Conecteaza-te cu noi

ACTUAL

Trecerea de la normă parțială la normă întreagă: Angajatorii nu pot propune, la schimb, modificarea în contracte pe perioadă determinată

Publicat

in

Transformarea contractelor cu normă parțială în contracte cu normă întreagă e o măsură la care cel puțin o mică parte dintre angajatori au recurs în ultimele săptămâni în contextul suprataxării celor cu normă parțială sub nivelul salariului minim pe economie. De reținut e că, în toată această „transformare”, nu ar trebui să se piardă anumite caractere ale contractului anterior, convenite cu angajatul și pe care acesta nu le-ar vrea modificate.

Trecerea de la normă parțială la normă întreagă presupune oricum un acord al părților și disponibilitatea respectivului angajat de a munci cu program întreg la angajatorul respectiv. Dacă angajatul este de acord cu trecerea la normă întreagă, atunci părților nu le mai rămâne decât să semneze pentru modificarea pe noile condiții contractuale și asta e tot, urmând ca ele să fie apoi transmise în Revisal ș.a.m.d..

Doar că această transformare, care presupune, totodată, modificarea salarială corespunzătoare, adăugarea, cel mai probabil, a unor atribuții noi în fișa postului, nu ar trebui să vină la pachet cu modificări contractuale la care salariatul nu a achiesat înainte sau care sunt privite ca nelegale.

O ipoteză remarcată și care merită subliniată este aceea transformării contractelor care înainte erau încheiate pe perioadă nedeterminată în contracte pe perioade determinate. O dată, acestea din urmă nu se pot încheia în toate situațiile.

Încheierea unui contract de muncă pe perioadă nedeterminată este regula în Codul muncii. Doar în mod excepțional, în anumite situații, se pot încheia și contracte pe perioade determinate. Legiuitorul a stabilit că se poate angaja cu contract pe perioadă determinată numai într-unul din următoarele cazuri:

  • pentru înlocuirea unui salariat în cazul suspendării contractului său de muncă, cu excepţia situaţiei în care acel salariat participă la grevă;
  • pentru creşterea şi/sau modificarea temporară a structurii activităţii angajatorului;
  • în cazul unor activităţi cu caracter sezonier;
  • când este încheiat în temeiul unor dispoziţii legale emise cu scopul de a favoriza temporar anumite categorii de persoane fără loc de muncă;
  • dacă e vorba de angajarea unei persoane care, în termen de cinci ani de la data angajării, îndeplineşte condiţiile de pensionare pentru limită de vârstă;
  • pentru ocuparea unei funcţii eligibile în cadrul organizaţiilor sindicale, patronale sau al organizaţiilor neguvernamentale, pe perioada mandatului;
  • în scopul angajării pensionarilor care, în condiţiile legii, pot cumula pensia cu salariul;
  • în alte cazuri prevăzute expres de legi speciale ori pentru desfăşurarea unor lucrări, proiecte sau programe.

Admițând că angajatorul chiar se află într-una dintre situațiile de mai sus – activități sezoniere, să zicem – aceste treceri de la contract pe perioadă nedeterminată la perioadă determinată sunt privite ca nelegale și pot fi anulate în instanță, ne explicau acum ceva vreme doi avocați, chiar dacă angajatul și-ar fi dat acordul: „În majoritatea cazurilor din practică s-a constatat că printr-o transformare a unui contract de muncă încheiat pe durată nedeterminată într-un contract de muncă pe durată determinată sunt încălcate prevederile legale care dispun că salariații nu pot renunța la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege, iar orice tranzacție care urmărește renunțarea la acestor drepturi ori limitarea lor este lovită de nulitate”.

Adesea, speța se rezumă la prezentarea de către angajator a celor două opțiuni pe care el le dorește: fie angajatul acceptă să semneze și să devină angajat pe perioadă determinată (iar angajatorii s-ar folosi aici de tactica închiderii prin acord forțat a primului contract și semnării unuia nou), fie angajatul urmează să fie concediat.

S-ar putea vorbi de o transformare legală a contractului încheiat pe perioadă nedeterminată într-unul pe perioadă determinată, ne explicau avocații, dacă angajatorul poate demonstra că postul pe care se află salariatul respectiv s-a transformat (obiectiv vorbind) într-unul care să se încadreze în lista situațiilor unde se permite încheierea unui astfel de contract pe perioadă determinată. 

Trecerea de la normă parțială la normă întreagă nu ar trebui să știrbească niciunul dintre drepturile pe care le avea angajatul înainte, pe contractul part-time. 

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

ACTUAL

Ion Cristoiu: ‘Nu este exclus ca populația occidentală să fie drogată, pe ideea lasă, mă, gata, rușii sunt pe ducă, sigur că au făcut acolo, dar uite Zelenski ce succese are’

Publicat

in

De

Publicistul Ion Cristoiu afirmă că mobilizarea rezerviștilor ruși anunțată de Vladimir Putin în discursul său către națiune este de fapt o diversiune menită să distragă atenția de la referendumul în teritoriile ucrainene ocupate.

Este al doilea mesaj către națiune de la începutul războiului. Este foarte important de precizat asta pentru că s-a vrut o comunicare către poporul rus. Esența discursului este anunțul privind referendumul, de fapt anunțul privind decizia de alipire a teritoriilor ucrainene cucerite la Rusia și nu mobilizarea parțială. După părerea mea, mobilizarea nu are cum să aibă efect acum, este în perspectiva deciziei de alipire și a fost gândită și ca o diversiune pentru a abate atenția de la referendum”, a declarant publicistul la Smart Tv.

Un alt moment considerat suspect de Ion Cristoiu este fuga rușilor de teama mobilizării, moment despre care publicistul spune că Putin nu ar fi străin, având în vedere ușurința cu care se trece granița, într-o țară cu regim dictatorial.

Toate acestea mi se par suspecte, inclusiv un lucru de care face caz presa românească, fără să se întrebe de ce, rușii care pleacă de teama mobilizării. Le-a dat drumul Putin. Niște tipi vor să fugă cu mașina, în Finlanda. Păi la granițele astea nu sunt ruși, care controlează? Ei nu au primit o dispoziție să-i oprească? Rușii joacă și au jucat foarte mult în această perioadă comedia slăbiciunii. 1. Ajută deplasarea, e ceva inimaginabil ce vrea el să facă. 2. Trimite în Occident toți spionii, pentru că în momentul în care s-a decis ca rușii să nu mai umble așa de capul lor prin Europa, unul din mijloace era verificarea lor, trebuia să ceri viză, cutare, cutare . Și acum, el trece cu ce? Și de unde știu eu ce e el?”, s-a întrebat publicistul.

În opinia sa, ca și în cazul ucrainenilor, exodul rușilor în Occident are ca scop și crearea unei diaspore puternice, care să influențeze deciziile la nivel international.

Cred că un alt scop interesant este crearea unei diaspore foarte puternice în Occident. De exemplu diaspora turcească este foarte puternică pentru că este toată de partea lui Erdogan. Polonezii, la fel. Ei influențează politica externă a Americii, iranienii, chinezii. Și atunci se adaugă la diaspora rusească și ăștia”, a susținut publicistul.

Ion Cristoiu nu exclude posibilitatea ca mobilizarea rezerviștilor să fi fost gândită și ca un instrument de șantaj.

Mobilizarea rezerviștilor cred că a avut și o altă misiune. Or fi gândit, acolo avem instituții serioase, KGB… cred că a gândit și ca un factor de șantaj pentru referendum bă, gata, fii atent, acum nu ne mai jucăm, nu mai e operațiune specială, facem mobilizare, adică am făcut un pas”, a mai spus publicistul.

Ion Cristoiu atrage atenția că, în discursul său, Vladimir Putin a susținut ceva de neconceput pentru secolul în care trăim și din perspectiva dreptului internațional: o țară să ia 20% din teritoriu altei țări și să o alipească.

În discursul lui Putin avem două mari salturi. A zis că sprijină militaricește referendumul, deja a fost asumat de către ruși. A doua chestiune a fost alipirea, refendumurile nu contează, sunt un pretext pentru alipire și apariția alături de cele două republici, Donețk și Lugansk, a unor regiuni care nu sunt rusofone. Dacă Donețk și Lugansk sunt practic independente după Crimeea, ucrainenii nu au putut pătrunde, dar Hersonul și Zaporojie sunt teritoriu ucrainean. Rămâne întrebarea cu Odesa, dacă va intra și ea. Ce înseamnă? Este un salt în primul rând din punct de vedere al dreptului internațional. Nu există ca o țară, în 2022, să ia 20% din teritoriu altei țări și să o alipească”, a afirmat publicistul.

Ion Cristoiu susține că, din această perspectivă, reiese clar că, încă de la început, rușii au atacat Ucraina nu pentru a bloca aderarea țării la NATO, ci ca să-i ia teritoriile.

Tot ce s-a știut până acum, cel puțin oficial, și Putin a zis, a fost faptul că ei au intrat de teamă că Ucraina intră în NATO. Nu-i adevărat. Au intrat ca să ia aceste teritorii. Deci încă din februarie, poate chiar din 2014. În momentul în care ai făcut acest lucru, înseamnă că din punct de vedere juridic rusesc ele devin teritorii rusești. Referendumul trece. Nici nu contează că are loc referendumul, trebuie să faci o comedie.

Poporul de acolo a decis că vrea cu Rusia, dar oricum Duma de Stat decide că acel teritoriu e rusesc, ca și Crimeea. (…) Aici vine posibilul moment al începutului celui de-al treilea Război Mondial. Pentru că în momentul în care ăla devine teritoriu rusesc, fășia aia de 1000 de km va fi granița de stat a Rusiei. În momentul în care ea este teritoriu rusesc, orice atac împotriva lui este declarație de război care dă posibilitate inclusiv a folosirii armelor nucleare limitate”, a subliniat publicistul.

Ion Cristoiu este încă circumspect în ceea ce privește reacția Occidentului și nu exclude ca Putin să amâne alipirea juridică a teritoriilor ucrainene ocupate și să folosească rezultatul referendumului ca pe o armă. 

Problema în cazul Occidentului este care e următorul pas. Deocamdată am imaginea, nu cred că e așa, de bâlbâială. Singurul lucru care cred că se discută acum este că după ce se alipește va fi un moment de criza rachetelor, adică un moment foarte dur (…) Adică, rușii au zis cine se atinge de teritoriul nostru este atac la Rusia. Nu cred că Zelenski are forțe să facă el.

Probabil că acolo se va încerca ceva, în care cele două părți își vor testa clipitul. (…) Din momentul în care alipește juridic, deocamdată avem referendumul, Putin poate să joace ca la șah și să păstreze asta ca o armă. Dacă rezultul este pozitiv, nu înseamnă că alipește mâine. Poate să zică mă mai gândesc. Deci, dacă se alipește, poți să dai ucrainenilor armă lângă armă, nu mai ai ce să faci pentru că rușii te copleșesc numeric și atunci singurul moment care ar putea să aducă ceva nou în acest război (…) ar fi venirea Occidentului”, a susținut publicistul.

În opinia sa, dacă Putin va alipi teritoriile ocupate și din punct de vedere juridic, Occidentul și americanii sunt obligați să provoace Rusia.

Dacă se hotărăște alipirea, clar că Occidentul sau americanii, depinde, dacă vor și ei să meargă până la capăt, trebuie să provoace Rusia. (…) Americanii și Occidentul sunt obligați să provoace. Pentru că, la rândul lor rușii, pentru că au alipit, au anunțat că trag. Riscul este ca Occidentul să zică ia să vedem, mă, tragi? (…) Documentele scoase la iveală arată că niciun moment cele două părți nu au fost în orb. Sunt aproape sigur că nu negociază Orban. Nu, e clar că sunt în contact tot timpul. Și pe canale neoficiale, Biden îi va spune lui Putin bă, ăla, puțin îi pasă, vom folosi rachete nucleare. Sau invers”, a explicat publicistul.

Ion Cristoiu nu exclude nici scenariul afganizării conflictului și nimeni să nu știe dacă războiul s-a încheiat, cine a pierdut sau cine a câștigat.

Dacă va fi, va fi scenariul afganizării, adică niciun moment nu se va spune că s-a terminat războiul și se va ajunge la această imensă manipulare și anume o să mai cucerească un sat. Nu este exclus ca populația occidentală să fie drogată, pe ideea lasă, mă, gata, rușii sunt pe ducă, sigur că au făcut acolo, dar uite Zelenski ce succese are. Și asta poate fi. Să nu se spună că cineva a câștigat sau a pierdut”, a mai spus publicistul, conform alephnews.ro

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

ACTUAL

Economistul Mircea Coșea: ‘Puterea dolarului a ajuns să fie o expresie a rolului pe care Statele Unite îl joacă acum în lume. Dolarul este cel care va influența tot ceea ce mișcă în România’

Publicat

in

De

Profesorul de economie Mircea Coșea afirmă că dolarul va continua să crească în următoarea perioadă, şi lansează un avertisment cu privire la situaţia economiei româneşti. 

”După părerea mea, va mai continua această creștere (a dolarului – n.r.), nu într-un ritm atât de abrupt, însă, tot ceea ce se întâmplă acum în lume arată că actorul principal al lumii din punct de vedere economic, politic, poate și militar, sunt Statele Unite ale Americii. Puterea dolarului a ajuns să fie o expresie a rolului pe care Statele Unite îl joacă acum în lume. Ceea ce se întâmplă acum cu războiul din Ucraina este foarte clar, este posibilă o victorie a Ucrainei, Rusia își va alipi teritoriile. În partea cealaltă, China a renunțat la presiunea asupra Taiwanului, pentru că a realizat că nu are forța necesară. Deci dolarul este o expresie pe plan general a ceea ce înseamnă astăzi SUA.

Pentru cât timp? Asta nu știm. Dar, deocamdată, asta este situația, iar principalul perdant este Europa. Uniunea Europeană își pierde din ce în ce mai mult importanța și puterea economică și ajunge într-un prag de recesiune care este aproape foarte greu de evitat. Nu a rezolvat problema energiei, iar din punct de vedere politic există o instabilitate extremă, mai ales după ce s-a întâmplat în Italia”, a spus profesorul de economie Mircea Coșea.

”Eurizarea” economiei românești ne leagă de economia instabilă a Europei

„Economia românească nu este o economie mare și nici foarte puternică, însă este contagiată de tot ceea ce se întâmplă în plan monetar. Efectele creșterii dolarului ne vor afecta. Tot ceea ce, până la urmă, consumăm, importăm va fi mai scump. Sunt anumite lucruri care în mod tradițional se importă în dolari: energia, în principal, petrolul, tot ceea ce înseamnă tehnică modernă de calcul, materii prime importante și toate tranzacțiile importante pe plan imobiliar la nivel global, se plătesc toate în dolari.

Dolarul este cel care va influența tot ceea ce mișcă în România pentru că, deși este o economie cu o monedă națională proprie, leul, economia românească este eurizată, noi calculăm și plătim în euro multe lucruri, inclusiv la telefonie, cablu, fel de fel de servicii sunt evaluate în euro. Pierderea raportului pe care euro îl are față de dolar pe noi ne va afecta”, a mai afirmat Coșea.

Importul de armament este important, însă achizițiile se fac în dolari

”Mai există un element care a început să fie important pentru noi, acum că dolarul crește, și anume importul masiv pe care îl facem în domeniul armamentului. Suntem obligați să facem chestia asta și bine facem, pentru că suntem la granița unui război despre care nu știm cum se va termina. Expansiunea rusească este greu de preconizat în termeni reali, deci e bine să avem o armată puternică.

Asta înseamnă import de armament pe care îl facem în cea mai mare parte din SUA, deci plătim în dolari. Sigur că aici ar trebui să existe din partea noastră o preocupare mai intensă pentru punerea în aplicare a unei legislații offset, ceea ce presupune reducerea unor costuri prin contracte care să permită României să aibă părți componente produse în țară sau măcar mentenanță”, a concluzionat Mircea Coșea, conform dcnews.ro

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend