Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Traficul rutier pe drumurile naționale din Maramureș este îngreunat de vizibilitatea redusă din cauza ceţii și a poleiului

Publicat

in

Traficul rutier pe tronsoanele de drumuri naţionale, judeţene şi comunale din Maramureş este îngreunat de vizibilitatea redusă din cauza ceţii, dar şi de polei, a informat, vineri, purtătorul de cuvânt al CJSU, Dan Bucă, conform Agerpres.

“Traficul rutier decurge în condiţii de iarnă, iar toate sectoarele de drumuri publice au carosabilul curat, dar umed. Sunt tronsoane de drum pe care se semnalează polei, chiciură şi vizibilitate redusă din cauza ceţii. (…) Cerul este acoperit, fulguieşte în zona de munte. Cad precipitaţii mixte în restul teritoriului, mai ales lapoviţă şi burniţă. Vizibilitatea este redusă de ceaţă, sub 150 de metri, pe DN18, în Pasul Prislop, între km 162 şi km 175. Vântul prezintă intensificări temporare pe crestele alpine” a spus Dan Bucă.

Potrivit acestuia, angajaţii Secţiei de drumuri naţionale au acţionat cu 17 utilaje şi au împrăştiat 123 tone de material antiderapant, iar pe sectoarele de drumuri judeţene s-a intervenit cu 32 de utilaje şi s-au răspândit 282 tone de material antiderapant.

Cel mai mare strat de zăpadă depus în cursul nopţii de joi spre vineri a fost înregistrat la staţia Iezer din Munţii Rodnei – 47 cm.

“Stratul de zăpadă măsura, vineri dimineaţă, până la 47 cm la staţia meteo Iezer, 9 cm la Băiuţ, 8 cm în Baia Borşa, 7 cm la Târgu Lăpuş, 6 cm la Sighetu Marmaţiei, Cavnic şi în Pasul Gutâi, 4 cm în municipiul Baia Mare şi Ocna Şugatag. Gheaţa este prezentă la malul râurilor Tisa, Vişeu, Vaser, Cisla, Ruscova, Iza, Mara, Cosău, Bârsău, Cavnic şi Firiza. Curg sloiuri de gheaţă pe cursul râurilor Tisa, Lăpuş şi Suciu”, a mai precizat Dan Bucă.

Citeste mai mult
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

Se întoarce roata: giganții IT angajează oameni din România, în timp ce concedierile curg pe bandă rulantă în SUA sau vestul Europei

Publicat

in

De

Zeci de mii de specialiști în domeniul IT din Statele Unite ale Americii și-au pierdut locurile de muncă, într-un an și jumătate, informează Rador Radio România.

Criza industriei IT din America nu i-a afectat pe absolvenții Universității Politehnica Timișoara.

Peste 90 la sută dintre absolvenții UPT sunt angajați la un an și jumatătate de la terminarea studiilor, a explicat pentru Radio Timișoara rectorul universității, Florin Drăgan.

“În momentul în care am constatat că avem o rentabilitate de 95%, nu prea confirmă deocamdată că sunt probleme foarte mari în piața din vestul României. Există o zonă de concediere, dar dacă nu afectează absolvenții până la un an jumate de la terminare studiilor, o experiență totuși redusă, înseamnă că problemele nu au devenit mari, ca și în alte regiuni, să zicem în SUA sau poate în vestul Europei. Din cauza, reducerii de costuri, în general, companiile nu mai angajează neapărat în vest și preferă să mai facă angajări aici”, spune Florin Drăgan.

Există totuși un risc

Rectorul Universității Politehnica crede însă că un efect al concedierilor de la nivel global pe care îl vor resimți angajații români va fi la nivel salarial.

Concret, spune Florin Drăgan, bugetele s-au redus din cauza incertitudinii din piață și nu se mai fac investiții noi.

În plus, inteligența artificială ar putea reduce nevoia de locuri de muncă pentru începători pe partea de software.

Citeste mai mult

NATIONAL

La alegerile din iunie vor vota, probabil, aproape două treimi din cetățenii UE

Publicat

in

De

Rezultatele provin din ultima ediție a Eurobarometrului, sondajul oficial al Parlamentului European, care a adunat opiniile a peste 26.000 de persoane din cele 27 de state membre.

Difuzat miercuri dimineață, va fi ultimul sondaj de acest tip care va fi publicat înaintea alegerilor pentru bloc, programate între 6 și 9 iunie.

În total, 71 din persoanele intervievate spun că „probabil” vor vota pentru a-și alege reprezentanții în hemiciclul de 720 de membri. Această cifră reprezintă o creștere de 10 puncte procentuale comparativ cu perioada de dinaintea alegerilor din 2019, când prezența la vot atinsese 50,66%.

14%  declară în schimb că „nu doresc” să voteze, în timp ce 13% rămân „neutri”.

Cetățenii din Danemarca (87%), Ţările de Jos (86), Suedia (81), Finlanda (79) și Germania (78) au cele mai mari rate de probabilitate de a vota. Italia este în linia mediei europene, 70% dintre cei intervievați declarându-se înclinați să voteze.

În unele țări, probabilitatea de a vota a crescut față de 2019, printre acestea numărându-se Cehia (de la 39 la 58%), România (de la 55 la 74%), Austria și Polonia (de la 52 la 70% în ambele). Cipru (de la 44 la 60%) și Slovacia (de la 47 la 62%).

Bulgaria se remarcă drept singurul stat membru cu o scădere semnificativă a intențiilor de vot, trecând de la 57% în 2019 la 50% în 2024.

60% dintre cetățeni sunt „(foarte) interesați” de următoarele alegeri.

Creșterea probabilității de a vota este o tendință puternică în toate țările și este însoțită de o implicare tot mai mare la următoarele alegeri: 60% din persoanele intervievate se declară „interesați” sau „foarte interesați”, ceea ce înseamnă o creștere de 11 puncte față de primăvara anului 2019, 27% „nu foarte interesați” și 13% nu sunt „deloc interesați”.

De asemenea, Eurobarometrul le-a cerut cetățenilor să evalueze „importanța” pe care o atribuie alegerilor: 53% au vorbit de o „importantă mare”, 36% de o „importanță medie” și 10% de o „importanță scăzută”.

Alegerile europene sosesc într-un moment crucial pentru bloc, când Ucraina se luptă să țină sub control progresele Rusiei pe câmpul de luptă, conflictul dintre Iran și Israel amenință să se extindă într-o confruntare mai largă, iar preocupările economice ale Chinei se transformă în acuzații larg răspândite de dumping.

În același timp și starea imprevizibilă a afacerilor globale pare să cântărească foarte mult alegătorii: 81% dintre cetățeni spun că „actualul context internațional face ca votul să fie și mai important”. Cifrele demonstrează că „europenii sunt conștienți că miza la urne este mare”, a declarat Roberta Metsola, președintele Parlamentului. „Aceste alegeri vor fi cruciale pentru că vor decide direcția în care vom merge”.

Ce cred cetățenii UE despre Parlamentul European

Eurobarometrul oferă și o imagine de ansamblu asupra a ceea ce cred cetățenii UE despre instituția pe care o vor alege direct în iunie și care, în intervalul de câteva luni, a cunoscut voturi importante privind reforma imigrației, inteligența artificială și libertatea mass-media, precum și un proces amar împotriva Comisiei Europene pentru eliberarea de fonduri înghețate către Ungaria.

În același timp, Camera a fost afectată de un scandal dăunător care a implicat un grup mic de parlamentari și consilieri care ar fi acceptat plăți în numerar din Qatar și Maroc în schimbul unui tratament favorabil. Așa-numitul caz Qatargate a stârnit o frenezie mediatică, jurnaliștii acoperind fiecare arestare, confiscare și mărturisire.

Mai recent, parlamentul a depus eforturi pentru a mușamaliza acuzațiile conform cărora unii dintre membrii săi au fost plătiți pentru a răspândi propagandă pro-rusă.

În ciuda publicității negative, instituția a reușit să iasă în mare parte nevătămată: 41% dintre respondenți având o imagine „pozitivă” a Parlamentului, în creștere cu cinci puncte față de ultimul sondaj realizat în perioada septembrie-octombrie. Între timp, 40% declară că au o percepție „neutră” și doar 18% „negativă”: aceasta fiind prima dată când răspunsul „pozitiv” îl depășește pe cel „neutru”.

Care sunt problemele prioritare pentru cetățeni

Sondajul la nivel european le-a cerut participanților să indice și cele patru probleme pe care și-ar dori să le fie prioritizate în timpul campaniei electorale actuale.

Lupta împotriva sărăciei și excluziunii sociale (33%), sănătatea publică (32%), sprijinul pentru economie și crearea de noi locuri de muncă (31%) și apărarea și securitatea UE (31%) s-au clasat pe primul loc, evidențiind șocurile cauzate de crizele majore din ultimii ani: pandemia de Covid-19, invazia Rusiei în Ucraina și inflația care a atins un nivel record.

Alte subiecte proeminente includ acțiunea împotriva schimbărilor climatice (27%), viitorul Europei (26), migrația și azilul (24), democrația și statul de drept (23) și politica agricolă (23): subiecte care au fost discutate pe larg de legiuitori.

Rezultatele sunt destul de asemănătoare cu cele ale sondajului Euronews exclusiv realizat de Ipsos în martie, care a decis că prioritățile europenilor sunt combaterea creșterii prețurilor, reducerea inegalităților sociale și susținerea creșterii economice.

Într-o notă mai filozofică, Eurobarometrul a pus o întrebare separată despre „valorile” pe care cetățenii ar dori să le susțină Parlamentul. Răspunsul? Pace și democrație.

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend