnificative.

Astfel, în perioada 6 luni ale anului 2021 criminalitatea a înregistrat diminuare a infracțiunilor din categoriile celor deosebit de grave cu -14,9% și mai puțin grave cu -1,88%.

Infracțiunile din categoria celor grave au înregistrat creștere cu +20%, iar cele ușoare cu +9,01%.

În cadrul activităților de urmărire penală și investigare a infracțiunilor, Poliţia a reușit stabilirea autorilor în proporţie de:

– 93,27 % pe cauzele în domeniul transporturilor;

– 83,29% pe cauzele legate de droguri;

– 80,5% pe cauzele contra familiei și minorilor;

– 80,45% pe cauzele penale contra vieţii şi sănătăţii persoanelor;

– 80,4% pe cauzele contra drepturilor politice;

– 78,52% pe cauzele contra sănătății publice;

– 71,99% pe cauzele contra securității publice;

– 67,04% pe cauzele penale contra justiției;

– 56,18% pe cauzele penale privind viaţa sexuală;

– 54% pe cauzele penale contra libertății;

– 46,51% pe cauzele penale contra patrimoniului.

O atenţie deosebită a fost acordată stabilirii făptuitorilor în cazul infracţiunilorgrave, deosebit de grave şi excepţional de grave contra persoanei.

Prin urmare, din totalul de:

– 67 omucideri, au fost identificaţi autorii în 63 cazuri;

– 66 cazuri de vătămări grave a integrităţii corporale, au fost identificaţi autorii în57 cazuri;

– 40 atacuri tâlhăreşti înregistrate, au fost identificați autorii în 36 cazuri.

Pe parcursul semestrului I al anului 2020 au fost identificaţi făptuitorii pe 3535cauze penale din cele comise în anii precedenţi.

În comparație cu perioada analogică a anului precedent, se atestă creșteri la unelegenuri de infracțiuni

Conform criteriului de divizare regională a infracționalității, se atestă căfenomenul infracțional este concentrat în mediul urban, în proporție de 60%.

Pe criteriul regional, cele mai multe infracțiuni au fost înregistrate în mun.Chișinău – 3.612, urmat de subdiviziunile regiunii Nord – 2.915, Centru – 2.636, Sud –1618, DP UTA Găgăuzia – 574 și Bender – 66 infracțiuni.

Rata criminalităţii la nivel naţional în perioada analizată, conform Recensământului Populației și al Locuințelor 2014, constituie 33,98, fiind cu 4,44% mai mare față de perioada analogică a anului precedent.

Cele mai afectate unități administrativ-teritoriale din punct de vedere a rateicriminalității sunt municipiile Chișinău, Bălți, precum și raioanele Dondușeni, Comrat, Cantemir, Ceadîr-Lunga, Basarabeasca, Cahul.

Conform informațiilor extrase din BCD a STI al MAI, în perioada de raport, încomiterea infracțiunilor au fost stabilite 6210 persoane.

Din ele, 208 minori cu vârstele între 14 – 15 ani, 278 minori cu vârstele între 16 – 17 ani.

Din numărul total de persoane care au săvârșit infracţiuni, 133 nu sunt la prima abatere. Totodată, 54 de persoane sunt străini şi/sau persoane fără cetăţenie.

La compartimentul documentării criminalității organizate, în temeiul a 49 cauzepenale au fost documentate 31 grupări criminale organizate și 14 organizații criminale, pe care au fost identificați 117 de membri.

În perioada de referință au fost inițiate 401 cauze penale privind traficul ilicit dedroguri, atestându-se o creștere cu 1,78 % comparativ cu perioada analogică a anului 2020.

content-image

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Mioveni

În Trend