Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Topul celor mai periculoase regiuni din Republica Moldova

Publicat

in

Poliția din Republica Moldova, în primele 6 luni ale anului 2021, a înregistrat 11.563 de infracțiuni, dintre care 31% revenind municipiului Chișinău.

Fenomenul infracțional a înregistrat o creștere cu 3,89%, comparativ cu perioada analogică a anului precedent (11.130), transmite Știri.md.

Din numărul total, au fost trimise procurorului 7.679 cauze penale (65,53%), iar 4.961 (42,9%) au fost trimise în judecată.

Fenomenul infracţional peteritoriul Republicii Moldova se caracterizează prin forme de abateri penale ușoare și mai puțin grave, ponderea acestor fapte pe fondul infracțional general fiind de 83%.

Comparativ cu perioada analogică aanilor 2016 – 2020, categoriile de infracțiuni nu au cunoscut devieri semnificative.

Astfel, în perioada 6 luni ale anului 2021 criminalitatea a înregistrat diminuare a infracțiunilor din categoriile celor deosebit de grave cu -14,9% și mai puțin grave cu -1,88%.

Infracțiunile din categoria celor grave au înregistrat creștere cu +20%, iar cele ușoare cu +9,01%.

În cadrul activităților de urmărire penală și investigare a infracțiunilor, Poliţia a reușit stabilirea autorilor în proporţie de:

– 93,27 % pe cauzele în domeniul transporturilor;

– 83,29% pe cauzele legate de droguri;

– 80,5% pe cauzele contra familiei și minorilor;

– 80,45% pe cauzele penale contra vieţii şi sănătăţii persoanelor;

– 80,4% pe cauzele contra drepturilor politice;

– 78,52% pe cauzele contra sănătății publice;

– 71,99% pe cauzele contra securității publice;

– 67,04% pe cauzele penale contra justiției;

– 56,18% pe cauzele penale privind viaţa sexuală;

– 54% pe cauzele penale contra libertății;

– 46,51% pe cauzele penale contra patrimoniului.

O atenţie deosebită a fost acordată stabilirii făptuitorilor în cazul infracţiunilorgrave, deosebit de grave şi excepţional de grave contra persoanei.

Prin urmare, din totalul de:

– 67 omucideri, au fost identificaţi autorii în 63 cazuri;

– 66 cazuri de vătămări grave a integrităţii corporale, au fost identificaţi autorii în57 cazuri;

– 40 atacuri tâlhăreşti înregistrate, au fost identificați autorii în 36 cazuri.

Pe parcursul semestrului I al anului 2020 au fost identificaţi făptuitorii pe 3535cauze penale din cele comise în anii precedenţi.

În comparație cu perioada analogică a anului precedent, se atestă creșteri la unelegenuri de infracțiuni

Conform criteriului de divizare regională a infracționalității, se atestă căfenomenul infracțional este concentrat în mediul urban, în proporție de 60%.

Pe criteriul regional, cele mai multe infracțiuni au fost înregistrate în mun.Chișinău – 3.612, urmat de subdiviziunile regiunii Nord – 2.915, Centru – 2.636, Sud –1618, DP UTA Găgăuzia – 574 și Bender – 66 infracțiuni.

Rata criminalităţii la nivel naţional în perioada analizată, conform Recensământului Populației și al Locuințelor 2014, constituie 33,98, fiind cu 4,44% mai mare față de perioada analogică a anului precedent.

Cele mai afectate unități administrativ-teritoriale din punct de vedere a rateicriminalității sunt municipiile Chișinău, Bălți, precum și raioanele Dondușeni, Comrat, Cantemir, Ceadîr-Lunga, Basarabeasca, Cahul.

Conform informațiilor extrase din BCD a STI al MAI, în perioada de raport, încomiterea infracțiunilor au fost stabilite 6210 persoane.

Din ele, 208 minori cu vârstele între 14 – 15 ani, 278 minori cu vârstele între 16 – 17 ani.

Din numărul total de persoane care au săvârșit infracţiuni, 133 nu sunt la prima abatere. Totodată, 54 de persoane sunt străini şi/sau persoane fără cetăţenie.

La compartimentul documentării criminalității organizate, în temeiul a 49 cauzepenale au fost documentate 31 grupări criminale organizate și 14 organizații criminale, pe care au fost identificați 117 de membri.

În perioada de referință au fost inițiate 401 cauze penale privind traficul ilicit dedroguri, atestându-se o creștere cu 1,78 % comparativ cu perioada analogică a anului 2020.

content-image

Comenteaza cu profilul de FB

NATIONAL

Județul în care spitalul de boli infecțioase e aproape plin cu pacienţi cu COVID-19: 99% dintre ei sunt nevaccinaţi

Publicat

in

De

Spitalul de Boli infecţioase “Sfânta Parascheva” din Iaşi este aproape plin cu pacienţi infectaţi cu virusul SARS-CoV-2, medicii de la această unitate sanitară arătând că există o “presiune foarte mare”, iar cazurile internate sunt forme medii şi severe. În condiţiile în care cei mai mulţi dintre pacienţi sunt nevaccinaţi şi în contextul în care spitalul mai are doar câteva locuri libere, medicii fac din nou apel la populaţie să se vaccineze şi să respecte măsurile de prevenire a răspândirii virusului.

“Spitalul Clinic de Boli Infecţioase Sf. Parascheva este în stare de funcţionare la capacitate maximă. Corpul medical şi infrastructura spitalului sunt supuse unei presiuni foarte mari. Ceea ce am preconizat, vis-a-vis de evoluţia pandemică, este pe punctul de a deveni realitate. (…) Toţi pacienţii, indiferent de sectorul unde sunt îngrijiţi, au nevoie de suport maximal din punctul de vedere al oxigenoterapiei fiind în proporţie de peste 99% nevaccinaţi. În momentul de faţă, spitalul dispune de 5 locuri de terapie intensivă şi doar 10 locuri în cadrul pavilioanelor spitalului”, a transmis, vineri, managerul unităţii medicale ieşene, medicul Florin Roşu.

Conform acestuia, şi celelalte spitale suport COVID au început să interneze pacienţi care nu mai pot fi primiţi în Spitalul de Boli Infecţioase.

“Am detaşat specialişti către spitalele suport, astfel încât pacienţii să aibă parte de cea mai calificată îngrijire”, a precizat medicul.

El a făcut din nou apel la vaccinare şi la respectarea normelor de prevenire a răspândirii virusului, despre care spune că au fost “măsuri bagatelizate în ultima perioadă”.

Spitalul Clinic de Boli Infecţioase “Sfânta Parascheva” Iaşi îngrijeşte la nivelul tuturor pavilioanelor pacienţi cu patologia COVID-19 cu forme medii spre severe, iar în cele două secţii de terapie intensivă se află exclusiv pacienţi infectaţi cu SARS-CoV-2 şi care au forme severe şi critice ale bolii.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Noua procedură de restructurare a obligațiilor bugetare, explicată în 9 puncte

Publicat

in

De

​​Recent, a apărut în Monitorul oficial OMFP nr. 764 din 2021 privind aprobarea Procedurii de aplicare a măsurilor de restructurare a obligaţiilor bugetare restante la 31 iulie 2020. Documentul modifică substanțial procedura de restructurare a obligațiilor bugetare așa cum sunt prevăzute de OG nr. 6/2019, scrie expertul Adrian Bența într-un articol transmis redacției. Desigur, OG nr. 6/2019 a înregistrat multiple modificări la data adoptării, fapt ce a impus actualizarea procedurii.

Să analizăm principalele modificări:

  • 1. Procedura se aplică debitorilor, persoane juridice de drept public sau privat, care înregistrează obligaţii bugetare principale restante la data de 31 decembrie 2020, nestinse până la data emiterii certificatului de atestare fiscală de către organul fiscal central, precum şi obligaţii bugetare accesorii;
  • 2. Debitorii prevăzuţi mai sus se află în dificultate financiară în cazul în care nu au posibilitatea să achite obligaţiile bugetare principale restante la data de 31 decembrie 2020 şi nici obligaţiile bugetare accesorii;
  • 3. Pentru a beneficia de restructurarea obligaţiilor bugetare, debitorul trebuie să nu se afle în procedura insolvenţei potrivit legii la data emiterii deciziei de aprobare a restructurării obligaţiilor bugetare. Debitorul care se află în procedura insolvenţei până la data la care are obligaţia de a notifica organul fiscal competent cu privire la intenţia de restructurare prevăzută de ordonanţă şi doreşte restructurarea obligaţiilor bugetare poate notifica organul fiscal cu privire la intenţia sa, cu condiţia ca până la data emiterii deciziei de aprobare a cererii de restructurare să iasă din procedura insolvenţei;
  • 4. În vederea accesării măsurilor de restructurare, debitorul depune la organul fiscal competent notificarea privind intenţia de restructurare a obligaţiilor bugetare până la data de 30 septembrie 2021, sub sancţiunea decăderii. Notificarea poate fi depusă la registratura organului fiscal central competent; prin poştă, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire sau prin mijloace electronice de transmitere la distanţă;
  • 5. După întocmirea planului de restructurare şi a testului creditorului privat prudent, debitorul depune la organul fiscal competent o cerere prin care solicită restructurarea obligaţiilor bugetare, la care anexează planul de restructurare şi testul creditorului privat prudent. Modelul cererii privind aplicarea dispoziţiilor referitoare la restructurarea obligaţiilor bugetare este prevăzut în anexa nr. 30 din prezenta procedură;
  • 6. Până la depunerea cererii prevăzute mai sus trebuie achitate obligaţiile bugetare scadente în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2021 şi data depunerii cererii;
  • 7. Pentru menţinerea înlesnirii la plată a cărei valabilitate a fost pierdută, pentru modificarea înlesnirii la plată, precum şi pentru orice alte operaţiuni privind procedura de acordare şi de urmărire a derulării înlesnirilor la plată se aplică în mod corespunzător prevederile Procedurii de aplicare a acordării eşalonării la plată de către organul fiscal central, aprobată prin OpANAF nr. 90/2016, cu modificările şi completările ulterioare. Modelele formularelor utilizate pentru aplicarea acestor prevederi sunt cele cuprinse în anexele nr. 19-28 şi anexa nr. 30 din prezenta procedură;
  • 8. În vederea restructurării obligaţiilor bugetare, organul fiscal care administrează obligaţiile fiscale ale debitorului principal analizează situaţia fiscală a acestuia şi emite certificatul de atestare fiscală până cel târziu în ziua lucrătoare imediat următoare de la primirea solicitării;
  • 9. La acordarea facilităţii pentru obligaţiile pentru care s-a atras răspunderea potrivit legii, pentru analiza îndeplinirii condiţiilor, organul fiscal care administrează obligaţiile fiscale ale persoanei răspunzătoare are în vedere numai obligaţiile ce îi revin acesteia, respectiv atât cele datorate ca urmare a atragerii răspunderii, cât şi celelalte obligaţii bugetare înregistrate în evidenţa acestuia, dar nu şi pe cele ce revin debitorului principal.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Mioveni

În Trend