Conecteaza-te cu noi

ACTUAL

Tradiţii şi obiceiuri de Duminica Floriilor – Ce semnificaţie are salcia sfinţită

Publicat

in

Duminica Floriilor (sau Floriile) este o sărbătoare creștină fără dată exactă, comemorată întotdeauna în ultima duminică dinaintea Paștelui. Sărbătoarea comemorează un eveniment menționat de către toate cele patru evanghelii (Marcu 11:1–11, Matei 21:1–11, Luca 19:28–44, Ioan 12:12–19): intrarea lui Iisus în Ierusalim în zilele dinaintea patimilor. Floriile 2016. Floriile sunt denumite, de asemenea, Duminica Patimilor sau Duminica Floriilor a Patimilor Domnului.

 

Salcia sfinţită apără gospodăria

Salcia este nelipsită la sărbătoarea Floriilor, din satul tradiţional. Salcia este sfinţită la biserică, apoi este utilizată în gospodărie. Se pune salcie la ferestrele caselor, apoi se pune la icoane, în nici un caz nu se arunca. De asemenea, mâţişorii care sunt la salcie în această perioadă sunt foarte preţuiţi.

Salcia este folosită în special în două mari obiceiuri de primăvară, de Blagoveştenie sau Buna Vestire şi de Florii. Este o plantă care se află în splendoarea ei tocmai în această perioadă şi care substituie palmierii care nu se găsesc în spaţiul nostru geografic.

De asemenea, un obicei care ce s-a păstrat şi este des întâlnit este împodobirea gospodăriei cu crenguţe de salcie care se agaţă la poartă sau în alte locuri, iar după ce trec sărbătorile pascale ele se pun la icoană, unde se pătrează pe tot parcursul anului.

După ce ramurile de salcie erau sfinţite la biserică, mâţişorii erau împărţiţi la oameni. Salcia era nelipsită din pomana care se face la Moşii de Florii: erau duse la biserică şi ramuri de salcie dar şi de răchită care erau duse apoi în cimitir.

În toate bisericile ortodoxe, credincioşii poartă în mâini ramuri de salcie sau mâţişori care au fost sfinţite la slujba de dimineaţă, simbolizându-i pe locuitorii Ierusalimului care l-au primit cu bucurie pe Mântuitor. Începând din seara Duminicii de Florii, intrăm în săptămâna Sfânta a Patimilor care va culmina cu Sfânta zi de Joi, când a avut loc Cina cea de taină, şi cu Vinerea Mare, când a fost răstignit Iisus.

„Floriile“ reprezintă termenul popular al sărbătorii, amintind de o veche serbare romană de la începutul primăverii – „Floralia“. După slujba de dimineaţă de la biserică, ramurile sfinţite şi binecuvântate de salcie sunt aduse acasă şi se ating cu ele copiii, ca să crească mari şi frumoşi. Sunt păstrate la icoane, la porţi, la grinda casei, pe morminte sau puse într-un loc curat, fiind folosite în decursul anului în gospodărie. Alteori, crenguţele de salcie sfinţite se plantează undeva în grădină. Se spune că ele vindecă animalele bolnave sau aduc o recoltă mai bogată. Cele puse la icoană se păstrează tot anul şi se folosesc ca leac împotriva relelor care ar putea lovi casa şi familia.

De Florii işi sărbătoresc ziua onomastică toti cei care la botez, au primit nume de flori

Sâmbăta dinaintea Floriilor este dedicată comemorării morţilor. Ziua aceasta este numită şi Moşii de Florii sau Lazărul, obişnuindu-se ca femeile să facă „plăcinte lui Lazăr“ şi să le dea de pomană. La sate, femeile nu torc deloc, pentru ca nu cumva morţii, care aşteaptă la poarta Raiului, să revină pe pământ, să se îmbăieze. Despre Lazăr circulă mai multe legende, fiecare regiune având specificul ei. În una dintre acestea, Lazăr moare după ce a poftit la nişte plăcinte pe care mama lui nu a putut să le facă, pentru că torcea.

La sate, pe vremuri, se practicau de Florii câteva obiceiuri păgâne. La miezul nopţii dinspre Florii, fetele fierbeau apa cu busuioc şi cu fire de la ciucurii unei năframe furate de la înmormântarea unei fete mari. În Duminica de Florii, ele se spălau cu această apă pe cap, aruncând-o apoi la rădăcina unui pom fructifer, sperând că în acest fel să le crească părul frumos şi bogat. În alte locuri, oamenii nu se spală pe cap în această zi tocmai ca să nu încărunţească la fel ca pomii în floare. Se crede că cel care înghite trei mâţişori întregi in ziua de Florii nu va suferi tot anul de dureri de gât. Tot la sate exista credinţa potrivit căreia dacă aprinzi mâţişori şi afumi casa cu ei când este furtună, căminul va fi ferit de fulgere. În ziua de Florii nu se lucrează, iar în toate casele de la sate se coc pâini din făină de grâu împletite şi ornate cu cruci, care se dau de pomană la săraci.

