Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Tradiţii, obiceiuri și superstiții de Sfântul Andrei: ce nu e bine să faci în această zi de sărbătoare

Publicat

in

Credincioşii îl prăznuiesc marţi pe Sfântul Apostol Andrei, considerat creştinătorul neamului românesc, iar în această zi peste 900.000 de români îşi sărbătoresc onomastica. Noaptea din ajun este asociată în popor cu obiceiuri precreştine, precum apariţia strigoilor, farmece, ghicirea ursitului şi a vremii, relatează News.ro.

Sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei (nume care derivă din cuvântul grecesc Andreas, care înseamnă „viteaz” sau „bărbătesc”) apare pe 30 noiembrie în calendarele ortodox, romano-catolic, luteran şi anglican. În Scoţia, însă, el figurează în ziua de 9 mai, ca amintire a datei primirii unor relicve ale Sfântului Andrei.

Evanghelia lui Ioan spune că Andrei ar fi fost mai întâi ucenic al lui Ioan Botezătorul.

În enumerările apostolilor, Andrei este menţionat mereu între primii patru. Tradiţia Bisericii arată că, după Înălţarea lui Hristos la cer şi după Cincizecime, apostolii au tras la sorţi şi au mers în toată lumea pentru propovăduire.

Atunci, acestui Întâi chemat i-au căzut sorţii să meargă în Bitinia, Bizantia, Tracia şi Macedonia, cu ţinuturile din jurul Mării Negre, până la Dunăre şi Sciţia (adică Dobrogea noastră) şi până în Crimeea.

Noaptea Sfântului Andrei este marcată de obiceiuri, tradiţii, superstiţii de sorginte precreştină, vizând apariţia strigoilor, farmece şi ghicirea ursitului, dar şi protecţia oamenilor, a locuinţelor şi a animalelor.

În noaptea de Sfântul Andrei, hotarul dintre cele văzute şi cele nevăzute dispare, iar momentul este propice pentru practici de prospectare a viitorului.

„Andrei cap de iarnă” (aşa cum i se spune în Bucovina) permite producerea unei îmbinări între lucrurile malefice şi cele benefice, dispărând hotarul dintre ele. Astfel, în noaptea Sfântului Andrei, „umblă strigoii” să fure „mana vacilor”, „minţile oamenilor” şi „rodul livezilor”. Strigoii sunt spirite ale celor morţi, care, din diverse motive, n-au mai ajuns pe tărâmul de dincolo şi care, în această noapte, devin periculoase, distrugătoare, aducând calamităţi, boli şi nefericire.

Vezi și: Credincioşii îi pot aduce cinstire Sfântului Apostol Andrei la Catedrala Patriarhală din Capitală

Iată de ce, în multe locuri, gospodinele atârnă cununi de usturoi ori ung porţile, uşile şi geamurile, dar şi coteţele animalelor, cu usturoi zdrobit pentru a preveni pătrunderea duhurilor rele.

Acest usturoi va fi folosit de-a lungul anului care va veni ca tratament pentru diverse boli, ca mijloc de protecţie faţă de duhurile malefice, precum şi ca modalitate de a atrage un posibil partener de viaţă, a ursitului (după ce, în prealabil, usturoiul a fost sfinţit la biserică şi păstrat la icoană).

Ca mijloace de protecţie faţă de strigoi se mai folosesc firimituri de pâine împrăştiate în curte – pentru ca duhurile să nu intre în casă după mâncare – şi candele aprinse lângă icoane. Animalelor din gospodărie li se pun în hrană busuioc sfinţit şi în apă agheasmă.

Vezi și: Care sunt regulile sanitare obligatorii pentru românii care participă la pelerinajul de Sfântul Andrei

De asemenea, se descântă droburi de sare, care se îngroapă sub grajd, pentru a fi scoase la suprafaţă de Sfântul Gheorghe (23 aprilie), fiind folosite la hrana animalelor, tot pentru a le proteja de duhuri rele.

În noaptea Sfântului Andrei, oamenii aduc în casă crenguţe de vişin, le pun în apă şi, dacă înfloresc până la Crăciun, vor avea un an bogat. Un alt mijloc este semănarea de grâu în mici vase sau folosirea a 12 cepe (pentru cele 12 luni ale anului) lăsate în pod până la Crăciun – cele stricate sunt semn de lună ploioasă, cele încolţite sunt semn de bogăţie.

Fetele care vor să-şi afle ursitul ascund sub pernă busuioc sfinţit, astfel încât chipul bărbatului să le apară în vis, apelează la „făcutul cu ulcica”, folosind un vas nou de lut, cărbuni încinşi şi incantaţii magice, sau, la miezul nopţii, se uită într-un pahar cu apă „neîncepută”, aşezat pe cenuşă, în care lasă să cadă o verighetă sfinţită.

Vezi și: Expoziția fotografică ‘Zece ani de la proclamarea canonizării Sfântului Andrei Şaguna’, vernisată la Catedrala mitropolitană din Sibiu

În unele zone, se crede că ursitul se poate vedea dacă fata se aşază goală între două oglinzi, cu o lumânare în mână.

În noaptea Sfântului Andrei se crede că lupii încep să vorbească, îşi pot mişca gâtul, devin mai sprinteni, iar oamenii care îi aud află secrete groaznice. Plata este însă una teribilă, pentru că aceşti oameni vor fi atacaţi de lupi şi se vor transforma în vârcolaci. Nici animalele nu sunt scutite de primejdie – omul nu face nimic în gospodărie, pentru ca animalele de pradă să nu-i atace vitele. Acestea pot fi însă protejate şi cu ajutorul unor cruci confecţionate din ceară de albine.

Până la Crăciun, femeile nu mai ţes şi nici nu mai torc, ca să nu stârnească mânia Maicii Domnului.

Pe de altă parte, condiţiile meteorologice din noaptea Sfântului Andrei pot prevesti cum va fi iarna, care nu va fi grea, dacă afară este senin şi cald. În schimb, un cer întunecat, cu lună plină, ninsoare sau ploaie sunt semn de iarnă cu troiene mari.

Ziua Sfântului Andrei marchează debutul sezonului sărbătorilor de iarnă, care vor continua cu Sfântul Nicolae, celebrat pe 6 decembrie, şi se vor încheia de Bobotează, pe 6 ianuarie.

Vezi și: Românii din Budapesta, în pelerinaj la biserica unde a fost botezat Sfântul Andrei Șaguna

Sfântul Apostol Andrei a fost înscris în calendarul Bisericii Ortodoxe Române cu cruce roşie încă din 1995, iar în 1997 Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a proclamat Ocrotitorul României. Acelaşi for de conducere al Bisericii a decis ca ziua de prăznuire a sfântului, 30 noiembrie, să fie proclamată sărbătoare bisericească naţională.

Conform datelor MAI, peste 900.000 de români îşi serbează onomastica de Sfântul Andrei.

Potrivit unor credințe populare, sărbătoarea bisericească a Sfântului Andrei ținea doar până la prânzul zilei de 30 noiembrie, după aceea fiind îngăduit să se lucreze. Conform altor obiceiuri, nu era voie a se munci întreaga zi, iar cei care încălcau această poruncă riscau să se îmbolnăvească, să aibă amețeli, să îi doară capul, să se înece, să fie arși cu apă fiarta, să fie bântuiți de strigoi, să aiba coșmaruri, să fie atacați pe drum de animale ori să le mănânce lupii vitele. Pentru ca spiritele morţilor să nu ajungă în case, de Sfântul Andrei se goleşte cenuşa din sobe, iar oalele şi cănile sunt întoarse cu gura în jos. Tot de Sfântul Andrei, în unele zone din Bărăgan, fetele fac turtă din făină de grâu, cu apă şi multă sare, şi se spune că acel flăcău ce îi aduce fetei noaptea apă în vis, să-şi astâmpere setea, o va lua de nevastă.

În tradițiile românești, ziua Sfântului Andrei este supranumită și Ziua Lupului. În tradiția populară se spune că lupii coboară din munte și se adună în haite de câte doisprezece. Pe 30 noiembrie, oamenii se fereau a rosti numele acestor animale (astfel încât să nu se întâlnească cu ei în următorul an).

Potrivit spuselor din bătrâni, femeile nu au voie să se pieptene și nici să coasă pentru a nu le merge rău în anul care vine.

Conform tradiției, în această zi sfântă, românilor care țin post negru li se împlinesc dorințele legate de însănătoșire sau căsătorie. Tot de Sfântul Andrei, copiii pun crengi de copaci roditori în apă ca să înflorească și să sorcovească cu ele de Anul Nou.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

NATIONAL

Comisar european: Prin stoparea funcționării centralelor nucleare, Germania s-a dat legată „de mâini și de picioare” Rusiei

Publicat

in

De

Comisarul european pentru piața internă, Thierry Breton, a cerut sâmbătă, la postul de radio France Inter, guvernului german să „iasă din ideologie” și să prelungească cu „un an sau doi” funcționarea ultimelor trei centrale nucleare ale țării, care urmează să se închidă până la sfârșitul acestui an, potrivit AFP.

Centrala nucleara de la GrafenrheinfeldFoto: Wikipedia

Există tot mai multe apeluri pentru ca guvernul german să își reconsidere poziția cu privire la operarea centralelor nucleare rămase în țară, deoarece se confruntă cu riscul de întrerupere a energiei pe măsură ce livrările de gaz rusesc sunt reduse treptat.

„În Germania mai există încă trei centrale nucleare în funcțiune, care asigură 25% din consumul de electricitate. În loc să decidem să le întrerupem la sfârșitul anului, așa cum prevăd acordurile de coaliție, putem spune că le vom prelungi funcționarea timp de unul sau doi ani pentru a rezolva această problemă”, a declarat Breton.

Potrivit comisarului francez, este esențial „să ne îndepărtăm de ideologie și să ne asigurăm că suntem conștienți de nevoile actuale, ținând cont de agenda verde (europeană), care este absolut esențială”.

Între „continuarea funcționării unei centrale nucleare timp de un an sau doi și redeschiderea centralelor pe cărbune, în calitate de apărător fervent al pactului verde, știu ce prefer să aleg”, a declarat Breton.

Deși înțelege preocupările exprimate, fostul ministru a reamintit totuși că Germania s-a dat legată „de mâini și de picioare în fața Rusiei prin stoparea funcționării a 23 de centrale nucleare” în 2011, după dezastrul de la Fukushima.

Miercuri, guvernul german a respins încă o dată opțiunea de a prelungi funcționarea centralelor nucleare încă în funcțiune, „în principal din motive de siguranță”, potrivit unui purtător de cuvânt al Ministerului Mediului.

Dar subiectul provoacă tensiuni în cadrul coaliției de guvernare, ministrul de finanțe Christian Lindner făcând apel la „o dezbatere deschisă și non-ideologică” pe această temă.

Cu toate acestea, potrivit lui Markus Krebber, șeful celui mai mare grup energetic din Germania, RWA, discuțiile vin „prea târziu”, având în vedere dificultatea de a găsi rapid combustibilii necesari și problema controalelor de siguranță.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Daniel Funeriu cere intervenția poliției și dublarea salariilor profesorilor după dezastrul de la Evaluarea Națională

Publicat

in

De

Fostul ministru al Educației Daniel Funeriu cere mai multe măsuri urgente pentru ca elevii din România să poată avea acces la sisteme de educație de calitate.

„Văd doar patru măsuri care pot da rezultate pentru copiii de la țară:

1) mobilizarea autorităților locale, inclusiv poliția locală şi poliția, pentru şcolarizarea copiilor care nu sunt lăsați/sprijiniți de familii să meargă la şcoală. În paralel cu pedepsirea primăriilor care au abandon şcolar, prin tăierea banilor de la bugetul central. Când încurajarea nu funcționează, statul trebuie să aplice metode coercitive graduale.

2) Dublarea imediată a salariilor profesorilor buni (determinați prin testare (vrei dublare, dai test)) care predau în ruralul dificil.

3) Ducerea cât mai multor copii în şcolile cu rezultate din vecinătate. Estimez că 30% dintre copiii din ruralul dificil pot fi duşi către şcoli mai bune din apropiere.

4) Hrană de bună calitate, gratuită, în şcolile din rural.

E limpede că măsurile „moi” nu funcționează. E preferabil să fii înjurat pentru că eşti autoritar decât să ai pe conştiință milioane de copii cvasi-analfabeți.

Reacțiile aberante la remarcile mele recente la adresa părinților iresponsabili ilustrează clar că, pentru o semnificativă pătură socială, importanța educației şi mecanismele care duc la o educație acceptabilă nu sunt înțelese şi dorite de părinți. Rolul lor trebuie suplinit, şi nu doar de profesori, în sala de clasă.

Încă din 2013, când actuala generație de la EN intra în clasa pregătitoare, atrăgeam atenția că lipsesc la apelul şcolii vreo 30.000 de copii. La EN lipsesc vreo 50.000. Dragă Stat Român: unde ne sunt aceşti copii?” , scrie Funeriu pe Facebook.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend