Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Tăriceanu `ținut la foc mic` de ICCJ în dosarul în care a fost achitat – S-a amânat a treia oară luarea deciziei definitive

Publicat

in

Achitarea din primă instanță a fostului șef al Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, pare dificil de menținut, de către completul de cinci judecători care a dezbătut apelul procuraturii prin care chiar procurorul de anchetă a cerut condamnarea celor doi inculpați din dosar.

Un complet de cinci judecători era așteptat să stabilească, luni, definitiv decizia în dosarul de abuz în serviciu al fostului președinte al Senatului și fost premier al României, Călin Popescu Tăriceanu, în care a fost inițial achitat de un complet de trei judecători al aceleiași instanțe.

Luni judecătorii au stabilit că mai au nevoie de timp pentru stabilirea verdictului și motivarea sa astfel că au amânat, pentru a treia oară, data pronunțării, pentru 2o iunie.

Instanța supremă a amânat, în 14 martie, pentru 6 iunie, stabilirea verdictului definitiv în dosarul de abuz în serviciu al lui Călin Popescu Tăriceanu, în care prima instanță l-a achitat la cererea magistratului PICCJ.

Un complet de cinci judecători al ICCJ, urma să stabilească, atunci, definitiv, dacă dispune condamnarea fostului premier al României, Călin Popescu Tăriceanu, pentru pretinse fapte de abuz în serviciu, pentru care anterior a fost achitat în fond și cu încuviințarea unui procuror PICCJ.

Cei cinci judecători nu au putut decide și totodată redacta decizia definitivă astfel că au mai amânat o dată pentru, luni, 6 iunie.

Răsturnare de situație în apel

Procurorul care l-a anchetat pe fostul șef al Senatului Călin Popescu Tăriceanu, pentru abuz în serviciu și complicitate la uzurpare de calități oficiale în cazul senatorului Cristian Marciu, a cerut în fața completului superior, de cinci judecători, de la ICCJ, condamnarea definitivă a celor doi pentru faptele pentru care sunt judecați.

După pledoaria finală a procurorului au vorbit, pe rând, trei avocați, doi dintre ei foști miniștri ai Justiției, după care, în ultim cuvânt, cei doi inculpați din dosar.

Astfel, apărarea lui Tăriceanu a cerut achitarea acestuia pentru ambele fapte, pe motiv că acestea nu există, arătând în esență că Tăriceanu nu putea comite faptele așa cum le-a prezentat anchetatorul PICCJ.

Concret, a arătat apărarea fostului demnitar, dacă ar fi procedat așa cum indica parchetul abia atunci ar fi comis fapte de abuz, pentru că metodologia nu era prevăzută de legislația aflată în vigoare la acel moment.

Basma curată…

„Respingeți apelul ca nefondat. Subliniez ineditul situației. În mod ciudat, contra uzanțelor calea de atac nu a fost declarată de Secția Judiciară a PICCJ, nu a fost motivată de această secție, ci a fost făcută de autoarea rechizitoriului.

Oare Secția Judiciară nu e de acord cu procurorul de ancheta și mai  degrabă e de acord cu magistratul PICC de la fond care a pus concluzii de achitare? Nu știm.

Lipsește aici elementul material al laturii obiective. Nu exista o norma concreta care sa ceara președintelui Senatului sa îl forțeze pe președintele Comisiei Juridice sa facă raportul. Nu exista niciun instrument.

Unde găsim noi normă legală prin care e obligat președintele senatului să tragă de mânecă Comisia juridica si pe șeful ei pentru ca nu au făcut raportul în respectiva perioadă de timp.

El (Tăriceanu – n.r.) nu putea grăbi întocmirea raportului de către Comisia Juridica. El nu putea introduce pe ordinea de zi chestiuni noi asa cum dorea el.

Cazanciuc a declarat ca președintele CDEP sau Senatului poate face doua lucruri. Sa sesizeze CCR si să convoace ședințele. El însuși spune că puterile președintelui Senatului sunt foarte limitate.

Nu exista nicio atribuție clară a președintelui Senatului in calea revocării exercitării funcției de senator potrivit legislației privind abuzul in serviciu.

Mcv înțeleg ca el critica lipsa unei norme clare si reglementate pentru ceea ce nu a putut face Tăriceanu pe lege”, a explicat judecătorilor ICCJ unul dintre apărătorii lui Tăriceanu.

Ultimul cuvânt

„Sunt de acord cu avocații. Ca fost președinte al Senatului acuzația se întemeiază pe prevederile din legea 96.

E vorba de situații din timpul mandatului. Comisia Juridica a fost o lungă perioadă încurcată de situație.