Se spune că aşa cum va fi vremea de Florii, aşa va fi şi de Pasti.

În unele sate  se mai păstrează încă obiceiul de a colinda de Florii. În Sâmbăta Floriilor copiii colindă cu crenguţe de salcie sfinţite la biserică de preotul satului, apoi merg la fiecare casă, cântă şi urează de bine şi sănătate. Glasuri curate de copii povestesc peste vremuri despre Iisus. Cel primit cu slavă şi ramuri de măslin şi finic în Ierusalim de aceleaşi mulţimi care peste o săptămână aveau să-l răstignească. Ca de fiecare dată când vin colindătorii gazdele primesc copii cu drag. Îi ascultă şi îşi împodobesc împreună casa cu salcie sfinţită, se bucură şi speră. Speră şi spun cu credinţă: „Vă aşteptăm şi la anul!“. Aşa cum îşi amintesc bătrânii satului, plata pentru colindători erau ouăle albe, nefierte. Tocmai bune pentru pregătitul Sfintelor Paşti, scrie traditieialomita.ro.

Conform profetiilor prezente in Vechiul Testament, Iisus isi pregateste singur intrarea ca sa fie recunoscut ca fiind Mesia, dupa cum insusi Legea spunea. Mantuitorul este aclamat de o sumedenie de credinciosi care aveau in maini ramuri de maslin si de finic. Acestia, vazandu-L, au inceput sa strige: „Osana! Bine este cuvantat Cel ce vine intru numele Domnului.” Credinciosii rosteau aceste cuvinte deoarece simteau ca Dumnezeu s-a pogorat din Ceruri si a venit pe pamant pentru a-i mantui.

Toate aceste aspecte au fost mentionate pentru prima oara in secolul al IV-lea de catre Sfantui Epifanie, caruia i-au fost atribuite doua predici la aceasta sarbatoare, si pelerina apuseana Egeria, care descrie aceasta sarbatoare in insemnarile ei de calatorie. Aceasta descrie modul in care era celebrata aceasta sarbatoare. In acea perioada, Duminica Floriilor era cunoscuta sub numele de Duminica aspirantilor sau candidatilor la botez. I-a fost atribuita acest nume datorita faptului ca, cei care urmau sa mearga cu mare solemnitate la episcop sa ii ceara binecuvantarea de a lua parte la botez, trebuiau sa invete Simbolul credintei (Crezul). De asemenea, Duminica Floriilor a mai fost cunoscuta si sub numele de duminica gratierilor deoarece, imparatii ofereau gratieri ca un mod de a cinsti aceasta sarbatoare importanta.

In zilele noastre, oamenii obisnuiesc sa mearga la biserica cu prilejul acestei sarbatori pentru a sfinti crengi de salcie care urmeaza sa fie puse la usi, geamuri sau chiar la porti. Motivul pentru care credinciosii fac acest lucru are de-a face cu credinta lor ca astfel sunt aparati de boli si apara casele credinciosilor de evenimente rele. Din seara de duminica, bisericile incep sa savarseasca slujbe numite denii. In aceste slujbe putem regasi toate momentele remarcabile din viata Mantuitorului nostu de la intrarea Acestuia in Ierusalim si pana la Invierea Sa din morti.

Floriile 2016. Nu in ultimul rand, ziua de Florii reprezinta si ultima saptamana a Postului Pastilor sau Saptamana Patimilor, timp in care crestinii fac pregatiri pentru intampinarea marii sarbatori a Invierii Domnului nostru Iisus Hristos.

Floriile 2016. Duminica Floriilor marcheaza inceputul Saptamanii Patimilor, dar traditia precrestina atribuie acestei zile semnificatia renasterii naturii.

Floriile 2016. De Florii este dezlegare la peste.

Prima atestare documentara a sarbatorii de Florii dateaza din secolul al 4-lea, cand sf. Epifanie scrie doua predici pentru aceasta ocazie. Tot referitor la sec. IV, pelerina Etheriei relateaza modul in care Floriile erau sarbatorite la Ierusalim si face prima mentiune a sfintirii ramurilor de salcie in biserici, in evocarea bucuriei intampinarii Mantuitorului.

In Evul Mediu, Floriile mai erau denumite duminica aspirantilor sau a candidatilor (persoanele nebotezate se duceau la episcop si cereau botezul) ori duminica gratierilor, pentru ca diriguitorii acordau gratieri pentru condamnati.

Imparatii Bizantului si domnitorii ortodocsi din rasarit celebrau Floriile cu fast. La sarbatoare participa intreaga curte.

In Romania, Floriile imbina semnificatia evenimentului biblic cu traditii populare care isi trag radacinile din antichitatea traco-pontica.

Conform acestor traditii, ramura de salcie simbolizeaza innoirea, primavara, renasterea naturii. Se planteaza rasaduri, iar manunchiul de matisori infipt in pamant este menit sa aduca ocrotirea plantelor. In unele regiuni din sudul tarii, femeile colinda aproape ca la sarbatorile de iarna.

Ramurile de salcie sfintita se pun la tocurile usilor si ferestrelor, la streasina, la intrarea in grajd, la icoane, ori chiar pe morminte. Se crede ca, dupa sfintire, salcia aduce liniste si prosperitate in camine.

Apicultorii bucovineni isi „binecuvanteaza” stupii cu ramuri de salcie. In alte zone, salcia are rolul de a imprastia norii de grindina sau de a tamadui boli precum durerea de spate.

In seara de Florii incep slujbele deniilor, care vor continua in saptamana Patimilor. Deniile sunt slujbe de dimineata tinute seara. Aducand lumina diminetii in intunericul serii, ele au rolul de a-l pregati pe crestin sa treaca de la intunericul pacatului la lumina credintei.

Duminica Floriilor sau a Stâlpărilor (ramurile de palmier sau finic, cu care a fost întâmpinat Iisus la intrarea în Ierusalim, n.r.) este una dintre cele 12 sărbători împărăteşti din cursul anului bisericesc. Menţionată, pentru prima dată, în secolul al IV-lea, sărbătoarea Intrării Domnului în Ierusalim, oraşul unde a şi început să fie celebrată, a cuprins, în scurt timp, întreaga lume creştină, fiind celebrată cu mare fast. Strâns legată de minunea învierii lui Lazăr din Betania, această duminică îi pregăteşte pe credincioşii ortodocşi pentru bucuria pe care o aduce biruinţa lui Hristos asupra morţii din duminica următoare, cea a Învierii.

Totodată Floriile deschid săptamâna cea mai importantă pentru pregătirile de Paşti, cunoscută sub numele de „Săptămâna Mare”, după cele 40 de zile de post. Din punct de vedere liturgic, din aceasta zi începe Săptămâna Patimilor, în amintirea cărora în biserici se oficiază în fiecare seară Deniile, slujbe prin care credincioşii îl „petrec” pe Hristos pe drumul Crucii, până la moarte şi Înviere, a explicat pentru Mediafax părintele Constantin Stoica.

De Florii se mănâncă peşte, fiind a doua dezlegare din postul Paştelui, după cea din ziua Bunei Vestiri.

 

Comenteaza cu profilul de FB

ACTUAL

Mesaj din Germania: ‘Aveam dorința de a veni acasă. Vedem bâlbele Guvernului și cerem transparanță în testarea suspecților de coronavirus’

Publicat

in

De

Mesaj din Diaspora, către Guvernul Ludovic Orban! Se cere transparență și verifică în privința numărului real al persoanelor infectate cu SARS-CoV-2.

Filialele din Diaspora ale Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), reunite sâmbătă la Frankfurt, au interpelat Guvernul României, căruia îi cer să facă verificări suplimentare privind numărul real de infectați cu noul coronavirus.

Reprezentanții filialelor au precizat că românii din străinătate se găsesc în fața imposibilități revenirii acasă, pentru că la întoarcerea în țările unde lucrează vor fi obligați să intre în carantină.

Președintele AUR Germania, Dacian Maris, și-a exprimat îngrijorarea în legătură cu contextul tulbure actual și solicită autorităților de la București să elimine suspiciunile referitoare la numărul real de cazuri de infecții cu SARS-CoV-2. „Noi avem de suferit aici, aveam dorința de a veni acasă în vacanță. Vedem bâlbele Guvernului și cerem transparență în testarea suspecților de coronavirus”, a declarat la eveniment Dacian Maris, președintele AUR Germania.

Prezent la congresul din Germania, George Simion, copreședinte național AUR, a avertizat că „Cetățenii români de peste hotare sunt grav afectați de numărul mare de cazuri din România. Nu vrem să acuzăm, sa arătăm cu degetul, însă dacă aceste teste nu devin transparente sau dacă numărul de infectări va scădea brusc după adoptarea legii în Parlament privind carantina și izolarea, noi la București vom iesi în stradă pentru românii din Diaspora în preajma zilei de 10 august”.

Alianța pentru Unirea Românilor – AUR – este primul partid al Diasporei. Alianța are filiale în 22 de țări din Europa și America de Nord.

Vezi și

EXCLUSIV Lovitură pentru Mihai Gâdea! Afacerea soției s-a prăbușit

Contracte de mii de lei pentru ‘băieții deștepți’ din PNL. Prin ce încrengături dubioase au reușit să dea lovitura

Informații bombă! România ar putea fi vândută aproape gratis

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

ACTUAL

Gabriela Firea îl desființează pe Nelu Tătaru: ‘Se vorbește despre o criză. Fals!’

Publicat

in

De

Primarul Capitalei, Gabriela Firea, lansează un atac devastator la adresa ministrului Nelu Tătaru și a Ministerului Sănătății.

Firea acuză Ministerul Sănătății de manipulare și precizează că este fals că nu mai sunt locuri la ATI și ventilatoare mecanice în București.

Mai multa organizare, mai putina manipulare! Se vorbeste despre o criza de ventilatoare mecanice. Dar unde au disparut? Erau anuntate vreo 3 000! Noi am achiziționat inca 25 de ventilatoare mecanice mobile noi, ultra performante, care s-au adaugat aparatelor deja funcționale, utilizate zi de zi în cele trei unități sanitare COVID sau suport COVID din subordinea Primăriei Capitalei, coordonate de ASSMB.

Zilele trecute, Ministerul sanatatii transmitea ca nu mai sunt locuri la ATI, precum si ventilatoare, in Bucuresti. Fals!

Cum nimic nu risipește „ceața” dezinformării mai eficient decât cifrele, vă informam ca spitalele din Capitala dispun de 95 de paturi ATI si ventilatoare mecanice mobile, la care se adauga noile achizitii, precum si de cadre medicale specializate in medicina de urgenta, astfel incat sa trateze eficient atat pacientii covid cu probleme mai complexe, cat si pe cei cu alte afectiuni care necesita acelasi tratament prompt si profesionist.

Consideram ca cetatenii trebuie sa fie corect informati, pentru a nu transmite panica, atunci cand situatia este sub control.

Chiar si in eventualitatea in care cele doua spitale principale covid, de boli infectioase din Bucuresti, raman fara locuri la ATI si ventilatoare mecanice, se organizeaza activitatea medicala imediat, astfel incat pacientii sa fie preluati de spitalele suport covid, sau de oricare alt spital pregatit, cu circuite medicale separate, pentru a trata si pacienti covid, si non-covid.

Avand in vedere ca nu s-a descoperit un vaccin si virusul este, inca, printre noi, consider ca trebuie sa invatam sa traim cu acesta, si sa ne pregatim luand in calcul absolut tot disponibilul de cadre medicale, numar de paturi, aparatura necesara, echipamente sanitare si de protectie, tratamente necesare etc.

Suntem intr-o situatie haotica, din punct de vedere al organizarii : spitalele covid raporteaza pentru comunicatele oficiale strict nr de paturi normale si de ATI intrate initial pe lista dotarilor pentru Covid, celelalte spitale primesc pacienti cu greu, cu programari stricte, resursele exista dar nu sunt luate in calcul. Cui foloseste?

Asadar, raportarile alarmiste care se transmit catre public se refera strict la nr de locuri in spirale alocate initial pentru covid. Nu la totalitatea resurselor de care dispunem, in realitate.

Asta este treaba ministerului, sa organizeze pregatirea resurselor umane si logistice, in mod coerent.

Asta este si treaba Primariei, sa doteze spitalele, ceea ce si face din prima clipa, de pe vremea cand guvernantii vorbeau de “gripa foarte usoara”.

#DotareSpitale #PentruOameni
#SuntemAici #OrganizareNuManipulare
#PMB #ASSMB”, a anunțat, pe Facebook, Gabriela Firea.

Vezi și

EXCLUSIV Lovitură pentru Mihai Gâdea! Afacerea soției s-a prăbușit

Contracte de mii de lei pentru ‘băieții deștepți’ din PNL. Prin ce încrengături dubioase au reușit să dea lovitura

Informații bombă! România ar putea fi vândută aproape gratis

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Mioveni

În Trend