Conecteaza-te cu noi

CULTURA

TOT CE TREBUIE SĂ ŞTII – Festivalul-Concurs Judeţean de Muzică Uşoară şi Muzică Cultă “Speranţe Argeşene”,

Avatar

Publicat

in

Consiliul Judeţean Argeş prin Şcoala Populară de Arte şi Meserii Piteşti, în colaborare cu Cercul Militar Piteşti, organizează a VII-a ediţie a Festivalului-Concurs Judeţean de Muzică Uşoară şi Muzică Cultă “Speranţe Argeşene”, în perioada 6 Octombrie – 6 Decembrie 2014.
Organizatorii îşi propun două obiective:
– descoperirea şi promovarea tinerelor talente în domeniul muzicii uşoare şi al muzicii culte (canto şi instrumente);
– stimularea materială de către Consiliul Judeţean Argeş a tinerilor talentaţi în desfăşurarea activităţilor lor artistice prin burse sociale şi de merit.

I. Concursul se va desfăşura pe secţiuni:

Publicitate

Secţiunea “Muzică uşoară” – pentru interpreţii (solisti) din clasele 0 – VIII ( 6-14 ani)
Concurenţii vor interpreta o piesă la alegere, specifică vârstei lor, obligatoriu din REPERTORIUL ROMÂNESC.
Elevii pot folosi negative înregistrate pe CD sau pot fi acompaniaţi la diverse instrumente (în concurs participând doar solistul). Nu se acceptă pozitive!

Secţiunea “Muzică cultă” (instrumente: pian, instrumente cu corzi, de suflat şi percuţie) – pentru interpreţii din clasele 0 – XII (6-19 ani): Elevi de la Şcolile Generale şi Liceele din judeţ şi de la Şcoala Populară de Arte şi Meserii Piteşti. Concurenţii vor interpreta o piesă la alegere, din programele studiate la şcoală.

Secţiunea “Muzică cultă” (instrumente: pian, instrumente cu corzi, de suflat şi percuţie) – pentru interpreţii din clasele 0 – VIII (6-14 ani): Elevi de la Şcoala de Arte Cîmpulung Muscel şi de la Liceul de Arte ,, Dinu Lipatti “ din Piteşti.

Secţiunea “Muzică cultă” (canto clasic) – pentru interpreţii din clasele IX – XII (15-19 ani): Toţi elevii interesaţi din judeţ.

II. Concursul cuprinde trei etape:

1. Etapa pe localitate – se va desfăşura în perioada 6 – 24 Octombrie 2014. Jurizarea se va face la nivel local de către profesorii de specialitate (îndrumători artistici) care îşi asumă responsabilitatea în promovarea la etapa următoare a elevilor cu real talent. La această etapă trebuie să fie selecţionaţi maxim 2 elevi din fiecare şcoală. Școlile care au peste 500 de elevi pot selecta 4 elevi.

2. Etapa zonală – se va desfăşura pe data de 1 Noiembrie 2014 în localităţile: Piteşti, Curtea de Argeş, Câmpulung, Costeşti, Topoloveni. Jurizarea se va face de către comisii de specialitate stabilite de către organizatori. Locaţiile unde se vor desfăşura concursurile sunt Casele de Cultură din localităţile respective, iar la Piteşti se va desfăşura la Şcoala Populară de Arte şi Meserii Piteşti.

3. Etapa judeţeană – se va desfăşura la Piteşti în sala de spectacol ”Vasile Veselovski” din cadrul Școlii Populare de Arte și Meserii Pitești. Etapa judeţeană va avea loc pe data de 6 decembrie 2014 începând cu ora 10:00. Gala laureaţilor se va desfăşura în aceeaşi zi în sala de spectacole a Cercului Militar Pitești la ora 15:00.
Jurizarea se va face de către un juriu de specialitate alcătuit din personalităţi marcante din Judeţul Argeş.

III. Înscrierea la concurs se va face prin completarea Fişei de participare anexată acestui regulament şi trimiterea acesteia de către profesorul care a făcut preselecţia, la sediul Şcolii Populare de Arte Piteşti, b-dul Republicii nr.66, fax: 0248212260 sau la Casele de Cultură din oraşele: Curtea de Argeş, Câmpulung, Costeşti, Topoloveni. Fişa de înscriere se poate descărca de pe Facebook-ul Școlii Populare de Arte și Meserii Pitești la (www.facebook.com/scoalapopularadeartepitesti). Informaţii suplimentare la secretariatul Şcolii Populare de Arte şi Meserii Piteşti, tel. 0348457560, e-mail: scoalapopart@yahoo.com, la Ana-Maria Nicolescu la tel. 0737 497 984, e-mail: nicolescu.ana90@gmail.com.
Perioada de înscriere: până pe data de 24 Octombrie 2014, ora 16:00.
Juriul de la etapa zonală şi etapa judeţeană va fi format din specialişti, personalităţi ale vieţii culturale, organizatori.

IV. Premiile care se vor acorda pentru fiecare secţiune pe grupe de vârstă ( clasele: I-IV; V-VIII; IX-XII) sunt:

a. Marele Premiu: 300 lei

Secţiunea “Muzică uşoară”

Premiul I x 2 x 200= 400 lei
Premiul II x 2 x 150 = 300 lei
Premiul III x 2 x 100 = 200 lei
Mentiune x 6 x 50 = 300 lei

Secţiunea “Muzică cultă”(Instrumente) – Şcolii Generale,licee şi Şcoala Populară de Arte şi Meserii Piteşti

Premiul I x 3 x 200 = 600 lei
Premiul II x 3 x 150 = 450 lei
Premiul III x 3 x 100 = 300 lei
Mentiune x 9 x 50 = 450 lei

Secţiunea “Muzică cultă”(instrumente) – Şcoala Populară de Arte C-lung şi Liceul de Arta „Dinu Lipatti” Piteşti

Premiul I x 2 x 200 = 400 lei
Premiul II x 2 x 150 = 300 lei
Premiul III x 2 x 100 = 200 lei
Mentiune x 6 x 50 = 300 lei

Secţiunea “Muzică cultă” (canto clasic)

Premiul I x 2 x 200 = 400 lei
Premiul II x 2 x 150 = 300 lei
Premiul III x 2 x 100 = 200 lei

Notă! Câştigătorii Marelui Premiu şi a premiilor I din ediţiile anterioare nu mai pot participa la concurs.
Juriul îşi rezervă dreptul de a nu acorda unele premii sau de a le redistribui.

Elevii admişi la etapa finală, vor primi diplome de participare, iar profesorii îndrumători ai interpreţilor premiaţi la faza finală, vor fi recompensaţi pentru munca depusă cu diplome de merit.
Elevii cu real talent, descoperiţi cu ocazia acestui concurs şi care sunt înscrişi la cursurile Şcolii Populare de Arte şi Meserii Piteşti sau la Liceul de Artă ,, Dinu Lipatti ‘‘ Piteşti vor fi sprijiniţi material de către Consiliul Judeţean Argeş prin acordarea de burse, facilitarea deplasărilor la diverse concursuri sau procurarea unor instrumente muzicale necesare activiţilor artistice.
Cheltuielile pentru deplasarea echipelor de jurizare, la faza zonală vor fi suportate de organizatorii judeţeni, iar eventualele cheltuieli pentru masă sau alte cheltuieli vor fi asigurate de organizatorii zonali. Cheltuielile pentru deplasarea, eventual cazarea echipelor de jurizare, la faza judeţeană vor fi suportate de organizatorii judeţeni.
De asemenea, organizatorii se vor ocupa de informarea participanţilor cu toate datele necesare concursului şi vor pune la dispoziţia presei documentele concursului.
Diplomele şi premiile vor fi înmânate de către organizatori, membrii ai juriului, sponsori.
Detalii cu privire la orele şi locaţiile desfăşurării etapelor concursului, precum şi eventualele modificări ale Regulamentului, vor fi anunţate din timp de către organizatori.

Comenteaza cu profilul de FB

Redactor sef editie print, redactor coordonator editie online. Jurnalist cu peste 10 ani experienta in presa scrisa, autor a nenumarate reportaje si anchete jurnalistice. Colaborari cu publicatii nationale si agentii de presa. Contact e-mail: malina.petrescu@ziarulprofit.ro

ACTUAL

Zi mare pentru credincioși! Tradiții și obiceiuri de Sfântul Ilie – ce este complet interzis să faci astăzi

Avatar

Publicat

in

De

Sfântul Ilie este sărbătorit de creştini, luni, ca aducător de ploi, după ce, prin rugăciunea sa, a salvat de la moarte poporul din Israel, după trei ani şi jumătate de secetă, dar şi ca divinitate populară a Soarelui şi a focului, atestată prin numeroase tradiţii şi obiceiuri.

Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul, sărbătorit pe 20 iulie, a fost fiul lui Sovac, un preot al Legii Vechi, care locuia în cetatea Tesve din Galaad (Israel). De la această cetate provine numele de Tesviteanul al proorocului.

Publicitate

Ilie se bucură de o cinstire deosebită din partea Bisericii, ziua prăznuirii sale fiind marcată în calendar cu roşu, însemnare ce nu apare în acest fel la niciun alt prooroc.

Sfântul Prooroc Ilie este una dintre cele mai interesante şi complexe figuri de sfinţi, putând fi considerat un sfânt ecumenic, deoarece este cinstit nu numai în creştinism, ci şi în iudaism şi chiar în tradiţia islamică.

Sfântul Ilie a trăit cu peste opt sute de ani înainte de întruparea Mântuitorului, pe vremea regelui Ahab, în regatul Israel din Samaria.

Potrivit tradiţiei, Sovac a văzut, la naşterea lui Ilie, oameni îmbrăcaţi în veşminte albe care îl înveleau pe fiul său în haine de foc şi îi dădeau să mănânce o flacără. Preoţii templului din Ierusalim au interpretat vedenia considerând că Ilie a fost ales de Dumnezeu pentru slujirea profetică.

Vechiul Testament istoriseşte despre faptele lui Ilie în cărţile numite Regi, de unde aflăm că Sfântul Ilie ajunge la curtea regelui Ahab şi îi vesteşte acestuia că Dumnezeu va pedepsi poporul cu secetă, dacă nu va lepăda credinţa în zeul Baal. Şi pentru că regele, împreună cu poporul lui Israel, au nesocotit cele vestite de Ilie, nu a mai plouat timp de trei ani şi jumătate.

Sfântul Ilie a fost nevoit să se ascundă de mânia regelui Ahab la pârâul Cherit, în Hozeva. Potrivit tradiţiei locului, aici se află peştera în care Sfântul Ilie Tesviteanul a stat trei ani şi şase luni, înainte de a urca pe Muntele Sinai. În peştera Sfântului Ilie se păstrează icoana acestuia, în care sfântul este înfăţişat ca fiind hrănit de corbi. “Şi a zis Domnul către Ilie: «Du-te de aici, îndreaptă-te spre răsărit şi te ascunde la pârâul Cherit, care este în faţa Iordanului. Apă vei bea din acel pârâu, iar mâncare am poruncit corbilor să-ţi aducă acolo!» Şi a plecat Ilie şi a făcut după cuvântul Domnului; s-a dus şi a şezut la pârâul Cherit, care este în faţa Iordanului”, scrie în Vechiul Testament.

Corbii îi aduceau pâine şi carne, iar apă bea din pârâu. Hrana era adusă de la Templul din Ierusalim, locul unde se aduceau jertfe de pâine şi de carne. Pâinea unită cu carnea preînchipuia, astfel, Euharistia, trupul Domnului.

Spre sfârşitul anilor de secetă, pentru cunoaşterea adevăratului Dumnezeu, Sfântul Ilie îi propune regelui să ridice un jertfelnic pe Muntele Carmel, unde să se roage lui Dumnezeu mai întâi prorocii lui Baal, iar apoi el. Acesta a fost momentul în care Ilie a înlăturat cultul zeului Baal, reuşind să coboare foc din cer peste jertfa sa, ceea ce 450 de preoţi ai lui Baal nu reuşiseră să facă.

Sfinţii Părinţi spun că Moise şi Ilie au fost prezenţi la Schimbarea la Faţă de pe Tabor, pentru a li se îndeplini dorinţa de a vedea faţa lui Dumnezeu prin faţa schimbată în lumina lui Hristos. În viaţa lor pământească, ei nu au reuşit să vadă faţa lui Dumnezeu – Moise a văzut doar spatele lui Dumnezeu, pe Muntele Sinai, iar Ilie s-a retras într-o peşteră atunci când Dumnezeu a trecut în adiere de vânt.

În perioada sa pământeană, Ilie a săvârşit şi păcate, cel mai mare fiind uciderea părinţilor săi, la îndemnul diavolului. Dumnezeu l-a iertat, l-a trecut în rândul sfinţilor şi l-a urcat la cer într-o trăsură cu roţi de foc trasă de cai albi înaripaţi.

În cer, Sfântul Ilie cutreieră norii, fulgeră şi trăsneşte dracii cu biciul său de foc, pentru a-i pedepsi pentru răul care i l-au pricinuit. Şi, pentru că dracii înspăimântaţi se ascund pe pământ prin arbori, pe sub streaşina caselor, în turlele bisericilor şi chiar în trupul unor animale, Sfântul Ilie trăsneşte năprasnic, pentru a nu-i scăpa nici unul dintre ei.

Obiceiuri şi tradiţii de Sfântul Ilie

În ajunul zilei când este sărbătorit Sfântul Ilie, fetele se duceau noaptea pe ogoarele semănate cu cânepă, se dezbrăcau şi, goale, se tăvăleau prin cultură, apoi se îmbrăcau şi se întorceau acasă. Iar dacă în noaptea dinspre Sfântul Ilie ele visau cânepă verde, acesta era semn că se vor mărita cu flăcăi tineri şi frumoşi. Dacă în vis vedeau cânepă uscată, se zicea că se vor mărita cu oameni bătrâni.

Potrivit tradiţiei, în dimineaţa zilei de Sfântul Ilie, se culegeau plante de leac, în special busuioc, se puneau la uscat în podurile caselor, sub streşini sau în cămări. Şi tot de Sfântul Ilie, erau adunate plantele întrebuinţate la vrăji şi farmece.

Femeile duceau în această zi busuioc la biserică, pentru a fi sfinţit după care, întoarse acasă, îl puneau pe foc, iar cenuşa rezultată o foloseau în scopuri terapeutice, atunci când copiii lor făceau bube în gură.

Tot tradiţia spune că nu era voie să se consume mere pâna la 20 iulie şi nici nu era voie ca aceste fructe să se bată unul de altul, pentru a nu cădea grindina, obiceiul acesta fiind păstrat şi astăzi. Tot în 20 iulie, merele, considerate fructele Sfântului Ilie, sunt duse la biserică pentru a fi sfinţite, crezându-se că numai în acest mod ele vor deveni mere de aur pe lumea cealaltă.

Tot de Sfântul Ilie, românii îşi aminteau şi de sufletele morţilor, în special de cele ale copiilor. Femeile chemau copii străini sub un măr, pe care îl scuturau ca să dea de pomană merele căzute. Astfel, se considera că morţii se veselesc.

Bisericile sunt pline, în această zi, cu bucate pentru pomenirea morţilor (Moşii de Sfântul Ilie), iar la casele gospodarilor se organizează praznice mari.

Se credea şi se mai crede şi astăzi că, dacă tună de Sfântul Ilie, toate alunele vor seca, iar fructele din livezi vor avea viermi.

Oamenii mai spun că, după ziua Sfântului Ilie, vor începe ploile mari de vară.

În această perioadă, la sate, apicultorii recoltează mierea de albine, activitate numită şi retezatul stupilor. Recoltarea mierii se face, şi acum, în multe locuri, potrivit datinei, numai de către bărbaţi curaţi trupeşte şi sufleteşte, îmbrăcaţi în haine de sărbătoare, ajutaţi de către un copil, femeile neavând voie să intre în stupină. După recoltarea mierii, cei din casă, împreună cu rudele şi vecinii invitaţi la acest moment festiv, gustau din mierea nouă şi se cinsteau cu ţuică îndulcită cu miere.

Ziua Sfântului Ilie marchează şi miezul verii pastorale, când le era permis ciobanilor să coboare în sate, pentru prima dată după urcarea oilor la stână. Cu această ocazie, ciobanii tineri sau chiar cei maturi aduceau în dar iubitelor sau soţiilor furci de lemn pentru tors, lucrate cu multă migală.

În vechime, se obişnuia ca, tot în această zi, să se organizeze întâlniri ale comunităţilor săteşti de pe ambii versanţi ai Carpaţilor, târguri, iarmaroace şi bâlciuri, unele păstrate până în zilele noastre.

În zona Sibiului, Ilie este considerat un sfânt mânios, care i-ar pedepsi pe cei care lucrează în 20 iulie. Şi pentru că îl ştia mânios, Dumnezeu nu i-a spus niciodată când este ziua lui, te reamă să nu aducă urgie peste oameni, spune legenda.

Ca divinitate solară şi meteorologică, Sfântul Ilie provoacă tunete, trăsnete, ploi torenţiale şi incendii, leagă şi dezleagă ploile şi hotărăşte unde şi când să bată grindina.

Sărbătoarea proorocului Ilie Tesviteanul este şi ziua Aviaţiei Române, acest sfânt fiind considerat, începând din 1913, ocrotitorul şi patronul aviatorilor.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

ACTUAL

EROII ANTICOMUNIȘTI, COMEMORAȚI LA NUCȘOARA, ultimul cuib al rezistenței anticomuniste din Europa

Avatar

Publicat

in

De

Ca in fiecare an de 18 iulie asociatia ECO NATURA din Musatesti a depus o coroana pentru a cinsti memoria luptatorilor anticomunisti ce au fost executati in noaptea de 18 spre 19 iulie. Prin curajul lor au contribuit la portia de libertate de care ne bucuram noi astazi. Grupul de la Poenarei a fost ultimul punct de rezistenta anticomunista din Europa.

SĂ NU UITĂM – PRO PATRIA MORI

În noaptea de 18 spre 19 iulie 1959 au fost executaţi luptătorii anticomunişti din Nucșoara, Argeș, de pe versantul sudic al Munţilor Făgăraş. Datorită lor mai purtăm azi numele de români. Toţi au fost executaţi la închisoarea Jilava, în noaptea de 18/19 iulie 1959, începând cu orele 21, la intervale de 15 minute, primul executat fiind Toma Arnăuţoiu, urmat de Petre Arnăuţoiu.

Publicitate

Membrii activi ai formaţiunii de partizani „Haiducii Muscelului”: Toma şi Petre Arnăuţoiu, preoţii ortodocşi Nicolae Andreescu,Ioan Constantinescu  şi Ion Drăgoi; învăţătorii: Ion Mica, Alexandru Moldoveanu, Nicolae Niţu şi Gheorghe Popescu, precum şi ţăranii: Nicolae Băşoiu, Titu Jubleanu, Benone Milea, Constantin Popescu, Ioan Săndoiu, Nicolae Sorescu  şi Gheorghe Tomeci au fost executaţi, la Închisoarea Jilava, printr-o sentinţă odioasă, ca „elemente duşmănoase care au organizat bande teroriste în nordul fostelor judeţe Argeş şi Muscel, pentru a desfăşura o activitate contrarevoluţionară împotriva statului şi regimului democrat-popular”, trupurile lor crunt schingiuite de către torţionari, în timpul unor îngrozitoare anchete, fiind aruncate într-o groapă comună, în loc ascuns şi acum urmaşilor acestor eroi, care ar fi vrut să le ştie mormântul, pentru a le pune o lumânare la căpătâi, spre odihna sufletelor şi spre recunoaşterea sacrificiului lor suprem în lupta împotriva comunismului.  Pentru „crima” de a fi sprijinit material şi moral, lupta pentru libertate a partizanilor din Munţii Făgăraş, tribunalele militare ale regimului comunist au condamnat sute de patrioţi din zonă, sentinţele totalizând  peste 2000 de ani de temniţă. Grupul de la Poenarei a fost ultimul punct de rezistenta anticomunista din Europa.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Mioveni

În Trend