Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Turcia: Proteste după arestarea brutală a unui fotograf AFP

Publicat

in

Zeci de jurnaliști au manifestat marți la Istanbul și Ankara pentru a denunța violența poliției împotriva reporterilor după arestarea brutală a unui fotograf AFP săptămâna trecută.

Fotoreporterul premiat cu mai multe premii Bülent Kiliç a fost arestat violent sâmbătă în timp ce acoperea marșul mândriei de la Istanbul. În timpul arestării sale, poliția a apăsat cu genunchiul pe spate și pe gât, împiedicându-i respirația.

Kiliç a fost dus la secția de poliție și eliberat după câteva ore. A depus o plângere pentru „arestare cu violență”.

Pentru a denunța maltratările suferite de Kiliç, în jur de 80 de persoane, în majoritate jurnaliști, s-au adunat marți în fața guvernului din Istanbul, scandând „presa nu poate fi înfundată” și „o presă liberă și o țară liberă”.

Aproximativ 20 de persoane s-au adunat, de asemenea, la Ankara, susținând fotografii care îl arătau pe Bülent Kiliç fixat la pământ și semnele pe care scrie „Nu pot respira”.

Semn al îngrijorării ridicate de această turnură a evenimentelor, ambasadorul Uniunii Europene la Ankara, Nikolaus Meyer-Landrut, a subliniat marți că „violența comisă împotriva jurnaliștilor” este „inacceptabilă”.

Reprezentantul în Turcia al ONG Reporteri Fără Frontiere (RSF), Erol Onderoglu, a cerut guvernului să „dea instrucțiuni clare forțelor de securitate pentru a pune capăt acestor practici inacceptabile și nedrepte înainte de a fi prea târziu”.

„Colegii noștri sunt victime ale violenței în timp ce își fac doar treaba”, a deplâns Esra Kocak Mayda, președintele filialei din Ankara a Asociației Jurnaliștilor Turci, la mitingul din capitală.

Într-o scrisoare adresată autorităților turcești, CEO-ul AFP, Fabrice Fries, a „protestat puternic” împotriva arestării lui Kiliç și a solicitat „investigarea fără întârziere a acestui incident și luarea măsurilor necesare”.

ONG-urile denunță în mod regulat încălcările libertății presei în Turcia, în special de la o tentativă de lovitură de stat din 2016, care a fost urmată de arestarea a zeci de jurnaliști și de închiderea mai multor instituții de presă considerate ostile.

Turcia ocupă locul 153 din 180 în indicele anual al libertății presei întocmit de RSF.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

NATIONAL

Fraţii Pavăl, proprietarii Dedeman, intră tare pe piața imobiliară din Capitală: investiții de ultimă oră

Publicat

in

De

În plină explozie a prețului la construcții, frații Pavăl, proprietarii Dedeman, intră tare pe piața imobiliară din Capitală.

Fraţii Pavăl, proprietarii Dedeman, fac noi investiţii pe piaţa imobiliară în Bucureşti. Compania Dedeman, deţinută de frații Dragoș și Adrian Pavăl, a cumpărat un teren în suprafață de circa 3.000 de metri pătrați de la Transporturi Auto Filaret, proprietarul service-ului autorizat BMW Filaret, anunţă profit.ro.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Cum se explică scurgerile de gaze din Nord Stream. Diferitele ipoteze ale sabotajului

Publicat

in

De

Teza „sabotajului” este puternic privilegiată pentru a explica scurgerile spectaculoase de gaze din gazoductele Nord Stream în Marea Baltică, o operaţiune cu siguranță complexă dar nicidecum imposibilă pentru o armată competentă. Iar acestea sunt numeroase în zonă, notează miercuri agenția France-Presse.

Bule de gaze naturale formate la suprafata Marii Baltice dupa exploziile la gazoductele Nord StreamFoto: Handout / AFP / Profimedia

Ipoteza unor defecțiuni accidentale simultane părea a fi exclusă miercuri. Dar metoda folosită în acţiunea de sabotaj rămâne necunoscută, la fel şi presupusul autor, ceea ce dă naștere multor teorii.

O zonă supravegheată

Cele trei scurgeri identificate începând de luni în Marea Baltică sunt localizate în largul insulei daneze Bornholm, între sudul Suediei şi Polonia. O zonă intens supravegheată de decenii.

„În trecut, URSS îşi amplasa pe fundul mării submarine spion cu capacităţi speciale de inginerie”, aminteşte într-o postare pe Twitter analistul naval independent HI Sutton.

Dar între timp statele baltice au trecut de partea NATO. Dar scurgerile s-au produs în apele internaţionale unde fiecare poate circula.

„În prezent, marina rusă dispune de cea mai mare flotă de submarine spion din lume. Ele au baza în Arctica. Acestea ar fi capabile să avarieze o conductă în Marea Baltică”, dă asigurări HI Sutton.

Dar tot el consideră această ipoteză ca fiind „improbabilă”.

Un sabotaj complex

Operaţiunea necesită o intervenţie la o adâncime de 70 de metri. „E ceva greu. Deteriorarea a două gazoducte pe fundul mării este un eveniment important, aşadar un actor statal este probabil” implicat, spune Lion Hirth, profesor la Hertie School din Berlin, excluzând implicit posibilitatea unui simplu act terorist.

Însă o armată competentă ştie cum să-l facă. Zona este „perfect adaptată submarinelor de buzunar”, explică pentru AFP un înalt responsabil militar francez, evocând folosirea fie a unor scafandri de luptă trimişi să plaseze încărcături explozive, fie a unei mine mobile sau a unei drone submarine.

„Drona pleacă dintr-un submarin care poate sta la mai multe mile marine de punctul ţintit. El lansează drona-mină, care navighează cu o viteză de circa zece noduri, aproape de fundul mării”, explică el. „Deci ţinta este fixă şi nu este foarte complicat (să fie lovită)”.

În schimb, ipoteza folosirii unei torpile, armă utilă mai degrabă pentru o ţintă aflată în mişcare, este în opinia sa mai puţin plauzibilă.

Explozia „echivalează cu cea a sute de kilograme de TNT”, precizează responsabilul francez. Institutul norvegian de seismologie NORSAR, specializat în detectarea cutremurelor și exploziilor nucleare, a estimat energia celei de-a doua deflagraţii cu cea produsă de circa 700 de kilograme de TNT.

Operaţiune nerevendicată

Cancelariile occidentale arată cu degetul spre Moscova, care la rândul ei nu exclude „nicio ipoteză” și amintește că gazul care se scurge din conducte îi aparține.

„Marea Baltică este o mare închisă şi nu foarte adâncă, unde aproape fiecare mişcare este observată şi monitorizată de statele riverane şi de navele lor”, afirmă Julian Pawlak, de la Universitatea Helmut Schmidt din Hamburg.

Dar sunt „nave şi submarine ce sunt capabile să desfășoare pe ascuns scafandri de luptă ” şi alte vehicule submarine ghidate de la distanţă. Aşadar, nimic nu este imposibil pentru o armată experimentată în arta operaţiunilor clandestine.

„Aceasta se numeşte o operaţiune navală specială. Nu este ceva simplu, dar se face”, confirmă sursa militară franceză. „Pare a fi ceva bine coordonat şi bine pregătit”.

Ar putea dura ceva timp până când adevărul va ieși la iveală în mod credibil. Unii analiști observă în acest sens că mai mulţi actori profită de pe urma ambiguităţii.

Dar atunci cine a făcut-o?

„Rămâne de văzut cine e responsabil de operațiune”, adaugă sursa militară franceză. „Și alte țări au interesul ca această conductă să nu mai poată funcționa niciodată”.

De fapt, adversarii Nord Stream 2 sunt numeroşi de mulţi ani, cu Statele Unite în frunte. Pe 7 februarie, cu două săptâmâni înaintea declanşării invaziei ruse, preşedintele american Joe Biden a evocat posibilitatea de a-i „pune capăt”.

Întrebat atunci despre metoda la care SUA ar putea recurge în cazul acestei infrastructuri aflate sub controlul aliatului său german, preşedintele american a răspuns: „Vă promit, suntem capabili să o facem”. Clipul video cu această declaraţie a circulat intens pe reţelele de socializare în ultimele 24 de ore.

Totodată, marți, la o zi după avarierea gazoductelor Nord Stream, Polonia, Norvegia şi Danemarca au inaugurat un gazoduct strategic, care le va permite polonezilor să-şi diminueze dependenţa faţă de gazul natural rusesc, importând gaz din Norvegia. „Epoca dominaţiei ruse în domeniul gazului ia sfârşit, epocă marcată de şantaj, ameninţări şi extorsiuni”, a declarat premierul polonez Mateusz Morawiecki la inaugurarea conductei.

Două certitudini în acest stadiu

Prima este că evenimentul are legătură cu războiul din Ucraina. „Comandamentul maritim al NATO şi navele aliate iau în calcul şi se pregătesc pentru (efectuarea unor) activităţi hibride, inclusiv sabotaje asupra infrastructurilor critice, pe lângă obiectivul principal al apărării colective”, spune Julian Pawlak.

Apoi, a doua certitudine e că atacul asupra gazoductelor Nord Stream aduce un factor de instabilitate în plus pentru economia europeană. „Este o violentă readucere în atenţie a vulnerabilităţii infrastructurii noastre energetice”, afirmă Lion Hirth.

El privilegiază pista unui sabotaj executat de Rusia. „Dacă acest lucru este adevărat, atunci este foarte îngrijorător. Înseamnă cel puţin că Rusia (…) trimite mesajul cel mai clar posibil că ea nu va mai livra gaz (Europei) în viitorul apropiat”.

Dar oricine ar fi ei, cei care au atacat Nord Stream dau de asemenea de înţeles că ar putea lovi şi alte infrastructuri energetice care deservesc o Europă însetată de gaz şi petrol, conchide AFP.

________

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend