Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Trei motive pentru care lui Florin Cîțu îi este mai bine fără USR-PLUS la guvernare

Publicat

in

Coaliția PNL-USR-PLUS-UDMR n-a ajuns la termen, după nici nouă luni după ce au intrat împreună în Palatul Victoria, oamenii lui Dan Barna și Dacian Cioloș nu au mai avut loc la masă. Momentul electoral intern din cele două partide a grăbit un exit așteptat într-un orizont de timp mai îndepărtat din cauza incompatibilităților dintre cele trei partide.

Aceste incompatibilități s-au văzut în momente cheie, PNL și UDMR făcând front comun, iar plecarea USR-PLUS din guvern venind în urma unui șir de „defecțiuni” în Coaliție. PNL și UDMR pe de o parte, și USR-PLUS de cealaltă parte reclamă lipsa de incredere în parteneri și nerespectarea cuvântului dat.

În acest moment, lucrurile par iremediabil stricate. Părțile aflate în conflict își pun condiții inacceptabile. Aripa PNL al lui Florin Cîțu, susținută de Klaus Iohannis, susține revenirea la masa dialogului în formula Coaliției convenită în decembrie și ștergerea cu buretele a tot ceea ce s-a întâmplat. USR-PLUS spune că o va face doar dacă Florin Cîțu pleacă de la Guvern.

Variantele posibile sunt: Florin Cîțu să câștige președinția PNL și să se retragă din funcția de premier, exclusă oficial până în acest moment la fel și cea a plecării acum; rămânerea USR-PLUS în opoziție și continuarea guvernării PNL-UDMR cu sprijinul PSD.

Trei motive de dispută care au dus despărțirea lui Cîțu de USR-PLUS:

1. Desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ)

Asumat în programul de guvernare ca prioritate, demersul părea sortit eșecului încă de la început. Nici PNL, nici UDMR nu vor o Secție așa cum a propus-o fostul ministru al Justiției, Stelian Ion. Liberalii o spun informal, UDMR și-a asumat-o public.

În sedința de guvern din 18 februarie când Stelian Ion a venit cu proiectul de lege în Guvern, vicepremierul Kelemen Hunor a anunțat că UDMR nu se opune desființării Secției, însă nu este de acord cu formula propusă de ministrul Justiției, condiții în care Uniunea își rezervă dreptul de a aduce amendamente în Parlament.

„Perfect”, a închis discuția premierul Florin Cîțu, proiectul de lege fiind astfel adoptat în Guvern și trimis în Parlament.

„Nu am nicio problemă cu desfiinţarea Secţiei Speciale. Avem o problemă unde ajung aceste dosare şi cine va ancheta pe magistraţi, în cazul în care există o problemă. Aici punctul nostru de vedere este uşor diferit faţă de al colegilor noştri. Nu trebuie să ne întoarcem acolo de unde am plecat (n.r. dosarele la DNA), ci la procurorul general. Nu trebuie să înfiinţezi nicio structură nouă. Nu poţi să reduci totul doar la fapte de corupţie în cazul magistraţilor şi atunci să fie la procurorul general, la Ministerul Public (…) Acolo există, în cadrul Ministrului Public, un departament de urmărire penală şi criminalistică (…) şi acolo ar trebui duse aceste dosare, nici la DNA, nici la DIICOT”, a declarat pe 7 martie Kelemen Hunor, precizând că în Parlament vor exista modificări în această privinţă.

Pe 18 martie de comisia juridică a Camerei Deputaților trecea proiectul de desființare a SIIJ cu amendamente, în sensul creării unei superimunități pentru procurori și judecători. Mai exact, aceștia nu puteau fi urmăriți penal sau trimiși în judecată decât cu avizul CSM.

Amendamentul a fost votat de toți parlamentarii Coaliției, inclusiv cei au USR-PLUS. Singurii care au fost împotrivă, însă pe motiv că se desființează Secția, au fost cei de la PSD și minorități.