Nu există prevederi limpezi pentru astfel de situații. Președintele Senatului nu are atribuții executive altele decât sesizarea CCR si ședințele. Nu e vorba că e un președinte moale sau unul autoritar.

Eu ca președinte al Senatului nu am comis niciun abuz. Comiteam un abuz dacă introduceam o astfel de procedura pe ordinea de zi”, le-a transmis fostul demnitar, judecătorilor ICCJ.

Completul de cinci judecători care analizează apelul PICCJ și al părții civile din dosar a stabilit luarea deciziei definitive în 9 mai.

Inedit – A intervenit anchetatorul

O situație rară a avut loc, la sediul instanței supreme, în acest caz, unde procurorul de anchetă al PICCJ care a instrumentat dosarul de abuz în serviciu și complicitate la uzurpare de calități oficiale a fostului șef al Senatului, Călin Popescu Tăriceanu a venit personal în fața judecătorilor pentru a susține apelul prin care cere condamnare pentru ambele fapte în dosarul în care demnitarul a fost achitat de prima instanță.

Concret, este de menționat că, de parcursul dosarelor în instanțele de judecată, după desesizarea procurorilor de anchetă se ocupă procurorii secțiilor judiciare de la nivelul parchetelor.

Cu toate acestea nu este interzis ca procurorii de anchetă să se prezinte în instanțele de judecată pentru a susține diverse cereri sau pentru a participa la judecata integrală a unei cauze.

Astfel, după ce, în faza fondului acestui proces, procurorul de la Secția Judiciară a PICCJ a cerut achitarea lui Călin Popescu Tăriceanu, la termenul final al procesului, aflat acum în faza de apel, s-a prezentat procurorul PICCJ care l-a anchetat și trimis în judecată pe fostul demnitar.

Astfel, acesta a cerut în esență admiterea apelului PICCJ și condamnarea, definitivă, a lui Tăriceanu pentru ambele fapte pentru care a fost deferit judecătorilor ICCJ.

„Faptele sunt dovedite„

La termenul de luni al procesului în care Tăriceanu este judecat pentru modalitatea în care senatorul Cristian Marciu a fost menținut în calitatea de demnitate publică deși pierduse mandatul timp de peste doi ani, instanța a constatat că pot fi ascultate pledoariile finale.

Astfel, prima parte care a vorbit a fost procurorul de anchetă din dosar iar acesta a explicat de ce consideră că decizia instanței de fond nu este legală și ar trebui anulată iar în definitiv Tăriceanu condamnat pentru ambele fapte penale.

„…Legea folosește sintagma „a ocupa„. Din interpretarea acestui text e clar că interpretarea trebuie făcută prin raportarea la articolul 2 din lege…

Practic prin faptul ca inculpatul Cristian Marciu  a ocupat toată legislatura mandatul s-a înfrânt principiul de drept și forța de decizie executorie.  Senatorul Marciu a fost declarat incompatibil de către ICCJ în martie 2015, prin decizie definitivă.

….

Călin Popescu Tăriceanu avea doua atribuții clare prevăzute de lege. Să ia act de statutul lui Cristian Marciu în raport cu decizia definitivă a instanței.

Textul de lege are doua expresii imperative: „ia act„ și „supune votului„ în ceea ce privește pe șeful Senatului.

Însăși natura acestor expresii relevă celeritatea cu care trebuia să procedeze inculpatul Tăriceanu în fața unei decizii definitive executorii.

Acesta nu s-a conformat textelor de lege precizate și a decis trimiterea sesizării ANI.

….

Se constată ca Tăriceanu a avut o atitudine omisiva când a tergiversat timp de 2 ani și șase luni procedurile din Comisia Juridica a Senatului.

El însuși a arătat ca a stabilit un termen de două săptămâni Comisiei Juridice pentru formularea unui punct de vedere la sesizarea ANI.

…..

Faptul ca solicitarea ANI nu a primit doi ani jumate un rezultat de la Comisia Juridica nu îl exonerează pe Tăriceanu pentru faptele sale ci cel mult poate atrage sancționarea altor persoane.

Prin disjungere s-a format dosar pentru unii dintre foștii șefi ai Comisiei Juridice din Senat, precum Robert Cazanciuc și Șerban Nicolae”, a explicat magistratul care l-a anchetat pe Tăriceanu, despre acuzațiile aduse acestuia.

Cu „tunul„ pe Marciu

„Privind achitarea pentru uzurpare de calități oficiale arătăm că ea este nelegală în cazul inculpatului Cristian Marciu.

Obiectul dosarului nu îl reprezenta neputința autorităților care nu au luat masuri privind situația derulată și nerespectarea grosolană aunei decizii definitive și executorii ci conduita lui Marciu care s-a plasat de la început în afara legii.

El nu a atras atenția privind condiția sa de incompatibilitate  în care se afla, respectiv că instanța supremă stabilise definitiv că el.

Cristian Marciu a fost declarat incompatibil pentru că a făcut afaceri cu Consiliul Judetean Girgiu, în perioada 2008-2012, el fiind consilier județean.

Potrivit legii, pentru acest lucru, Marciu trebuia să piardă de îndată orice funcție publică și să nu mai poată ocupa o alta, vreme de 3 ani.

După ce ICCJ a reglat această situație prin decizia sa definitivă acesta  nu a sesizat niciun organ al statului ș nicio autoritate.

Marciu a ocupat timp de patru ani nestingherit și continuu o funcție de senator în PArlamentul României, a produs acte, a avut interpelări.

Prin conduita sa omisivă Tăriceanu a îndeplinit exercitarea faptelor penale ale lui Marciu. Așa cum sunt conturate faptele Tăriceanu a înlesnit și ajutat la faptele lui Marciu”, a mai arătat magistratul PICCJ în fața celor cinci judecătorii.

Condamnați!

„Astfel, vă solicităm admiterea apelului și desființarea deciziei de fond. Rejudecați și stabiliți condamnarea lui Călin Popescu Tăriceanu pentru abuz în serviciu și complicitate la uzurpare.

Condamnați pe Marciu pentru uzurpare și obligați pe cei doi la plata cheltuielilor judiciare”, a cerut ferm procurorul PICCJ.

Achitat „cu voia„ procurorului

„În baza art. 16 alin. (1) litera 1) Cod procedură penală, achită inc. Popescu Tăriceanu Călin pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 alin. (1) Cod Penal.

În baza art. 16 alin (1) litera b) teza I Cod procedură penală, achită inc. Popescu Tăriceanu Călin pentru complicitate la infracțiunea de uzurpare de calități oficiale, prevăzută de art. 48 alin. (1) Cod penal raportat la art. 258 alin. (1) Cod Penal.

În baza art. 16 alin. 1 litera b) teza I. Cod procedură penală, achită inc. Marciu Ovidiu Cristian Dan pentru săvârșirea infracțiunii de uzurpare de calități oficiale, prevăzută de art. 258 alin. (1) Cod Penal.

În baza art. 397 alin (1) Cod procedură penală raportat la art. 19 cod procedură penală respinge acțiunea civilă privind pretențiile formulate prin constituirea de parte civilă de către Matei Cristian.

Conform art. 275 alin. (3) Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.

Cu apel termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi, 07 decembrie 2021”, se arată în minuta completului de fond al ICCJ.

Despre dosar

În acest dosar, Tăriceanu este acuzat că nu a constatat şi nu a supus la vot în plenul Senatului încetarea mandatului de senator al lui Cristian Marciu, deşi acesta avea o decizie definitivă a instanței supreme prin care a fost declarat incompatibil şi nu mai putea ocupa o funcţie publică.

Decizia definitivă a ICCJ este executori în cazul lui Marciu, dar la respectivul moment acesta nu a respectat-o în parametri indicați de instanță.

În acelaşi dosar, a fost trimis în judecată şi senatorul Cristian Marciu, pentru uzurpare de calităţi oficiale.

Potrivit unui comunicat al Parchetului General, din probele administrate a rezultat faptul că, deşi potrivit art. 25 alin. 2 din Legea nr. 176/2010, Cristian Marciu se afla în stare de incompatibilitate cu funcţia de senator (avea interdicţia de a mai ocupa o funcţie sau o demnitate publică timp de 3 ani de la data de 4 martie 2015, când a rămas definitivă şi irevocabilă decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal), acesta a folosit fără drept, din data de 11 decembrie 2016 până în prezent, calitatea oficială de senator în actuala legislatură a Parlamentului.

În această calitate, Cristian Marciu a îndeplinit acte care implică exerciţiul autorităţii de stat, a participat la şedinţele Senatului, a făcut parte din comisii permanente şi speciale ale Senatului, a avut iniţiative legislative, a votat proiecte de acte normative, a adresat întrebări şi interpelări.

Acuzațiile procurorilor

Faţă de Călin Popescu-Tăriceanu, procurorii au reţinut că, în perioada 2 martie 2017 – 2 septembrie 2019, în exercitarea atribuţiilor de serviciu specifice unei funcţii de conducere în cadrul Senatului, prin neîndeplinirea actelor vizând constatarea încetării mandatului de senator al lui Marciu (contrar disp. art. 7 alin. 4 rap. la alin. 1 lit. e comb. cu alin. 2 lit. c din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor) şi nesupunerea votului Plenului Senatului a adoptării unei hotărâri de vacantare a locului de senator în cauză, „a cauzat vătămarea drepturilor persoanei care, în urma alegerilor parlamentare din data de 11 decembrie 2016 a ocupat pe buletinul de vot pentru funcţia de senator poziţia următoare”.

Procurorii mai spuneau că, prin neîndeplinirea obligaţiilor legale, Călin Popescu-Tăriceanu l-a ajutat pe Cristian Marciu să folosească fără drept calitatea oficială de senator ce implică exerciţiul autorităţii de stat, urmată de îndeplinirea actelor legate de această calitate.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

NATIONAL

Președintele Franței, `oracol` în fotbal: El a nimerit şi scorul la meciul Franţa – Polonia, dar şi marcatorii

Publicat

in

De

Preşedintele Emmanuel Macron chiar se pricepe la fotbal. El a dat corect nimerit scorul la meciul Franţa – Polonia de la Cupa Mondială şi a nimerit şi marcatorii, potrivit news.ro.

Înaintea meciului de duminică, din optimile Cupei Mondiale, el a spus că Franţa va câştiga, scor 3-1, şi că marcatori vor fi Lewnadowski, Giroud şi Mbappe.

Şi aşa a fost: Franţa a marcat prin Olivier Giroud, de două ori prin Kylian Mbappe, iar Polonia a punctat prin Robert Lewnadoski.

Într-un interviu acordat Le Parisien, şeful statului francez era oprimist duminică dimineaţă. „Cred că vom câştiga cu 3-1. Lewandowski va marca, la fel ca Mbappé sau poate Giroud, care vrea să intre în istorie. Am foarte mult respect pentru Didier Deschamps (n.r. – selecţionerul Franţei), experienţa lui, know-how-ul lui. Media de vârstă a acestui colectiv este foarte tânără şi, în acelaşi timp, trebuie să fie unsprezece jucători care au o stea pe care ei înşişi au brodat-o (n.r – referire la titlul modial de acum patru ani)”, a mai spus Emmanuel Macron, duminică dimineaţă.

Echipa naţională a Franţei a învins duminică, scor 3-1, reprezentativa Poloniei, în optimile de finală ale Cupei Mondiale din Qatar.

Golurile echipei franceze au fost înscrise de Olivier Giroud, în minutul 44, şi de Kylian Mbappe, în minutele 74 şi 90+1. Golul Poloniei a fost marcat de Lewandowski dintr-un penalti repetat. Polonezul a tras slab prima oară şi Lloris a apărat, dar portarul francez nu a avut un picior pe linia porţii şi, la reluare, Lewandowski a înscris. Echipa Franţei s-a calificat în sferturile de finală.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Jonathan, cea mai bătrână ţestoasă din lume, împlineşte 190 de ani

Publicat

in

De

„Când te gândeşti, dacă a eclozat în 1832 – epoca victoriană – Doamne, schimbările care au fost în lume” de atunci, a afirmat Joe Hollins, veterinarul care are grijă de ţestoasă.
„Războaiele mondiale, ascensiunea şi căderea Imperiului Britanic, guvernatorii, regii şi reginele care s-au succedat, este de-a dreptul extraordinar!”, a remarcat el.

În vârsta de cel puţin 190 de ani, Jonathan este cea mai bătrâna ţestoasă înregistrată vreodată şi cel mai vechi animal terestru în viaţă cunoscut. Ea a intrat în Cartea Recordurilor Guinness la începutul acestui an.

Animalul trăieşte pe insula Sfânta Elena din 1882 şi vârsta este doar o estimare. O fotografie făcută la sosirea sa pe insulă arată că ţestoasa avea deja cel puţin 50 de ani la acea vreme, dar probabil că este mai în vârstă.

Jonathan a văzut 35 de guvernatori trecând pe acest teritoriu britanic de peste mări, dar l-a ratat pe Napoleon, care a fost în exil pe insulă între 1815 şi 1821.

Acum locuieşte în reşedinţa guvernatorului alături de David, Emma şi Fred, ţestoase mult mai tinere.

Locuitorii din Sfânta Elena au organizat trei zile de sărbătoare începând de vineri şi guvernatorul insulei îi va oferi ţestoasei legumele preferate.

Duminică, Jonathan – fără vedere, fără simţul mirosului, dar auzul intact – va primi un tort. A fost creat chiar şi un timbru special pentru cel mai faimos locuitor al acestei insule cu 4.500 de oameni.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend