Conecteaza-te cu noi

ACTUAL

Tarif zilieri 2023: Ce remunerație minimă trebuie să le plătească beneficiarii celor ce lucrează cu ziua

Publicat

in

Si în cazul celor ce lucrează cu ziua legea impune respectarea unei remunerații minime, care crește în fiecare an, odată cu salariul minim brut garantat în plată. Beneficiarii muncii ziliere pot fi sancționați dacă nu acordă remunerații peste minimul legal, dacă folosesc zilieri în alte domenii decât cele permise în lege și dacă nu completează registrul special de evidență.

Potrivit Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri, zilierii au dreptul la o remunerație zilnică brută ce nu poate fi mai mică decât valoarea orară a salariului minim – concret, în 2023, asta înseamnă 18,145 lei/oră, conform HG 1.447/2022

Aceasta e valoarea pe care trebuie să o respecte beneficiarii lucrărilor în toate domeniile de activitate unde folosesc zilieri. Domeniile în care pot lucra zilierii sunt stabilite prin Legea nr. 52/2011, iar lista este exhaustivă – rezultă, deci, că nu pot fi folosiți zilieri în alte domenii decât cele listate. Utilizarea zilierilor în afara domeniilor de activitate prevăzute de lege poate aduce o amendă cuprinsă între 10.000 și 20.000 lei beneficiarilor.

Zilierii sunt plătiți, de principiu, la finalul unei zile de lucru. Excepțional, însă, este posibilă și plata la finalul unei săptămâni de muncă, la finalul lunii sau chiar la finalul perioadei de lucru, dar doar dacă zilierul este de acord. Plata remunerației se poate face prin orice mijloc legal de plată, deci, de principiu, în numerar sau prin virarea banilor într-un cont bancar.

Pentru remunerația zilierilor, beneficiarii muncii ziliere trebuie să achite la stat impozit pe venit (cotă 10%) și contribuție la pensii (cotă 25%). Practic, aceste taxe se scad din remunerația brută, zilierii primind efectiv remunerația netă. 

Același cadru legislativ stabilește și cât poate lucra un zilier pe parcursul unui an. De principiu, un astfel de lucrător nu poate activa mai mult de 120 de zile pe an, dar există și domenii exceptate de la această regulă, în care poate lucra până la 180 de zile anual. Tot Legea 52/2011 stabilește că activitatea desfășurată de zilier nu conferă calitatea de asigurat în sistemul public de sănătate. Însă, dacă dorește, zilierul se poate asigura opțional în sistemul public de sănătate.

Cel mai important lucru pe care trebuie să îl facă beneficiarul activității prestate de un zilier, pentru că nu îl putem numi angajator, așa cum este prevăzut de Codul muncii, este să înregistreze, la începutul zilei de muncă, datele de identificare în Registrul electronic de evidență a zilierilor. Această înregistrare trebuie făcută negreșit, în fiecare zi în care zilierul se prezintă.

Toate drepturile și obligațiile pe care atât firma, cât și zilierul le au în activitatea lor sunt prevăzute de Legea 52/2011. Chiar dacă remunerația brută orară a zilierilor se stabilește prin negociere directă cu angajatorul, conform Legii 52/2011, ea nu poate fi mai mică decât valoarea pe oră a salariului minim brut pe țară (general sau diferențiat în funcție de domeniul de activitate al beneficiarului). Nerespectarea obligațiilor privind remunerația minimă pentru fiecare categorie de zilier poate fi amendată cu 10.000 lei. De asemenea, lipsa acordului scris între beneficiar și zilier din care să reiasă că remunerația se plătește cel mai târziu la sfârșitul săptămânii sau la perioadei de desfășurare a activității poate fi sancționată cu amendă între 1.000 și 5.000 lei.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

ACTUAL

ANSVSA avertizează! Acest produs nu trebuie consumat- Conține acrilamidă

Publicat

in

”Retragerea produsului de pe piaţă şi rechemarea acestuia de la consumatori au fost declanşate la solicitarea furnizorului, constatându‐se un conţinut ridicat de acrilamidă. Toate produsele retrase urmează a fi distruse”, arată sursa citată.

Un sortiment de chipsuri a fost retras de la vânzare, dintr-un cunoscut lanț de magazine, din cauza conţinutului ridicat de acrilamidă, o substanţă dăunătoare.

Consumatorii nu trebuie să consume acest produs, fiind rugaţi să îl distrugă sau să îl returneze la magazinul de unde l-au cumpărat, cu bonul fiscal, până în 17 martie.

Acrilamida este o substanţă oxidantă rezultată din degradarea amidonului, de obicei în urma procesului de prăjire la temperaturi înalte.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

ACTUAL

Prefectul Capitalei, Toni Greblă: ‘Stăm rău la consolidarea antiseismică a clădirilor. An de an fonduri de la Ministerul Dezvoltării, fonduri europene rămân neconsumate’

Publicat

in

Prefectul Capitalei, Toni Greblă a declarat marţi despre clădirile cu risc seismic din Bucureşti că nu sunt puţine, fiind de ordinul a 1.000 de astfel de imobile. Prefectul a criticat indolenţa unor oameni din administraţie care nu pregătesc temeinic proiectele pentru consolidarea antiseismică a clădirilor şi a arătat că an de an fonduri europene de la Ministerul Dezvoltării rămân neconsumate nu suntem în stare să muncim pentru a realiza proiecte pentru consolidare antiseismică şi al le transpune în practică. Ar trebui ca şi acest ultim tragic eveniment să ne trezească la realitate, a spus prefectul despre cutremurul devastator din Turcia.

”Multe clădiri din Bucureşti sunt cu grad de siguranţă scăzut sau foarte scăzut. Sunt celebrele cu bulină roşie, dar sunt şi alte clădiri care necesită o consolidare, o pregătire mai bună să poată să facă faţă unui cutremur de o intensitate mai mare”, a spus prefectul Capitalei.

Întrebat dacă este pregătit Bucureştiul pentru un cutremur şi dacă pregăteşte exerciţii împreună cu ISU, prefectul a spus că sunt două lucruri deosebite.

”Deci mai întâi pregătirea antiseismică, reabilitarea antiseismică a unor clădiri din Bucureşti, care nu sunt puţine, sunt de ordinul a 1000 de clădiri. Consolidarea şi numărul clădirilor care pot fi afectate depinde de intensitatea unui viitor cutremur. A doua parte e pregătirea postcutremur, iar ISU stau mult mai bine. Am făcut exerciţii, există dotare, există un plan aprobat şi fiecare entitate care se implică postcutremur ştiu foarte bine ce au de făcut. Stăm rău, însă, la consolidarea antiseismică a clădirilor”, a arătat Toni Greblă.

El a precizat, despre situaţia actuală, că ”s-a inventat un concept, capacitatea administrativă”.

”Eu l-aş înlocui cu indolenţă, indolenţa unor oameni din administraţie care nu pregătesc temeinic proiectele pentru a putea să purceadă la consolidarea antiseismică a clădirilor”, a arătat prefectul.

Toni Greblă a menţionat că în ultimii 15 ani niciun municipiu nu poate să spună că nu a avut bani pentru consolidarea clădirilor.

”An de an fonduri de la Ministerul Dezvoltării, fonduri europene rămân neconsumate nu suntem în stare să muncim pentru a realiza proiecte pentru consolidare antiseismică şi al le transpune în practică. Ar trebui ca şi acest ultim tragic eveniment să ne trezească la realitate. Este necesar să consolidăm clădirile vechi ale Bucureştiului”, a mai spus prefectul Greblă, conform news.ro

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend