Conecteaza-te cu noi

LIFESTYLE

Tot ce trebuie să ştii despre salamul de vară, un produs preferat al românilor

Avatar

Publicat

in

Asociaţia Pro Consumatori, membră a Organizaţiei Europene a Consumatorilor, dar şi o serie de specialişti vin cu informaţii şi recomandări despre unul dintre cele mai consumate şi iubite produse din România: salamul de vară.

Salamul de vară, aşa cum ne spune şi denumirea, a fost gândit pentru consum în sezonul cald: suficient de rezistent la temperatura mai ridicată a verii, suficient de uscat pentru a rămâne ferm şi elastic, cu structură plăcută, fără grăsime migrată din membrană.
Consumat la temperatura ambiantă ori uşor prăjit (cum este potrivit să procedăm dacă nu am avut posibilitate de păstrare la rece), este pretabil pentru  nenumărate variante de alcătuire a unei gustări, de la consumul simplu, cu pâine, la variante mai elaborate, alături de felurite legume, paste etc.

Publicitate

Cum se prepară salamul de vară?

Între preparatele din carne, face parte din categoria celor cu structură tipică, fierte şi dublu afumate. Se prepară şi se prezintă în formă de baton cu diametru de circa 45-50 mm diametru, cu lungimea de circa 20-40 cm şi masa de circa 500g. Ca urmare a afumării şi a uscării moderate din finalul procesului de preparare, suprafaţa rămâne continuă dar cu numeroase denivelări scurte, poziţionate în lungime, generate de contragerea umpluturii din membrane.

Ce conţine salamul de vară?

Se prepară din carne (pulpă) de porc şi de vită, în proporţii egale, la care se adaugă circa 20% masă de slănină proaspătă şi condimente (sare, piper, boia, usturoi, chimen, dar şi puţină silitră ori salpetru (circa unu la mie), care sunt săruri ale azotului adăugate, după tradiţia germană, cu scop de conservare şi de păstrare a culorii roşii specifice).

Prepararea tradiţională presupunea frământarea la rece a cărnii tocate şi a slăninei, în etape alternate cu timpi „de odihnire“ care durau câteva zile, apoi tragerea în membrane de porc sau de vită, afumare, fierbere, şi iar afumare şi uscare moderată. Astfel preparat, salamul de vară se poate păstra la rece (10-12 grade Celsius) circa 30 de zile sau chiar mai mult, fără riscul pierderii calităţii (modificarea gustului plăcut, a aromei, a consistenţei, a stabilităţii chimice).

De ce este important să citim eticheta când cumpărăm un salam de vară?

„Consumatorii ar trebui mai întâi de toate să înveţe să citească eticheta cu atenţie. Spun acest lucru întrucât foarte multe ingrediente nesănătoase sunt ascunse sub denumiri pe care consumatorul nu le întelege, dar mai presus de orice, trebuie să ştie că declaraţia nutriţională este obligatorie in România.
Un alt element important ce ne poate ajuta să înţelegem cât de sănătos sau nesănătos este produsul respectiv, este termenul de valabilitate al acestuia. Cu cât termenul este mai lung, cu atât produsul este mai chimic, mai tratat, altfel nu ar rezista îndelung pe rafturile magazinelor” spune Gabriella Pascaru Bisi, ambasador Food Revolution Romania.

Ce spun medicii despre consumul de mezeluri grase?

„Un salam de vară preparat corect are proprietăţi gustative îmbietoare (carne fiartă, condimentată şi afumată), o valoare energetică ridicată (între 1250 şi 1600 kJ, respectiv circa 300-385 kcal per 100 g produs) şi constituie o sursă majoră de proteină valoroasă (minim 15% din masa salamului).
Cu aceste valori, salamul de vară constituie o sursă excelentă pentru cei ce desfăşoară mult efort fizic, dar rămâne la fel de folositor şi pentru cei care desfăşoară activităţi mai lejere, caz în care asocierea în consum cu legume şi alte componente ale hranei, dar şi consumul cumpătat, se impun riguros” afirmă prof. univ. dr. Ion Schileru, Departamentul de Business, Ştiinţele Consumatorului şi Managementul Calităţii, ASE Bucureşti.

“În privinţa adulţilor, Departamentul de Agricultură din Statele Unite sugereaza ideea ca aprox. 45%-65% din totalul caloriilor consumate să provină zilnic din zona glucidelor sau a carbohidraţilor, proteinele ajungând  la 10%- 35%, în timp ce grăsimile sau lipidele ar trebui să reprezinte între 20% şi 35% din totalul caloriilor consumate” completează nutriţionistul Dumitru Bălan.

Ce riscăm dacă mâncăm grăsimi saturate în exces?

Mezelurile sunt bogate în grăsimi saturate, iar consumul în exces al acestora reprezintă primul pas către bolile cronice serioase, de la ficatul gras la diabet, hipertensiune arterială şi chiar cancer. Studiile moderne pentru longevitate au demonstrat că persoanele care consumă excesiv grăsimi saturate au o speranţă de viaţă redusă” afirmă dr. Florin Ioan Bălănică, specialist în medicină personalizată, nutriţie şi nutrigenomică.

Grăsimile din salamuri sunt grăsimi saturate. Din punct de vedere nutriţional o dietă echilibrată trebuie să conţină sub 10% grasimi saturate din totalul zilnic de calorii. Se pare că excesul de grăsimi saturate are efect negativ asupra creierului prin păcălirea receptorilor de saţietate, având ca şi consecinţă dereglarea consumurilor alimentare (persoana mănâncă mai mult) Un consum mare de grăsimi saturate poate duce la obezitate şi poate creşte riscul de cancer de colon, rect, sân şi intestin subtire” declară Marie Vrânceanu, nutriţionist specializat în nutrigenomică.

În privinţa grăsimilor saturate pe care un copil ar trebui sa le consume, susţin ideea ca acestea să provină cu precădere din direcţia cărnii sănătoase proaspete, cât şi din cea a ouălor ecologice şi a lactatelor fermentate” recomandă Ingrid Ada Bălan, medic specialist pediatru.

Sarea în exces, o altă cauză a problemelor de sănătate

„Persoanele care consumă o cantitate de sare mai mare decât media au o presiune sanguină mai mare şi  au un risc crescut de hipertensiune arterială. Consumul excesiv de sare a mai fost pus în legatură şi cu alte afecţiuni agravate de retenţia de apă provocată de sare: insuficienţă cardiacă, hipertrofia ventriculară stângă, afecţiuni ale rinichilor şi litiază renală, edemul, accidentul vascular cerebral, osteoporoză etc” afirmă dr. Silviu Bănăţeanu, medic specialist medicina de familie.

Recomand consumatorilor să evite consumul acelor sortimente de salam de vară care conţin peste 2,5 grame sare şi peste 30 grame grăsimi în 100 grame produs. Având în vedere conţinutul ridicat de sare şi de grăsimi din unele sortimente, salamul de vară nu trebuie să facă parte din alimentaţia copiilor şi a adulţilor cu sindrom metabolic şi boli asociate acestuia. Totodată, verificaţi termenul de valabilitate, aspectul produsului şi condiţiile de păstrare din spaţiul de comercializare” recomandă conf. univ. dr. Costel Stanciu, preşedinte APC.

Comenteaza cu profilul de FB

NATIONAL

Dialog cu scântei între Marius Tucă și Raed Arafat: ‘De ce să nu-l cunoști, când le știi pe toate?’, ‘Nu ești omul implicat direct, ca și profesionist’

Avatar

Publicat

in

De

Dialog cu scântei miercuri seara, în emisiunea „Marius Tucă Show”. A fost un schimb de replici tăios între jurnalistul Marius Tucă și șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat.

Bugetul.ro vă redă o parte din dialogul incendiar dintre Tucă și Arafat:

Marius Tucă: În România sunt două stări de spirit. Oameni cărora le e teamă, nu spun că mie nu-mi e teamă. Tu ai recunoscut aici că și ție ți-e teamă, că și tu ești om. Și plecăm de la ideea de teamă și încercăm să ne protejăm.

Publicitate

Numai că unii privesc din perspectiva libertății, așa cum îți spuneam, iar tu privești din perspectiva autorității și responsabilității.

Raed Arafat: Responsabilității, da. Și nu din neapărat a autorității, ci poate, mai degrabă, din punctul de vedere al persoanei care este din domeniu și știe riscurile medicale la bolile transmisibile, așa cum știu și alții, epidemiologi etc.

M.T.: Și vrei să spui că eu nu știu? Uită-te la mine și spune-mi că nu știu!

R.A.: Știi, pentru că te-ai informat, dar e o diferență între tine și un epidemiolog, între tine și un medic anestezist care vede situațiile. Deci, nu puteți să-mi spuneți că…

M.T.: Dar știu și eu că-s oameni la Terapie Intensivă, sunt și eu îngrijorat că sunt 400 de oameni la Terapie Intensivă.

R.A.: Nu e suficient. Ce? Tu ești îngrijorat ca un om simplu…

M.T.: Sunt și empatic.

R.A.: Ești empatic, dar nu ești omul implicat direct, ca și profesionist în domeniu.

M.T.: Vreau să văd că tu o să vii mâine cu exemplul femeii de la Pitești, care a murit cu zile, după ce murise și maică-sa. Și despre care tu n-ai spus nimic!

R.A.: Care?

M.T.: Este cazul de la Pitești, cu o femeie, cu o domnișoară, care a murit cu zile, pentru că n-a chemat-o nimeni, nu a cerut nimeni după ce murise, n-a venit nimeni s-o testeze.

R.A.: Chiar nu știu de caz.

M.T.: Dar vreau să știi și de cazurile astea, să-mi dai nu numai exemplele care sunt de partea ta.

R.A.: Dar nu dau eu exemple care sunt de partea mea. Sistemul nu este perfect, cazul ăsta nu-l cunoșteam.

M.T.: De ce să nu-l cunoști, când le știi pe toate? Și chiar ești un om foarte informat.

R.A.: Nu, cine crede că le știu pe toate înseamnă că…

M.T.: Dar e un caz strigător la cer, apropo de medici și epidemiologi. Și, dacă vrei să-ți dau și un caz de epidemiologi care spun altceva, ți-l dau pe Geza Molnar, care spune cu totul altceva.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

ACTUAL

Monica Pop: ‘Lucrurile s-au schimbat, am crezut la început că este o viroză ușoară, s-a dovedit că nu e chiar așa’

Avatar

Publicat

in

De

”Eu am ceva încredere în oamenii din țara asta, nu ceva, chiar mai multă. Dimineață, când am mers spre spital, am văzut pe stradă numai oameni cu mască. Efectiv treceau strada sau așa… Oameni care aveau mască, de toate vârstele. Am urmărit. Să știți că oamenii înțeleg, în general, atunci când explici corect și când nu spui astăzi un lucru și mâine altul, despre același subiect. Adică oamenii trebuie să ajungă la un consens și să spună un lucru.

Monica Pop: Trebuiau să iasă să spună că lucrurile s-au modificat și este o patologie gravă

Iar atunci când se face o greșeală sau se vorbește despre un lucru și lucrurile s-au modificat și ți-ai dat seama, tu ca ministru, tu ca profesor de micro, tu ca director la DSU. Ți-ai dat seama că lucrurile s-au schimbat, atunci ieși și spune asta. Adică lucrurile s-au schimbat, am crezut la început că este o viroză ușoară, s-a dovedit că nu e chiar așa și atunci trebuiau să iasă să spună că lucrurile s-au modificat și este o patologie gravă!”, a spus Monica Pop la Antena 3.

Publicitate

Citește și:

SURSE Lovitură de teatru! Nu Ciprian al lui Napi l-a ucis pe Emi Pian! Un alt membru al clanului Rinu, suspectat!

A început destrămarea PNL?! Revoltă în partid după alianța cu USR-PLUS

SURSE Cine l-ar fi ucis pe Emi Pian – Este membru al unui clan care acționează în Colentina

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Mioveni

În Trend