De altfel, Stelian Ion a declarat că formula nu este cea mai fericită, dar „punând în balanţă opţiunile pe care le avem în prezent, consider că este foarte important să fie desfiinţată această Secţie specială”.

Pe 24 martie proiectul a fost adoptat de plenul Camerei Deputaților și apoi transmis la Senat.

N-au trecut cinci zile, și Stelian Ion a anunțat că cere avizul Comisiei de la Veneția pe proiectul de lege în forma adoptată de camera inferioară.

Decizia a scos din sărite partenerii de Guvernare ai USR-PLUS. Premierul Florin Cîțu a declarat recent că Stelian Ion a acționat fără să se consulte cu nimeni și fără să aibă girul său. Același lucru l-ar fi făcut și când a început procedura de selecția a procurorilor din conducerea parchetelor de larg înalt, pe legile modificate de Tudorel Toader și fără o consultare în Coaliție.

După gestul fostului ministru al Justiției, lucrurile s-au blocat, proiectul fiind în continuare la comisia juridică din Senat unde coaliția are majoritate de 1, mai exact are nevoie de votul UDMR care nu vrea desființarea SIIJ fără garanții. Ultima formulă, însă refuzată de Stelian Ion, a fost ca Secția să rămână la Parchet, la departamentul de urmărire penală şi criminalistică, pentru un an, de probă, iar dacă lucrurile nu merg cum trebuie să se găsească o soluție cu ocazia modificării în Parlament a legilor justiției.

De altfel, varianta a fost recunoscută nuanțat și de fostul ministru care a declarat după demiterea sa că președintele Klaus Iohannis ca discuția privind desființarea SIIJ să aibă loc odată cu discuția despre legile justiției.

„La singura întâlnire de la Cotroceni pe care am avut-o cu preşedintele pe tema reformei din justiţie, pe 18 mai, acesta a ţinut să-mi transmită cât se poate de clar că ar fi o idee bună să renunţ la proiectul de desfiinţare a SIIJ, aflat la vot final în Senat, pentru că ar fi avut o ‘strategie mai bună’: să desfiinţăm secţia abia odată cu adoptarea celor trei legi ale justiţiei”, a declarat Stelian Ion pe 9 septembrie.

În context, ar mai fi de menționat un alt demers care a ostilizat partenerii de Coaliție ai USR-PLUS. În ofensivă electorală în partid, Dacian Cioloș a preluat tema desființării SIIJ, negociind în afara unui mandat explicit. Mai exact, potrivit informațiilor HotNews, Cioloș a avut o serie de întâlniri la nivelul conducerilor UDMR și PNL în care a condiționat acordul pentru programul „Anghel Saligny”, noul PNDL, de desfiintarea SIIJ. Demersul a fost considerat un șantaj, în condițiile în care , susțin aceleași surse, nu erau obiecții majore în cazul „Anghel Saligny” din partea USR-PLUS.

2. Primari în două tururi

Revenirea la alegerea primarilor în două tururi de scrutin a fost un motiv de neînțelegere încă de la formarea Coaliției.

USR-PLUS a propus ca acest lucru să fie asumat în programul de Guvernare, însă UDMR s-a opus, motiv pentru care s-a decis că o schimbare a legislației în acest sens să aibă loc în parlament dacă va întruni majoritate. În acest context s-a convenit reînființarea comisiei de cod electoral în Parlament care să fie condusă de USR-PLUS. Însă acest lucru nu s-a întâmplat, în plus o condiție a fost ca să existe un mandat clar negociat în Coaliție.

Practic, subiectul a fost îngropat. „Ca să fie spus clar: Am fost trași pe sfoară”, a concluzionat Dan Barna, într-o ședință a conducerii partidului, în 29 august.

De unde opoziția PNL și UDMR? În acest moment, revenirea la alegerea primarilor în două tururi de scrutin ar avantaja în principal USR-PLUS.

Actuala legislatie favorizează partidele mari, cum sunt PNL și PSD. UDMR este și ea în avantaj, datorită influenței în zonele electorale pe care le controlează. Practic, posibilitatea negocierii în turul doi ar putea schimba sferele de influență locale, lucru nedorit în acest moment nici de PNL, nici de UDMR, și nici de PSD care este în afara Coaliției.

3. Zero taxe pe salariul minim

Proiectul zero taxe pe salariul minim propus de USR-PLUS a fost preluat în programul de guvernare sub forma unui proiect pilot.

„Elaborarea unui studiu de impact in 2021 privind posibile facilitați fiscale in vederea reformării impozitării muncii, inclusiv reducerea contributiilor si impozitelor pe echivalentul salariului minim, si începând cu anul 2022 pilotarea pentru doi ani pe un sector al economiei cel mai bine plasat in urma studiului de impact. Decizia privind prelungirea si/sau generalizarea măsurii se va lua in funcție de rezultatele înregistrate in urma pilotarii la doi ani de la intrarea in vigoare in condițiile unui deficit sub 3% sau doi ani de creștere economică peste potential”, scrie în document.

Însă șansele ca zero taxe pe salariul minim să fie realitate sunt în acest moment chiar zero.

În ciuda insistenței fostului ministru USR-PLUS al Economiei, Claudiu Năsui, mesajul foarte clar a venit de la noul ministru de Finanțe, Dan Vîlceanu, unul dintre apropiații premierului Florin Cîțu.

„Din câte cunosc eu, nu (există un proiect cu privire la zero taxe pe salariul minim n.r.). E o măsură pe care mi-e greu să cred că o putem aplica la acest moment. Vorbeam de consolidare fiscală, de acoperirea cheltuielilor pe care le avem. Dacă venim cu această măsură o să avem o mare și o gravă problemă bugetară. Fie și proiect pilot, mi-e greu să cred că odată ce deschidem Cutia Pandorei vom mai putea opri după aceea generalizarea unui asemenea proiect pentru că odată ce ai creat o categorie care nu plătește taxe , toate celelalte categorii vor dori să fie în aceeași situație”, a declarat Vîlceanu, la finalul lui august.

Comenteaza cu profilul de FB
Advertisements

NATIONAL

Prima hotărâre definitivă la ÎCCJ împotriva restricțiilor: Închiderea sălilor de fitness din luna martie, anulată

Publicat

in

De

Înalta Curte de Casatie și Justiție a respins recursurile împotriva sentinței Curții de Apel Cluj din aprilie prin care s-au anulat prevederilor de suspendare a activității sălilor de sport/fitness din Hotărârea de Guvern 348/2021 și din Hotărârea CJSU Cluj nr.50 din 27 martie.

„Respinge recursurile declarate de recurenta – reclamantă Indigo Gym SRL, de recurenţii – pârâţi Guvernul României, Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Cluj şi Instituţia Prefectului Judeţului Cluj, precum şi de recurentul – intervenient Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul M.A.I. împotriva Sentinţei civile nr. 104 din 9 aprilie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Cluj – Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondate. Respinge cererea de intervenţie accesorie formulată de Ministerul Afacerilor Interne în interesul recurentului-pârât Guvernul României, ca nefondată. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 21 octombrie 2021”, se arată în minuta ÎCCJ.

Potrivit clujust.ro, la solicitarea unei săli de fitness, Curtea de Apel Cluj a decis anularea prevederilor privind suspendarea activității sălilor de sport/fitness din Hotărârea de Guvern 348/2021 și din Hotărârea CJSU Cluj nr.50 din 27 martie, știrea fiind publicată atunci în premieră de Clujust.ro

Extras din motivarea CA Cluj:

„În ceea ce privește caracterul gradual, necesar și proporțional al măsurilor atacate în prezentul dosar instanța apreciază că acest caracter lipsește în ce privește măsura suspendării activității sălilor de sport și fitness în spații închise .

În primul rand atât din analiza factorilor de risc privind managementul situației de urgență generate de virusul SARS-CoV-2 pe teritoriul României la data de 23.03.2021“, întocmit la nivelul Centrului Național de Conducere și Coordonare a Intervenției cât și din discuțiile ce au dus la adoptarea Hotărârii nr.20/2021 a pârâtului de rândul 2(f.74-85 vol .I) nu rezultă o analiză a activitatii acestor sali de sport si fitness care își desfasoară activitatea în spatii închise, a riscului manifestat sau prognozat de această activitate (așa cum impune art. 2 din Legea 55/2020 ),a gravității acestui risc care să poată fi combătut prin măsura suspendării temporare a activității .Se face doar mențiunea că activitatea acestor săli este una de risc.

Lipsa unei motivări impuse de art. 31 din Constitutie ,art. 30,31 din Legea 24/2000 nu permite astfel concluzia ca masura este graduala, necesară și proporțională cu riscul ce se doreste a fi combatut asa cum impun art. 2 din Legea 55/2020 si art. 53 din Constituție .

14.Neîndeplinirea acestor cerințe rezultă și din istoricul activității în spatii închise în sălile de sport si fitness de la începutul pandemiei și până la adoptarea HG 348/2021.

Pe perioada stării de urgență această activitate a fost în mod evident suspendată .După adoptarea Legii 55/2020 și instituirea stării de alertă prin HG 394/2020 în Anexa 3 art. 9 s-a prevăzut că în condițiile art. 5 alin. (3) lit. f) din Legea nr. 55/2020, se stabilesc următoarele măsuri:6. Se reia activitatea și se instituie obligația operatorilor economici care desfășoară activități de administrare a ștrandurilor exterioare, a piscinelor exterioare sau sălilor de sport/fitness de a respecta normele de prevenire stabilite prin ordinul comun al ministrului tineretului și sportului și ai ministrului sănătății, emis în temeiul art. 71 alin. 12) din Legea nr. 55/2020.

HG 476 din 16 iunie 2020 a avut în Anexa nr. 3 – „Măsuri pentru diminuarea impactului tipului de risc”, art. 9, pct. 5 prevederi similare .La fel celelalte HG-uri de prelungire a stării de alerta au păstrat aceste prevederi .

În concluzie inițial activitatea analizată a fost suspendata, dar apoi a fost permisă, cu respectarea normele de prevenire stabilite prin ordinul comun al ministrului tineretului și sportului și al ministrului sănătății,norme care în esență stabilesc o serie de restricții pentru desfăsurarea activității sălilor de sport/fitness în spații închise.

Ordinul care a stabilit initial aceste condiții, restricții este OMTS nr. 667 din 7 iulie 2020 care la art. 6 se prevede că se aprobă Regulamentul privind condițiile necesar a fi respectate în vederea desfășurării activităților de pregătire fizică în săli de fitness și aerobic, prevăzut în anexa nr. 6.

Aceste conditii priveau modul de organizare a activității de pregătire fizică:respectiv organizarea spațiului de pregătire fizică anaerobă (pe aparate) astfel încât să permită menținerea unui spațiu de siguranță pentru fiecare persoană de minimum 7 mp,organizarea spațiului de pregătire fizică aerobică astfel încât să permită menținerea unui spațiu de siguranță pentru fiecare persoană de minimum 10 mp.Apoi accesul în sala de fitness și aerobic se făcea numai în baza unei programări prealabile. Programarea utilizatorilor trebuia făcută în așa fel încât să permită suficient timp pentru igienizarea periodică a sălii, dar și pentru eliberarea vestiarelor, în condițiile în care și aici trebuia menținută o distanță de siguranță între persoane.Era obligatorie o evidență nominală a persoanelor care au folosit sala în fiecare interval orar, astfel încât să se poată face cu ușurință identificarea contacților, în eventualitatea depistării unui caz de infectam cu COVID-19 printre utilizatorii respectivei săli de fitness sau aerobic.Numărul de persoane care se antrenează la un moment dat era limitat în funcție de capacitatea sălii, pentru a se menține distanța de siguranță, astfel încât fiecărei persoane să îi revină un spațiu de 7 mp în cazul exercițiilor pe aparate și 10 mp în cazul exercițiilor de tip aerobic.

În ceea ce privește antrenamentul de fitness și aerobic în spații închise se arată că utilizatorii sălilor de fitness și aerobic vor fi instruiți să își spele mâinile înainte și după terminarea antrenamentului;în cazul sălilor de fitness se va evita utilizarea aparatelor în regim de circuit și se va încuraja utilizarea unui singur tip de aparat în cadrul aceleiași sesiuni de antrenament.Se delimitează spațiile de exerciții, cu menținerea distanței fizice de minimum 1,5 m între oricare două persoane și asigurarea unui spațiu de minimum 7 mp/persoană în cazul exercițiilor pe aparate, respectiv de 2 metri între oricare două persoane și asigurarea unui spațiu de minimum 10 mp/persoană în cazul exercițiilor de tip aerobic. Se va asigura aceeași distanță inclusiv între sportiv și personalul tehnic (antrenor, medic etc).Aparatele sportive vor fi dezinfectate înainte și după fiecare utilizator.Curățarea și dezinfecția zonei cât mai des posibil.Cu excepția perioadei de desfășurare a activităților fizice intense, purtarea măștii este obligatorie pe toată durata prezenței în sală.

Pentru măsurile care trebuie luate după antrenament se stipula ca se interzice folosirea în comun a dușurilor, saunei si altor zone cu risc mare de transmitere a virusului.

Prin OMTS nr. 780/2020 s-a aborgat ordinul sus indicat dar s-au adoptat reglementari identice.Prin OMTS nr. 1.219/2020 s-a abrogat Ordinul nr. 780 din 12 august 2020, dar reglementarile au rămas identice, cu excepția dispariției interdicției de la pct. 5, Măsuri care trebuie luate după antrenament.Prin OMTS nr. 197/2021 s-a abrogat Ordinul nr.1219 din 12 august 2020, dar reglementarile au rămas identice cu câteva măsuri chiar mai exigente decât cele anterioare .

În baza acestor prevederi legale se poate concluziona așadar că activitatea sălilor de sport si fitness a fost supusă unor măsuri restrictive începând cu luna mai 2020 .

Deși nu a existat nici o analiză privind această activitatea, așa cum se desfașura, cu restricțiile de mai sus, modul în care ea a influentat sau poate influenta evolutia numarului de cazuri COVID(respectiv o influență în sensul creșterii acestor cazuri )pe baza simplei aprecieri că activitatea este una de risc, s-a luat măsura suspendării acestei activități, abstracție făcându-se de restricțiile anterioare și de eficiența lor .

În măsura în care s-ar fi realizat o analiză se putea observa că menținerea deschisă a activității sportive în interior, cu restricțiile de mai sus, nu a avut nici un efect concret relevant asupra creșterii cazurilor COVID și astfel suspendarea acestei activități nu este necesara si nici proporțională.

În primul rand nici pârâții și nici intervenienta accesorie nu au prezentat vreo dată ,vreun studiu, vreo analiză care să susțină un efect concret relevant respectiv o influență chiar minimă asupra creșterii cazurilor de infectare . În schimb reclamanta a depus, anexat notelor scrise calificate ca fiind o completare de actiune(comunicat de asemenea pârâților), un studiu efectuat cu privire la riscul transmiterii COVID-19 în cluburile de fitness și facilități de agrement în toată Europa, în baza datelor colectate în perioada 4 mai – 25 octombrie 2020.(f.25-59 vol .II) Eșantionul analizat a inclus aproape 60 de milioane de vizite, în 13 țări, respectiv cluburile de fitness și facilități de agrement din Marea Britanie în baza datelor colectate în perioada din 24 iulie – 25 octombrie 2020, eșantionul analizat incluzând aproape 55 de milioane de vizite. S-a concluzionat că rata cazurilor COVID-19 pozitive a fost de 1,12 cazuri la 100.000 de vizite pentru seturile de date combinate. Datele au dus la concluzia că cluburile de fitness și centrele de petrecere a timpului liber oferă siguranță.

În concluzie în lipsa unor date concrete și obiective , furnizate de pârâți în sensul contribuției, chiar minime, a acestei activitati la creșterea numărului de cazuri COVID în ciuda restricțiilor deja impuse se poate sustine în mod neechivoc că această activitate desfasurată cu respectarea ordinelor de mai sus nu a avut un efect concret asupra creșterii numărului de cazuri COVID.

În sensul acestei concluzii este și analiza teoretică expusă de reclamantă .Astfel în intervalul 17 iunie 2020-28 martie 2021 operatorii economici din acest domeniu au avut posibilitatea să-și desfășoare activitatea, cu o singură excepție. Astfel în municipiul Timișoara sălile de fitness au fost închise începând cu data de 25 octombrie 2020, printr-o hotărâre a CJSU Timiș, într-un moment în care incidența în localitate ajunsese la 3,39 cazuri la mia de locuitori. Timișoara a fost tot timpul, în acest interval de timp, pe primele locuri în ceea ce privește numarul de cazuri, în ciuda închiderii sălilor de fitness. Cluj Napoca a inregistrat cresteri si descresteri ale numărului de cazuri, fără o legătură semnificativă cu activitatea sălilor de fitness. Astfel dacă sălile de fitness ar fi fost cauza sau cel puțin ar fi contribuit la extinderea contaminării semnificativ, atunci ar fi trebuit ca în Timișoara să scadă cazurile, iar în Cluj-Napoca sau la nivel național să crească. În realitate în ambele localități similare ca număr de locuitori si densitate fenomenul a evoluat similar,desi în una sălile erau închise, iar în alta deschise .

Toate aceste elemente sustin neechivoc ca masura suspendarii activității nu este una necesară pentru combarea riscului urmărit,dar ea nu este nici graduală și nici proporțională nici măcar în ipoteza în care s-ar lua doar pe un termen extrem de redus . Astfel realitatea ultimelor 9 luni permite concluzia ca această activitate, cu restricțiile deja impuse, se poate derula, fara a influenșa semnificativ evolutia cazurilor COVID. Suspendarea ei fără a exista date noi care să pună în evidență o asemenea contribuție apare evident ca inutilă pentru riscul ce se doreste a se combate si totodată disproporționată . Astfel ea nu va avea nici un efect notabil în combaterea riscului urmărit, singurul efect fiind pierderile financiare si posibila insolvență a operatorilor economici din acest domeniu . Măsura nu este nici graduală întrucât nu s-a analizat posibilitatea suplimentării restricțiilor.”

Comenteaza cu profilul de FB
Advertisements
Citeste mai mult

NATIONAL

CSM Galaţi a obţinut primele sale puncte din acest sezon

Publicat

in

De

CSM Galaţi a învins-o pe ACSH Gheorgheni cu scorul de 3-2 (1-0, 0-0, 1-2, 1-0), după prelungiri, sâmbătă, pe Patinoarul ”Dunărea”, într-un meci din Campionatul Naţional de hochei pe gheaţă, potrivit Agerpres.

CSM Galaţi a obţinut prima sa victorie din această stagiune, luându-şi revanşa după ce a pierdut vineri în faţa harghitenilor cu 3-6.

Vitali Kiricenko şi Aleksandr Neznamov au dus scorul la 2-0 pentru gălăţeni, oaspeţii au egalat în urma golurilor reuşite de Mathias Haaranen şi Arnold Sillo, victoria gazdelor fiind adusă de golul lui Mircea Constantin (65:54).

Citește și: Se ZGUDUIE ministerul de INTERNE – Pretinse fapte penale de ABUZ în SERVICIU și DELAPIDARE..

Clasament

1. ACSH Gheorgheni 15 puncte (6 jocuri)

2. CSHC Fenestela 68 6 p (2 j)

3. SC Miercurea Ciuc 4 puncte (2 j)

4. CSM Galaţi 2 p (2 j)

5. Corona Braşov 0 p (2 j)

6. ACS Sapienţia U23 0 p (2 j)

7. CSA Steaua 0 p (2 j)

Comenteaza cu profilul de FB
Advertisements
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Mioveni

În Trend