Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Turiştii români vor avea acces la croaziere dunărene internaţionale cu o navă românească, MS Diana

Publicat

in

Turiştii români vor avea acces la croaziere dunărene internaţionale operate cu o navă românească, nava fluvială de croazieră MS Diana. Prima croazieră va avea loc pe 5 mai, pe traseul Orşova – Veliko Gradište – Belgrad, în total fiind programate 20 de croaziere, cu durata cuprinsă între 5 şi 8 zile, în perioada mai – octombrie. MS Diana va avea şi trasee către Serbia şi Croaţia, conform news.ro.

”Începând cu 5 mai, şi turiştii români vor avea acces la croaziere dunărene internaţionale, operate cu o navă românească – nava fluvială de croazieră MS Diana. Prima croazieră va debuta pe 5 mai, pe traseul Orşova – Veliko Gradište – Belgrad. În total sunt programate 20 de croaziere, cu durata cuprinsă între 5 şi 8 zile (respectiv de 4, 6 şi 7 nopţi), în perioada mai – octombrie”, se arată într-un comunicat.

Croazierele operate de nava MS Diana pornesc din portul Orşova şi au ca destinaţii porturile Veliko Gradişte – Belgrad – Novi Sad (Serbia) şi Vukovar (Croaţia), iar tarifele sunt cuprinse între 550 şi 990 de euro de persoană. Tarifele includ toate mesele, excursii cu ghizi locali, vorbitori de limba română, precum şi servicii exclusiviste la bord.

Începând cu 2021, MS Diana a lansat un concept unic, o călătorie de excepţie, o premieră pentru turismul din România, care a venit la pachet cu o ofertă ce prezintă Delta Dunării pe toate cele trei braţe de vărsare în Marea Neagră şi Fluviul Dunărea. Anul trecut, peste 2000 de turişti români şi străini s-au bucurat de vacanţe la bordul MS Diana, de unde au putut admira Delta Dunării, dar şi atracţiile cultural-istorice din Ucraina (Izmail, Cetatea Albă, Valcov şi Odesa).

”După succesul croazierelor din Delta Dunării, în acest an, vă propunem frumuseţile de la intrarea Dunării în ţară, de la Orşova, cu Serbia şi Croaţia. Într-o perioadă dificilă, într-un domeniu grav afectat, am decis să facem un pas în faţă în industria turismului şi să oferim o nouă şansă românilor şi turiştilor din lumea întreagă să descopere Dunărea în toată splendoarea ei, în orice perioadă a anului, în orice anotimp. Aşteptăm turiştii să ia parte la tot ceea ce înseamnă turism responsabil, la descoperirea unor culturi aparte, a unor locuri cu încărcătură istorică profundă, a gastronomiei locale, a florei, a faunei şi a peisajelor care te lasă fără cuvinte. Dacă de peste 20 de ani, vin constant în România companiile europene de croaziere, urmând cursul Dunării până în Delta Dunării, acum asigurăm o premieră pentru România, fiind prima croazieră internaţională spre vest, operată din ţara noastră, în special pentru turiştii români. Ne ocupăm de tot ce se organizează la sol precum şi pe navă. Pasagerii pot admira zona spectaculoasă a Cazanelor, dar şi atracţiile turistice ale Serbici şi Croaţiei, precum Belgrad, Novi Sad sau Vukovar”, subliniază Marius Crivţonencu, armatorul navei MS Diana.

MS Diana este dotată cu 40 de camere, single, duble şi tip apartament, care pot găzdui până la 80 de pasageri. Fiecare cameră sau apartament are câte o denumire specifică unei localităţi din Delta Dunării. Cabinele sunt dotate cu aer condiţionat, toaletă şi duş, TV satelit şi prize de alimentare (220v). Restaurantul este situat la deck-ul inferior, în timp ce Lounge Bar-ul se află la cel superior, având o zonă de bar, cu fotolii, canapele de relaxare şi ferestre mari care permit admirarea peisajului în timpul croazierei.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

NATIONAL

Scenarii în care Putin ar muri în timpul mandatului

Publicat

in

De

Speculaţiile privind o boală mortală de care ar suferi Vladimir Putin s-au amplificat în ultima vreme dar indiferent de cât adevăr se regăseşte în ele, toată lumea a început să se gândească serios la ce s-ar întâmpla dacă preşedintele rus chiar ar deceda în timpul mandatului, scrie analistul politic Tatiana Stanovaia în Moscow Times.

Dacă opoziţia tinde să creadă că regimul lui Putin va dispărea odată cu el, creând şansa unei noi „perestroika”, conversatorii cred că, dimpotrivă, ar fi şansa lor să strângă şuruburile, transmite Știri.md cu referire la adevarul.ro.

Cine sau ce grupuri vor urma la putere este însă profund incert.

În constituţia rusă nu există prevederi clare privind eventualitatea morţii preşedintelui în funcţie, specificându-se doar circumstanţa „motivelor de sănătate” care l-ar împiedica pe şeful de stat să-şi exercite autoritatea.

Totuşi, în practică, procedura este aceeaşi precum în cazul unei demisii.

În contextul actual, întrebarea-cheie are legătură cu modul în care va pleca Putin din funcţie – brusc şi neaşteptat sau având timpul necesar să numească un succesor.

În acest ultim caz, în care succesorul ar fi cunoscut, elitele ar avea mai puţin spaţiu de manevră.

Cu cât Putin are mai mult timp să pregătească succesiunea cu atât  transferul de putere va fi mai uşor de gestionat.

În măsura în care sprijinul politic pentru Putin rămâne relativ stabil în Rusia, el şi succesorul său vor avea la dispoziţie un capital politic considerabil – corespunzător cu ceea s-ar putea numi „ideologia putinismului”, adică ideologia care, până în prezent, a asigurat stabilitatea regimului.

Pe de altă parte, dacă Putin părăseşte postul brusc, fără a avea timp să pregătească transferul de putere, toate aspectele devin imprevizibile depinzând într-o măsură mai importantă de factori aflaţi în afara controlului lui Putin, în timp ce rolul elitei va spori considerabil.

Potrivit Constituţiei ruse, în cazul în care preşedintele devine incapabil să-şi exercite atribuţiile, o parte din prerogative sunt preluate de premier.

Însă, în calitate de preşedinte în exerciţiu, puterile sale sunt limitate – nu poate dizolva Duma de Stat (camera inferioară a Parlamentului), organiza un referendum sau să propună revizuiri constituţionale.

Statusul de „preşedinte în exerciţiu” pare un punct de plecare ideal  pentru un potenţial succesor, fiind şi motivul pentru care mulţi observatori sunt de părere că un eventual transfer de putere va începe cu numirea unui nou premier.

În ciuda meritelor sale, este destul de puţin probabil ca Putin să vadă un succesor în actualul premier Mihail Mişustin – acesta nu este apropiat de Putin şi a rămas un tehnocrat.

Chiar dacă, în cazul unei bruşte incapacităţi a lui Putin, devine automat preşedinte în exerciţiu, asta nu-l face un candidat favorit în alegerile prezidenţiale, întrucât nu a fost ales în prealabil de Putin.

De fapt, Mişustin s-ar putea afla într-o situaţie dificilă, deoarece ar fi dependent de administraţia prezidenţială – or, într-o atare situaţie, orice fel de decizii politice independente sau schimbări de personal în guvern ar genera cu siguranţă conflicte.

Procedura constituţională, în eventualitatea decesului preşedintelui, este următoarea: Consiliul Federaţiei are 14 zile să convoace alegeri prezidenţiale (votul trebuie să aibă loc în termen de trei luni de la încetarea prerogativelor prezidenţiale) iar dacă nu o face, sarcina revine Comisiei Electorale Centrale.

Dacă nu a fost numit un succesor, va creşte rolul instituţiilor împreună cu oportunităţile ca elitele să aibă un rol în preluarea puterii.

În prezent, instituţiile esenţiale ale puterii funcţionează în calitate de componente ale regimului informal al lui Putin.

Dar dacă Putin nu apucă să lase un succesor, acestea vor deveni vehicule ale intereselor marilor corporaţii, serviciilor secrete, conducerii partidului „Rusia Unită”, precum şi asociaţilor influenţi şi prietenilor lui Putin.

Dispute pentru pârghii de influenţă se vor isca imediat, moment în care problema esenţială va fi probabilitatea ca elitele să ajungă la consens privind un succesor.

Obţinerea unui consens va depinde de mulţi factori, dar, mai presus de toate, de starea putinismului însuşi.

În prezent, când guvernul are rate anormal de mari de aprobare, populaţia e mobilizată, iar opoziţia redusă la tăcere, şansele ca elitele să ajungă la un acord sunt destul de mari.

Cel mai probabil forţele conservatoare, în principal aşa-numiţii „siloviki”, vor prelua iniţiativa, rezultatul fiind că următorul regim va fi chiar mai violent, războinic, represiv şi intransigent decât precedentul.

Deşi e neplăcut, realitatea e că în acest moment această viziune se aliniază mai strâns opiniei publice ruse decât o agendă de modernizare sau reformistă.

Dacă momentul plecării lui Putin coincide cu cel al slăbirii blocului pro-război şi al scăderii susţinerii politice a regimului, pe fondul nemulţumirii populaţiei şi înmulţirii problemelor economice, atunci „siloviki” vor avea prea puţin spaţiu de manevră, în timp ce vocile moderniştilor şi ale marilor afaceri se vor auzi mai puternic.

În aceste circumstanţe, alegerea unui succesor va fi un proces disputat.

În oricare dintre situaţii, multe vor depinde de starea mediului politic mainstream din momentul răposării lui Putin  – de gradul de „sănătate” al ideologiei anti-occidentale, antiliberale, conservatoare, crescând probabilitatea ca elitele să se străduiască să menţină lucrurile neschimbate sau să strângă şi mai mult şuruburile; respectiv de degradarea situaţiei economice şi politice, nemulţumirea generală crescândă, revitalizarea opoziţiei sistemice şi decăderea putinismului, care vor mări şansele ca Rusia să se aleagă cu un preşedinte mai slab, dar mai înclinat spre reformă.

În mediul politic actual, cu cât Putin iese mai rapid din scenă cu atât creşte probabilitatea unei revanşe conservatoare, conchide Tatiana Stanovaia, fondatoarea proiectului de analiză politică „R.Politik”.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Profeția gigantului petrolier Exxon Mobil: ‘Fiecare maşină nouă vândută în lume va fi electrică până în 2040’

Publicat

in

De

Gigantul petrolier preconizează că, până în 2040, fiecare autoturism nou vândut în lume va fi electric, a declarat directorul general Darren Woods într-un interviu la CNBC, informează Mediafax.

Woods a declarat că Exxon Mobil evaluează modul în care scăderea vânzărilor de benzină ar putea avea un impact asupra activităţii sale. Exxon Mobil este una dintre cele mai mari companii internaţionale de carburant cotate la bursă şi lider în industrie. Site-ul său se laudă că este cel mai mare „rafinator şi comerciant de produse petroliere”, precum şi o companie de produse chimice.

Woods, care şi-a petrecut o parte a carierei sale pe partea de produse chimice a operaţiunilor companiei, spune că produsele chimice vor fi esenţiale pentru a menţine profitabilitatea companiei în timpul tranziţiei către o energie curată. Materialele plastice pe care le produce Exxon Mobil pot fi folosite la fabricarea vehiculelor electrice.

Woods a spus că tranziţia spre maşini exclusiv electrice nu va avea un impact major asupra companiei la care activează: „această schimbare nu va face sau va distruge această afacere sau această industrie, sincer”.

Calculele Exxon Mobil au prezis că cererea de petrol în 2040 va fi echivalentă cu necesarul mondial din 2013 sau 2014. Woods a explicat pentru CNBC că firma era încă profitabilă la acel moment.

În 2021, doar 9% din vânzările de autoturisme au fost vehicule electrice, inclusiv maşinile hibrid plug-in, potrivit companiei de cercetare de piaţă Canalys. Acest număr este în creştere cu 109% faţă de 2020, spune Canalys.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend