Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Toyota Motor își închide de tot fabrica din Rusia: Nu vedem niciun semn că o vom putea reporni în viitor

Publicat

in

Toyota Motor a decis să îşi închidă fabrica din Rusia, după ce în martie îşi suspendase producţia şi importurile de vehicule în această ţară, din cauza perturbării lanţului de aprovizionare, transmite Reuters, preluată de News.ro.

ToyotaFoto: Philip Fong / AFP / Profimedia Images

„În această perioadă, ne-am păstrat pe deplin forţa de muncă şi ne-am asigurat că uzina noastră este gata să repornească producţia dacă circumstanţele ne permit. Cu toate acestea, după şase luni, nu am reuşit să reluăm activităţile normale şi nu vedem niciun semn co o vom putea reporni în viitor”, se arată într-un comunicat al Toyota.

Grupul japonez îşi va respecta toate obligaţiile sociale şi va oferi angajaţilor şi plăţi suplimentare semnificative.

Totodată, Toyota va păstra în Rusia serviciile post vânzări pentru vehiculele Toyota şi Lexus, precum şi reţeaua de dealeri.

Fabrica, care are o capacitate de producţie de 100.000 de vehicule pe an şi care a produs modele Camry şi RAV4, va fi conservată şi ar putea fi vândută în viitor, potrivit unor surse citate de publicaţia rusă Kommersant.

Ministerul rus al Industriei şi Comerţului şi autorităţile regionale lucrează la posibile scenarii pentru dezvoltarea fabricii, potrivit ministerului.

Multe fabrici din Rusia şi-au suspendat producţia şi au concediat lucrători din cauza penuriei de echipamente de înaltă tehnologie şi a exodului producătorilor occidentali, după ce Moscova a trimis forţele armate în Ucraina, pe 24 februarie.

————

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

ACTUAL

Adrian Vasilescu (BNR): ‘Banca Națională a reușit să facă din cursul valutar un stâlp de stabilitate pentru economia națională, încercată de multe riscuri, de multe incertitudini și mai ales de deficite’

Publicat

in

De

Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, a declarat că Banca Naţională a reuşit să facă din cursul valutar un stâlp de stabilitate pentru economia naţională, încercată de multe riscuri, de multe incertitudini şi mai ales de deficite.

Cursul valutar este un indicator foarte special şi are conotaţii psihologice foarte multe. E de ajuns ca o voce de la Banca Naţională să vină şi să spună ceva în legătură cu viitorul cursului valutar, ca piaţa să reacţioneze imediat în direcţia asta. Din această cauză, Banca Naţională a României şi, asemenea ei, toate băncile mari din lume nu fac comentarii privind intervenţiile de pe piaţa valutară.

Banca Naţională a făcut comentarii foarte puţine şi mai ales de felul următor: că Banca Naţională intervine pe piaţa valutară. Intervine atunci când leul în raport cu euro se apreciază exagerat sau intervine atunci când leul în raport cu euro se depreciază exagerat.

În alte situaţii, Banca Naţională recurge la alte instrumente pentru a reglementa cursul (…) Faptul că Banca Naţională şi-ar fi făcut nişte prognoze care sunt aici, eu mă refer la nişte lucruri foarte simple. Pe calcule. Banca Naţională nu numai că a făcut comentarii, a publicat un comunicat în care a arătat că, după ce rezerva valutară a crescut cu 2,7 miliarde, în luna octombrie, în noiembrie a avut o scădere de 700 de milioane. Mulţi din piaţă au zis că Banca Naţională a intervenit, a vândut valută. Problema este că Banca Naţională nu avea nevoie să vândă valută în momentul de faţă, pentru că cursul nu era ameninţat de nimic„, a susţinut Vasilescu.

Conform oficialului BNR, cursul este stabil din octombrie 2009 şi până în prezent, iar leul s-a depreciat faţă de euro cu doar 89 de bani.

Practic, Banca Naţională a putut să spună că a reuşit să facă din cursul valutar un stâlp de stabilitate pentru economia naţională, încercată de multe riscuri, de multe incertitudini şi mai ales de deficite. Avem un deficit de buget, avem deficit de balanţă comercială, avem deficit de cont curent, avem alte deficite, ca deficitul de autostrăzi, ca deficitul de spitale moderne şi aşa mai departe. Ei bine, Banca Naţională a reuşit să facă din cursul valutar un stâlp al stabilităţii.

În condiţiile astea, fără să vândă valută, cursul se menţine acolo şi Banca Naţională a dat raport clar. Ce s-a întâmplat? România a avut pe luna respectivă, în noiembrie, o plată de 1,7 miliarde de euro, o datorie a statului. Cunoaşteţi foarte bine că statul român are un deficit bugetar. Deficitul bugetar e definit într-un fel de cărţi, dar eu să vi-l definesc altfel, ca să se înţeleagă mai bine ce înseamnă acest deficit bugetar.

Bugetul este constituit din două părţi: o parte de venituri şi o parte de cheltuieli. Se trage linie după ce veniturile se egalizează cu ce cheltuim. Dar acolo unde s-a tras linie, veniturile s-au încheiat şi cheltuielile continuă. Aici apare deficitul bugetar, care nu este altceva decât suma cu care statul se poate împrumuta pe pieţele internaţionale şi interne ca să-şi îndeplinească obligaţiile bugetare„, a explicat consilierul guvernatorului BNR.

Acesta a atras atenţia asupra faptului că dacă o ţară se îndatorează prea mult şi deficitul creşte „pieţele internaţionale încep să devină suspicioase şi nu-ţi mai dau împrumuturi”.

Banca Naţională nu a avut nevoie de aşa ceva, n-a avut nevoie să intervină pentru a sprijini cursul. Sunt 31 de ani de luptă în Banca Naţională cu aducerea acestui curs valutar la rolul de astăzi de stâlp al stabilităţii. De ce trebuie să plătească Banca Naţională datoria ţării? Pentru că rezerva este a ţării (…)„, a punctat Adrian Vasilescu, informează agerpres.ro.

Vezi și:

Adrian Vasilescu, consilierul de strategie al guvernatorului BNR: ‘Pentru noi această inflație este nedreaptă, pentru că n-am făcut nimic ca s-o aducem. Băncile centrale sunt singurele care pot să lupte eficient cu inflația’

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Scandalul de corupție din Parlamentul European. Detalii din ancheta în care un vicepresedinte PE a fost reținut

Publicat

in

De

​Europarlamentarul socialist grec Eva Kaili, care este unul dintre vicepreședinții Parlamentului European, a fost reținut vineri seară la Bruxelles în cadrul unei anchete privind suspiciunile de corupție care implică Qatarul, a declarat o sursă pentru AFP. Alte patru persoane au fost reținut în același caz, iar în timpul celor 16 percheziții care au avut loc în capitala Belgiei, polițiștii au descoperit peste jumătate de milion de euro în numerar.

Europarlamentarul socialist grec Eva KailiFoto: Eurokinissi / Zuma Press / Profimedia

Poliția belgiană a desfășurat o operațiune de amploare la Bruxelles, într-o anchetă care vizează mai multe persoane, inclusiv pe eurodeputata Eva Kaili și un fost europarlamentar italian, Pier-Antonio Panzeri, notează AFP.

Poliția din Belgia a reținut vineri cinci persoane pentru interogatoriu, dar nu a numit suspecții și nici „țara din Golf” care este implicată în scandalul de corupție, dar o sursă AFP a afirmat că este vorba despre Qatar, după cum a dezvăluit o anchetă comună a ziarului francofon Le Soir și a săptămânalului flamand Knack.

Ancheta, condusă timp de patru luni de un judecător financiar din Bruxelles, vizează „corupția” și „spălarea de bani” în cadrul unei grup organizat, a precizat parchetul federal într-un comunicat.

„Țara din Golf” este suspectată că „a influențat deciziile economice și politice ale Parlamentului European, prin plata unor sume de bani substanțiale sau prin oferirea de cadouri importante”, a mai precizat sursa citată.

În ceea ce privește beneficiarii, aceștia sunt oameni cu „o poziție politică și/sau strategică semnificativă” în cadrul Parlamentului European.

Peste jumătate de milion de euro în numerar, găsit la percheziții

Poliția a făcut în tota 16 percheziții în capitala Belgiei, unde are sediul și Parlamentul European.

În cursul operațiunii, poliția a confiscat „aproximativ 600.000 de euro în numerar”, precum și „echipamente informatice și telefoane mobile”, al căror conținut va fi analizat.

Cadourile sau beneficiile oferite ar putea fi legate de dorința Qatarului de a-și îmbunătăți reputația, fiind aspru criticată în ceea ce privește drepturile omului și tratamentul lucrătorilor străini.

Printre cei interogați de poliția belgiană, secretarul general al Confederației Internaționale a Sindicatelor, Luca Visentini, a vorbit din nou în această săptămână despre situația lucrătorilor din Qatar, într-un interviu difuzat vineri de AFP.

În special, oficialul italian a cerut „o presiune continuă asupra autorităților și angajatorilor” pentru salarii mai bune și o mai mare mobilitate a locurilor de muncă.

Partidul Socialist grec (Pasok-Kinal), din care Eva Kaili făcea parte, a anunțat în cursul serii de vineri, la Atena, că aceasta a fost „demisă”.

Morții de pe șantierele din Qatar

Fosta prezentatăare Eva Kaili, în vârstă de 44 de ani, care este unul dintre cei 14 vicepreședinți ai Parlamentului European, s-a întâlnit în Qatar cu puțin timp înainte de începerea Cupei Mondiale 2022 cu ministrul qatarez al Muncii, Ali bin Samikh Al Marri.

Europarlamentarul grec a salutat cu această ocazie, în numele UE, angajamentul Qatarului de a „continua reformele în domeniul muncii”, potrivit unui tweet al ambasadorului UE la Doha, Cristian Tudor.

„Astăzi, Cupa Mondială de fotbal din Qatar este o dovadă concretă a modului în care diplomația sportivă poate duce la o transformare istorică a unei țări ale cărei reforme au inspirat lumea arabă”, mai spusese Eva Kaili la 22 noiembrie, în Parlamentul European.

„Qatarul este un lider în ceea ce privește drepturile lucrătorilor”, a spus Kaili.

Qatar se apără

Qatar, gazda Cupei Mondiale de fotbal din 2022, a fost acuzată de ONG-uri că neglijează condițiile de muncă și de viață ale sutelor de mii de lucrători migranți din Asia și Africa.

Ca răspuns, Doha a promovat reforme revoluționare ale codului muncii, salutate de sindicate, care solicită totuși o aplicare mai strictă.

Cotidianul britanic The Gaurdian dezvăluia în februarie 2021 că 6.500 de muncitori străini au murit în Qatar în ultimii 10 ani, de când a câștigat dreptul de a găzdui turneul final al Cupei Mondiale din 2022.

Autoritățile din Qatar au negat cu tărie acest lucru. Iar Organizația Internațională a Muncii, prezentă la Doha din 2018, a documentat cincizeci de accidente de muncă mortale ale angajaților într-un an, în 2020, și 500 de răniri grave. Cu toate acestea, a remarcat lipsa datelor disponibile.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend