Conecteaza-te cu noi

ACTUAL

Tradiţii şi obiceiuri de Duminica Floriilor – Ce semnificaţie are salcia sfinţită

Publicat

in

Duminica Floriilor (sau Floriile) este o sărbătoare creștină fără dată exactă, comemorată întotdeauna în ultima duminică dinaintea Paștelui. Sărbătoarea comemorează un eveniment menționat de către toate cele patru evanghelii (Marcu 11:1–11, Matei 21:1–11, Luca 19:28–44, Ioan 12:12–19): intrarea lui Iisus în Ierusalim în zilele dinaintea patimilor. Floriile 2016. Floriile sunt denumite, de asemenea, Duminica Patimilor sau Duminica Floriilor a Patimilor Domnului.

 

Salcia sfinţită apără gospodăria

Salcia este nelipsită la sărbătoarea Floriilor, din satul tradiţional. Salcia este sfinţită la biserică, apoi este utilizată în gospodărie. Se pune salcie la ferestrele caselor, apoi se pune la icoane, în nici un caz nu se arunca. De asemenea, mâţişorii care sunt la salcie în această perioadă sunt foarte preţuiţi.

Salcia este folosită în special în două mari obiceiuri de primăvară, de Blagoveştenie sau Buna Vestire şi de Florii. Este o plantă care se află în splendoarea ei tocmai în această perioadă şi care substituie palmierii care nu se găsesc în spaţiul nostru geografic.

De asemenea, un obicei care ce s-a păstrat şi este des întâlnit este împodobirea gospodăriei cu crenguţe de salcie care se agaţă la poartă sau în alte locuri, iar după ce trec sărbătorile pascale ele se pun la icoană, unde se pătrează pe tot parcursul anului.

După ce ramurile de salcie erau sfinţite la biserică, mâţişorii erau împărţiţi la oameni. Salcia era nelipsită din pomana care se face la Moşii de Florii: erau duse la biserică şi ramuri de salcie dar şi de răchită care erau duse apoi în cimitir.

În toate bisericile ortodoxe, credincioşii poartă în mâini ramuri de salcie sau mâţişori care au fost sfinţite la slujba de dimineaţă, simbolizându-i pe locuitorii Ierusalimului care l-au primit cu bucurie pe Mântuitor. Începând din seara Duminicii de Florii, intrăm în săptămâna Sfânta a Patimilor care va culmina cu Sfânta zi de Joi, când a avut loc Cina cea de taină, şi cu Vinerea Mare, când a fost răstignit Iisus.

„Floriile“ reprezintă termenul popular al sărbătorii, amintind de o veche serbare romană de la începutul primăverii – „Floralia“. După slujba de dimineaţă de la biserică, ramurile sfinţite şi binecuvântate de salcie sunt aduse acasă şi se ating cu ele copiii, ca să crească mari şi frumoşi. Sunt păstrate la icoane, la porţi, la grinda casei, pe morminte sau puse într-un loc curat, fiind folosite în decursul anului în gospodărie. Alteori, crenguţele de salcie sfinţite se plantează undeva în grădină. Se spune că ele vindecă animalele bolnave sau aduc o recoltă mai bogată. Cele puse la icoană se păstrează tot anul şi se folosesc ca leac împotriva relelor care ar putea lovi casa şi familia.

De Florii işi sărbătoresc ziua onomastică toti cei care la botez, au primit nume de flori

Sâmbăta dinaintea Floriilor este dedicată comemorării morţilor. Ziua aceasta este numită şi Moşii de Florii sau Lazărul, obişnuindu-se ca femeile să facă „plăcinte lui Lazăr“ şi să le dea de pomană. La sate, femeile nu torc deloc, pentru ca nu cumva morţii, care aşteaptă la poarta Raiului, să revină pe pământ, să se îmbăieze. Despre Lazăr circulă mai multe legende, fiecare regiune având specificul ei. În una dintre acestea, Lazăr moare după ce a poftit la nişte plăcinte pe care mama lui nu a putut să le facă, pentru că torcea.

La sate, pe vremuri, se practicau de Florii câteva obiceiuri păgâne. La miezul nopţii dinspre Florii, fetele fierbeau apa cu busuioc şi cu fire de la ciucurii unei năframe furate de la înmormântarea unei fete mari. În Duminica de Florii, ele se spălau cu această apă pe cap, aruncând-o apoi la rădăcina unui pom fructifer, sperând că în acest fel să le crească părul frumos şi bogat. În alte locuri, oamenii nu se spală pe cap în această zi tocmai ca să nu încărunţească la fel ca pomii în floare. Se crede că cel care înghite trei mâţişori întregi in ziua de Florii nu va suferi tot anul de dureri de gât. Tot la sate exista credinţa potrivit căreia dacă aprinzi mâţişori şi afumi casa cu ei când este furtună, căminul va fi ferit de fulgere. În ziua de Florii nu se lucrează, iar în toate casele de la sate se coc pâini din făină de grâu împletite şi ornate cu cruci, care se dau de pomană la săraci.

Se spune că aşa cum va fi vremea de Florii, aşa va fi şi de Pasti.

În unele sate  se mai păstrează încă obiceiul de a colinda de Florii. În Sâmbăta Floriilor copiii colindă cu crenguţe de salcie sfinţite la biserică de preotul satului, apoi merg la fiecare casă, cântă şi urează de bine şi sănătate. Glasuri curate de copii povestesc peste vremuri despre Iisus. Cel primit cu slavă şi ramuri de măslin şi finic în Ierusalim de aceleaşi mulţimi care peste o săptămână aveau să-l răstignească. Ca de fiecare dată când vin colindătorii gazdele primesc copii cu drag. Îi ascultă şi îşi împodobesc împreună casa cu salcie sfinţită, se bucură şi speră. Speră şi spun cu credinţă: „Vă aşteptăm şi la anul!“. Aşa cum îşi amintesc bătrânii satului, plata pentru colindători erau ouăle albe, nefierte. Tocmai bune pentru pregătitul Sfintelor Paşti, scrie traditieialomita.ro.

Conform profetiilor prezente in Vechiul Testament, Iisus isi pregateste singur intrarea ca sa fie recunoscut ca fiind Mesia, dupa cum insusi Legea spunea. Mantuitorul este aclamat de o sumedenie de credinciosi care aveau in maini ramuri de maslin si de finic. Acestia, vazandu-L, au inceput sa strige: „Osana! Bine este cuvantat Cel ce vine intru numele Domnului.” Credinciosii rosteau aceste cuvinte deoarece simteau ca Dumnezeu s-a pogorat din Ceruri si a venit pe pamant pentru a-i mantui.

Toate aceste aspecte au fost mentionate pentru prima oara in secolul al IV-lea de catre Sfantui Epifanie, caruia i-au fost atribuite doua predici la aceasta sarbatoare, si pelerina apuseana Egeria, care descrie aceasta sarbatoare in insemnarile ei de calatorie. Aceasta descrie modul in care era celebrata aceasta sarbatoare. In acea perioada, Duminica Floriilor era cunoscuta sub numele de Duminica aspirantilor sau candidatilor la botez. I-a fost atribuita acest nume datorita faptului ca, cei care urmau sa mearga cu mare solemnitate la episcop sa ii ceara binecuvantarea de a lua parte la botez, trebuiau sa invete Simbolul credintei (Crezul). De asemenea, Duminica Floriilor a mai fost cunoscuta si sub numele de duminica gratierilor deoarece, imparatii ofereau gratieri ca un mod de a cinsti aceasta sarbatoare importanta.

In zilele noastre, oamenii obisnuiesc sa mearga la biserica cu prilejul acestei sarbatori pentru a sfinti crengi de salcie care urmeaza sa fie puse la usi, geamuri sau chiar la porti. Motivul pentru care credinciosii fac acest lucru are de-a face cu credinta lor ca astfel sunt aparati de boli si apara casele credinciosilor de evenimente rele. Din seara de duminica, bisericile incep sa savarseasca slujbe numite denii. In aceste slujbe putem regasi toate momentele remarcabile din viata Mantuitorului nostu de la intrarea Acestuia in Ierusalim si pana la Invierea Sa din morti.

Floriile 2016. Nu in ultimul rand, ziua de Florii reprezinta si ultima saptamana a Postului Pastilor sau Saptamana Patimilor, timp in care crestinii fac pregatiri pentru intampinarea marii sarbatori a Invierii Domnului nostru Iisus Hristos.

Floriile 2016. Duminica Floriilor marcheaza inceputul Saptamanii Patimilor, dar traditia precrestina atribuie acestei zile semnificatia renasterii naturii.

Floriile 2016. De Florii este dezlegare la peste.

Prima atestare documentara a sarbatorii de Florii dateaza din secolul al 4-lea, cand sf. Epifanie scrie doua predici pentru aceasta ocazie. Tot referitor la sec. IV, pelerina Etheriei relateaza modul in care Floriile erau sarbatorite la Ierusalim si face prima mentiune a sfintirii ramurilor de salcie in biserici, in evocarea bucuriei intampinarii Mantuitorului.

In Evul Mediu, Floriile mai erau denumite duminica aspirantilor sau a candidatilor (persoanele nebotezate se duceau la episcop si cereau botezul) ori duminica gratierilor, pentru ca diriguitorii acordau gratieri pentru condamnati.

Imparatii Bizantului si domnitorii ortodocsi din rasarit celebrau Floriile cu fast. La sarbatoare participa intreaga curte.

In Romania, Floriile imbina semnificatia evenimentului biblic cu traditii populare care isi trag radacinile din antichitatea traco-pontica.

Conform acestor traditii, ramura de salcie simbolizeaza innoirea, primavara, renasterea naturii. Se planteaza rasaduri, iar manunchiul de matisori infipt in pamant este menit sa aduca ocrotirea plantelor. In unele regiuni din sudul tarii, femeile colinda aproape ca la sarbatorile de iarna.

Ramurile de salcie sfintita se pun la tocurile usilor si ferestrelor, la streasina, la intrarea in grajd, la icoane, ori chiar pe morminte. Se crede ca, dupa sfintire, salcia aduce liniste si prosperitate in camine.

Apicultorii bucovineni isi „binecuvanteaza” stupii cu ramuri de salcie. In alte zone, salcia are rolul de a imprastia norii de grindina sau de a tamadui boli precum durerea de spate.

In seara de Florii incep slujbele deniilor, care vor continua in saptamana Patimilor. Deniile sunt slujbe de dimineata tinute seara. Aducand lumina diminetii in intunericul serii, ele au rolul de a-l pregati pe crestin sa treaca de la intunericul pacatului la lumina credintei.

Duminica Floriilor sau a Stâlpărilor (ramurile de palmier sau finic, cu care a fost întâmpinat Iisus la intrarea în Ierusalim, n.r.) este una dintre cele 12 sărbători împărăteşti din cursul anului bisericesc. Menţionată, pentru prima dată, în secolul al IV-lea, sărbătoarea Intrării Domnului în Ierusalim, oraşul unde a şi început să fie celebrată, a cuprins, în scurt timp, întreaga lume creştină, fiind celebrată cu mare fast. Strâns legată de minunea învierii lui Lazăr din Betania, această duminică îi pregăteşte pe credincioşii ortodocşi pentru bucuria pe care o aduce biruinţa lui Hristos asupra morţii din duminica următoare, cea a Învierii.

Totodată Floriile deschid săptamâna cea mai importantă pentru pregătirile de Paşti, cunoscută sub numele de „Săptămâna Mare”, după cele 40 de zile de post. Din punct de vedere liturgic, din aceasta zi începe Săptămâna Patimilor, în amintirea cărora în biserici se oficiază în fiecare seară Deniile, slujbe prin care credincioşii îl „petrec” pe Hristos pe drumul Crucii, până la moarte şi Înviere, a explicat pentru Mediafax părintele Constantin Stoica.

De Florii se mănâncă peşte, fiind a doua dezlegare din postul Paştelui, după cea din ziua Bunei Vestiri.

 

Comenteaza cu profilul de FB

ACTUAL

Klaus Iohannis: Să regândim sistemul de sănătate românesc

Publicat

in

De

„Omenirea se confruntă astăzi cu o situaţie fără precedent, în faţa căreia suntem cu toţii vulnerabili şi care ne-a forţat să ne adaptăm rapid întreaga activitate. Marcăm, aşadar, Ziua Mondială a Sănătăţii din acest an prin semnarea, într-un format inedit, virtual, a unui nou Acord de Colaborare Bienală. Continuăm astfel cooperarea noastră şi reafirmăm parteneriatul solid pe care îl avem. Această criză sanitară şi umanitară prin care trecem ne-a dovedit tuturor, nu doar nouă, românilor, că avem nevoie de o capacitate consolidată de prevenire şi intervenţie în situaţii de urgenţă, de planuri şi protocoale de reacţie. Vă invit pe toţi cei responsabili ca, după ce vom depăşi această criză, să valorificăm conţinutul acordului semnat şi să regândim sistemul de sănătate românesc şi din perspectiva acestei nevoi”, a declarat Iohannis la această ceremonie, care a avut loc prin videoconferinţă.

Şeful statului a subliniat că, în contextul actual, autorităţile au datoria de a acorda atenţie prioritar personalului medical, inclusiv prin asigurarea echipamentului individual de protecţie.

„Dragi medici şi personal medical, vă datorăm recunoştinţă şi respect zi de zi pentru efortul consecvent depus în menţinerea sănătăţii noastre, a tuturor, şi cu atât mai mult în aceste zile, când aveţi un rol critic şi purtaţi pe umerii halatelor albe o presiune enormă”, a spus Iohannis.

El a reluat apelul la responsabilitate şi la respectarea cu stricteţe a măsurilor impuse de autorităţi.

„Respectând normele de deplasare, dragi români, de igienă şi de distanţare socială ne protejăm pe noi înşine, pe cei dragi şi ajutăm cadrele medicale să ofere asistenţă celor care au reală nevoie de îngrijire. Sacrificiile pe care le facem astăzi ne aduc mai aproape de ziua în care viaţa noastră revine la normal. Doar împreună putem trece peste această grea perioadă! Doar uniţi vom reuşi!”, a mai declarat şeful statului.

Peste 200 de ţări, a subliniat preşedintele, sunt afectate de această pandemie şi a adăugat că autorităţile din România au luat la timp măsurile necesare pentru a preveni răspândirea acesteia.

„Ne confruntăm cu o urgenţă medicală globală, iar pentru limitarea răspândirii, fiecare ţară trebuie să adopte toate măsurile necesare, în funcţie de evoluţia numărului de cazuri, dar este nevoie şi de cooperarea eficientă dintre state. Organizaţiile internaţionale din domeniul sănătăţii au un rol esenţial în a eficientiza această cooperare, în a oferi recomandări solide, în a disemina informaţii şi mesaje corecte, bazate pe dovezi ştiinţifice, de maximă utilitate pentru cetăţeni. În ceea ce priveşte situaţia din România, autorităţile noastre au luat la timp măsurile necesare pentru a preveni pe cât posibil răspândirea pandemiei. Măsurile restrictive de până acum au fost luate gradual, în funcţie de etapa în care ne-am aflat din punctul de vedere al transmiterii virusului şi în conformitate cu recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi ale altor organizaţii internaţionale”, a mai spus Iohannis.

Şeful statului a arătat că este nevoie de acţiune comună atât la nivel regional, în cadrul organizaţiilor din care ţările fac parte, dar şi la nivel global, pentru combaterea acestei pandemii şi pentru limitarea efectelor sociale şi economice.

„Cooperarea şi solidaritatea internaţională constituie răspunsul nostru comun în faţa unei provocări de o asemenea amploare”, a afirmat preşedintele Iohannis.

La ceremonia de la Palatul Cotroceni au participat şi ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, şi preşedintele Societăţii Române de Microbiologie, Alexandru Rafila, şefa biroului pentru România al OMS, Miljana Grbic.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

ACTUAL

Gabriela Firea: Trebuie să trecem la testarea extinsă

Publicat

in

De

Primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, a spus la Antena 3 că ar trebui să înceapă să fie testați angajaţii din serviciile de utilitate publică,chiar dacă nu au simptome și nici contacte cu pacienți pozitivi.

”Trebuie să trecem la testarea extinsă. Până acum s-a spus foarte clar că se testează persoanele care sunt în carantină, românii care vin din străinătate, persoanele din izolare care prezintă simptome şi cadrele medicale care prezintă simptome. Şi deocamdată atât. Eu cred că este foarte puţin şi trebuie să mergem deja la etapa următoare: să testăm angajaţii din serviciile de utilitate publică, din serviciile vitale. Din Poliţie, din Jandarmerie, din serviciile sociale care au grijă de cei din carantină şi izolare, de ei care lucrează în transportul public în comun, în termoficare, în iluminat public”, a zis Firea.

Vezi și

În plină epidemie de coronavirus, SPP-ul pune la bătaie 2 milioane de euro pentru achiziția de mașini

EXCLUSIV Atenție! Provincialii care lucrează și locuiesc în București nu-și vor putea petrece Sfintele Paști în sânul familiei

Vești pentru pensionari în plină criză de coronavirus! Pensiile, în pericol?

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

SUSȚINE PRESA LIBERĂ

Dacă ești mulțumit de activitatea noastră și crezi că facem o presă liberă, ne poți sprijini să contiumăm în slujba ta, fără a fi nevoiți să încheiem contracte cu statul. Pentru fiecare donație, îți publicăm pe site si print 3 anunturi la loc vizibil.

Publicitate

PITEȘTI

Câmpulung

Mioveni

În Trend