Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Ucraina a doborât în două zile avioane multirol rusești în valoare de peste 130 de milioane de dolari

Publicat

in

Forțele de invazie rusești s-au confruntat de la începutul lunii mai cu cea mai puternică ripostă a ucrainenilor de la declanșarea „operațiunii militare speciale” pe 24 februarie, doborârea unora dintre cele mai bune avioane ale Moscovei în doar două zile reprezentând o nouă umilință pentru președintele Vladimir Putin, scrie The Daily Express.

Suhoi Su-30Foto: Wikimedia Commons – Alex Beltyukov

Deși s-a bucurat de superioritate atât în materie de personal, cât și în privința aparaturii militare, armata lui Putin a luptat din greu până acum ca să-și atingă vreunul dintre obiectivele militare propuse.

Igor Girkhin, fostul comandant al separatiștilor pro-ruși din Donbas, avertiza luni într-o critică dură față de conducerea militară de la Moscova că Rusia a pierdut deja bătălia pentru Donbas declanșată pe 18 aprilie și că trebuie să se pregătească pentru un război „dificil de durată și pe scară largă”.

Rușii nu au reușit să își asigure securitatea spațiului aerian și par să plătească scump pentru asta. La începutul lunii mai, forțele ucrainene au doborât cu succes, în doar două zile, trei avioane rusești de război de tip SU-30.

Avioanele moderne SU-30, umilință în Ucraina

Avionul de luptă multirol SU-30 este considerat a fi unul dintre cele mai moderne modele aflate în posesia forțelor armate rusești Rusiei, având un cost estimat la 45 milioane de milioane de dolari..

Viktor Kovalenko, un veteran al armatei ucrainene, anunța pe 5 mai că „apărarea aeriană a Ucrainei a doborât după două zile și cel de-al treilea avion din cadrul celor cu care se mândresc Forțele Aeriene Ruse, respectiv, un avion ultraperfecționat, de tip SU-30.

SU-30 are la bord rachete sol-sol de mare precizie, cu o rază de 120 km și poate transporta bombe de tip AB-500 și de tip KAB-1500KR cu rachete de un calibru între 80 și 130 mm, precum și rachete de tip S-25, cu un calibru de 25 mm.

Costul uriaș al pierderilor înregistrate de Forțele Aeriene ale Rusiei

Armata ucraineană estimează că, de la începutul războiului, a doborât și distrus 200 de avioane rusești.

Serghei Sumlennîi, un analist politic, a calculat că Trezoreria Rusă plătește pentru aceste pierderi cel puțin 5 miliarde de dolari, fără a mai lua în considerare alte costuri precum cele cu instruirea piloților cu repararea avioanelor deteriorate.

Totuși, el a a subliniat că aceste costuri au fost deja absorbite de economia rusă.

„Problema e următoarea: aceste costuri nu sunt reale. În prezent, Moscova nu plătește din propriu-i buzunar pentru toate astea. Este vorba despre niște investiții făcute deja începând din ultimele decenii”, afirmă el.

Urmărește ultimele evoluții din a 82-a zi a războiului din Ucraina LIVETEXT pe HOTNEWS.RO.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

NATIONAL

A făcut Biden o „afacere proastă”? Schimbul lui Griner cu un traficant de arme este intens dezbătut

Publicat

in

De

Joe Biden nu-și va „cere scuze”, a declarat purtătoarea sa de cuvânt: schimbul de prizonieri între vedeta de baschet Brittney Griner și traficantul de arme rus de mare anvergură Viktor Bout a fost un subiect intens dezbătut joi în SUA, potrivit AFP.

Brittney GrinerFoto: Anton Novoderezhkin / Sputnik / Profimedia

Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre, a fost asaltată de întrebări în timpul conferinței sale zilnice cu privire la faptul dacă președintele american a făcut o „afacere proastă”, așa cum susține opoziția republicană.

Democratul în vârstă de 80 de ani nu a luat „cu ușurință” decizia, a asigurat ea, și rămâne „vigilent” după eliberarea celui care a fost supranumit „negustorul morții”.

Biden nu își va cere scuze

Recunoscând că schimbul de prizonieri ar putea fi „resimțit imediat ca fiind nedrept sau arbitrar”, ea a explicat: „Președintele (Biden) a simțit că are o obligație morală. (…) Era ori Brittney, ori nimeni. Și nu ne vom cere scuze pentru asta”.

„Cred sincer că Viktor Bout a petrecut suficient timp în închisoare pentru crimele pe care le-a comis”, a declarat pentru AFP judecătoarea care a pronunțat sentința, Shira Scheindlin. El a fost arestat în Thailanda în 2008 și a fost condamnat la 25 de ani de închisoare în Statele Unite, din care a executat aproximativ jumătate.

„El însuși nu a fost un terorist. A fost traficant de arme. Există traficanți de arme peste tot, inclusiv în SUA și Franța”, a adăugat ea.

Trump iese la atac / A fost Paul Whelan abandonat?

Aceasta nu este opinia multor lideri ai Partidului Republican, începând cu fostul președinte Donald Trump, care a denunțat pe rețeaua sa socială Truth un „acord cu sens unic” care este „stupid” și „jenant”.

Alții, cum ar fi congresista republicană Nicole Malliotakis, au subliniat că acordul nu a rezolvat soarta unui alt american deținut în Rusia de patru ani, fostul militar Paul Whelan.

Șeful diplomației americane, Antony Blinken, a subliniat că Rusia a dorit să trateze cele două cazuri în mod diferit, din cauza „acuzațiilor false de spionaj” pe care Moscova le aduce lui Paul Whelan.

Un motiv în plus, potrivit judecătoarei Shira Scheindlin, pentru a cere și eliberarea acestuia: „Nu știu dacă a făcut ceea ce (rușii) spun că a făcut, dar dacă a fost într-adevăr spion, atunci ai fi avut un spion împotriva unui traficant de arme, ceea ce pare un pic mai relevant”, a spus ea.

„Poziția de forță”

Pentru Will Pomeranz, director al Institutului Kennan din cadrul think-tank-ului Wilson Center, cazul fostului militar american, condamnat în 2020 la 16 ani de închisoare, va fi acum greu de soluționat: „cea mai bună șansă” a sa de a părăsi Rusia „a fost să facă parte din schimbul cu Brittney Griner”, al cărei caz a declanșat o puternică mobilizare, în special în lumea baschetului feminin.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Consiliul Fiscal desființează bugetul pe 2023: Încasările vor fi mai mici decât se estimează

Publicat

in

De

Consiliul Fiscal apreciază drept probabilă încasarea unor venituri mai mici comparativ cu țintele asumate în proiectul de buget de circa 11,3 mld. lei, reprezentând circa 0,73% din PIB, arată instituția, care a publicat opinia privind Legea bugetului de stat pe anul 2023.

Opinia Consiliului Fiscal privind Legea bugetului de stat pe anul 2023, Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2023 și Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2023-2025 arată că bugetul pe 2023 și Strategia Fiscal-Bugetară 2023-2025 sunt construite într-un context internațional extrem de complicat și complex, fără precedent după al doilea război mondial, ce este marcat și de invadarea Ucrainei, scrie Mediafax.

Contextul internațional este definit de consecințe economice și de securitate ale războiului din Ucraina, criza energetică generată de creșterea foarte mare a prețului relativ al energiei (o creștere exacerbată de război), inflație înaltă persistentă, înăsprirea condițiilor financiare pe piețe, o criză alimentară, fragmentarea sistemului economic global și regionalizarea lanțurilor de aprovizionare și, nu în cele din urmă, efecte tot mai grave ale schimbărilor climatice. Economiile din UE revelează tot mai vizibil trăsături de „economii de război” și au loc creșteri de cheltuieli pentru apărare în numeroase state.

România este de mai mulți ani în procedura de deficit excesiv și s-a angajat să ajungă cu deficitul bugetar la circa 3% din PIB în 2024. Este o misiune foarte grea în condițiile presiunilor pe buget și deteriorării severe a mediului internațional. Provocările actuale și viitoare tensionează bugetele publice mai ales în țările cu veniturile fiscale joase. România, cu venituri fiscale (inclusiv contribuții) în jur de 27% din PIB este la coada ierarhiei europene. CF reiterează necesitatea ca veniturile proprii ale bugetului public să crească.

Este de salutat intenția, foarte ambițioasă, de a duce deficitul bugetar (cash și ESA) la 4,4% din PIB în 2023 și la sub 3% din PIB în 2024 (conform Strategiei Fiscal-Bugetare), notează Consiliul Fiscal. Și tot salutar este dezideratul de a duce investițiile la peste 7% din PIB în 2023 având în vedere resursele europene disponibile.

CF apreciază proiecția de PIB nominal a CNSP ca fiind realistă pe orizontul de timp considerat – cu o compensare între valorile posibil mai mari ale creșterii reale anticipate și cele aferente deflatorilor PIB. În privința pieței muncii, dacă anul 2023

oferă o perspectivă realistă, ultimii doi ani ai orizontului SFB (2024 și 2025) ar putea fi marcați, în opinia CF, de o supraestimare a dinamicii – în special în ceea ce privește numărul de angajați.

Realizarea unui deficit bugetar de 4,4% în anul 2023 trebuie să surmonteze dificultăți importante ale construcției bugetului public, pe care CF le vede atât pe partea de venituri, cât și pe partea de cheltuieli. Construcția bugetară pentru anul 2023 are în vedere o țintă de deficit bugetar cash de 4,4% din PIB, reprezentând o diminuare de 1,34 pp față de nivelul proiectat de MF pentru anul 2022 (5,74% din PIB). Nivelul corespunzător al țintei de deficit bugetar ESA 2010 pe anul 2023 este tot de 4,4% din PIB și, comparativ cu nivelul estimat de MF pentru anul anterior (6,2% din PIB), reprezintă o reducere de 1,8 pp din PIB.

Reducerea proiectată a deficitului cash în anul 2023 are loc prin majorarea veniturilor bugetare cu 0,9 pp din PIB, coroborată cu diminuarea cheltuielilor bugetare cu 0,44 pp din PIB.

Factorii principali care influențează dinamica programată a veniturilor bugetare în termeni nominali în anul 2023 sunt reprezentați de cadrul macroeconomic proiectat pentru anul viitor, măsurile de politică fiscală adoptate, cuantumul sumelor luate în

considerare având drept sursă îmbunătățirea eficienței colectării/reducerea evaziunii fiscale, proiectele PNRR.

Consiliul Fiscal apreciază drept probabilă încasarea unor venituri mai mici comparativ cu țintele asumate în proiectul de buget de circa 11,3 mld. lei, reprezentând circa 0,73% din PIB. Aceasta derivă din considerarea gradului de colectare (inferior cu 8,7 mld. lei în raport cu proiecția) și supraevaluarea cu 2,6 mld. lei a unor venituri fiscale.

Reducerea în planificare a cheltuielilor bugetare, exprimate ca pondere în PIB, este rezultatul diminuării în termeni nominali a subvențiilor, precum și al unor ritmuri de creștere în termeni nominali moderate și substanțial inferioare dinamicii proiectate a PIB nominal pentru cheltuielile de asistență socială, bunuri și servicii, personal și dobânzi. Această reducere este contrabalansată parțial de majorarea substanțială a cheltuielilor cu proiecte finanțate din fonduri europene, în special cele aferente PNRR,

și a cheltuielilor de capital.

CF apreciază ca probabil un necesar suplimentar de alocări bugetare de circa 5 mld. lei la nivelul cheltuielilor cu bunuri și servicii, de cel puțin 2 mld. lei la nivelul cheltuielilor de asistență socială, respectiv de cel puțin 2 mld. lei la nivelul cheltuielilor cu

dobânzile. Cumulat, CF estimează o sub-bugetare a cheltuielilor de cel puțin 0,58% din PIB.

CF apreciază construcția bugetară pentru anul 2023 compatibilă cu un deficit cash în jurul valorii de 5,7% din PIB. Rectificările bugetare viitoare trebuie să identifice măsuri de ajustare în vederea apropierii de ținta de deficit bugetar pentru anul 2023.

O constrângere suplimentară asupra bugetului public este generată de cheltuielile de investiții publice care nu au finanțare nerambursabilă, în special componenta cheltuielilor de capital, sub impactul majorării semnificative a cheltuielilor de apărare,

și componenta de împrumut a PNRR. Atenuarea acestei constrângeri se poate face prin creșteri de venituri și/sau realocări de resurse. Problema este însă spațiul fiscal foarte limitat.

Conform cadrului fiscal-bugetar proiectat pe termen mediu, consolidarea bugetară în perioada 2024-2026 este previzionată a se realiza preponderent pe seama cheltuielilor bugetare, însă CF are semne de întrebare privind realismul acestei abordări. În absența unor politici credibile care să sprijine realizarea consolidării fiscalbugetare pe termen mediu și prin creștere de venituri fiscale, balanța riscurilor este înclinată în direcția înregistrării unor deficite mai ridicate decât cele preconizate pentru anii următori.

Consolidarea fiscală, chiar dacă grevează asupra creșterii economice viitoare, efect contracționist ce poate fi însă contracarat de absorbția masivă de fonduri europene, este o necesitate stringentă; amânarea realizării acesteia prin măsuri cu efect asupra

deficitului structural, doar mizând pe continuarea evoluției ciclice favorabile a economiei și pe efectul (pozitiv din punct de vedere fiscal) inflației, nereprezentând, în opinia CF, opțiuni viabile. Consolidarea fiscal-bugetară este esențială pentru aderarea la zona euro.

Contextul de ansamblu foarte vitreg face ca, pentru România, fondurile europene (CFM și PNRR), să capete o importanță extraordinară: împreună cu resursele proprii, sau atrase, din buget (care finanțează cheltuieli de capital), banii europeni pot duce

investițiile la peste 7% anual – ceea ce se vede în strategia fiscal-bugetară pentru anii 2023-2025. Banii europeni ajută și balanța externă a României, o protecție în plus la presiuni valutare, atacuri speculative.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend