Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Țara asta gaze poartă, dar ce folos? Riscăm să rămânem fără rezerve în plină iarnă

Publicat

in

Recent, un oficial maghiar al companiei de transport gaze naturale, din țara vecină, lansa întrebări ironice în direcția României, întrebându-se și întrebându-ne dacă vom face un foc mare alimentat de combustibilul aflat în subsolul patriei noastre. Să analizăm, deci, situația strategică a României, al doilea extractor din UE, după Olanda, în contextul scumpirilor fără precedent din piața de profil. Începem cu anunțul Azomureș, companie producătoare de îngrășământ chimic, de care depinde o mare parte din agricultura României, care a decis suspendarea producției pentru următoarele luni, datorită scumpirilor record pe piața industrială de gaze naturale. Pentru a nu intra în faliment, deoarece producția ar deveni nesustenabilă economic, oficialii au decis să trimită în șomaj mii de angajați.

Conform specialiștilor din sectorul agricol, rezultatele activităților de profil vor fi afectate grav anul viitor, datorită lipsei de îngrășăminte chimice și scumpirii substanțiale ale acestor produse indispensabile campaniilor agricole. De asemenea, și alte sectoare productive, dependente de consumul de gaze naturale vor intra curând în același impas, generând scumpiri inclusiv la nivelul coșului zilnic de consum, panificația fiind cel mai la îndemână exemplu.

De altfel, oficialii guvernamentali, în frunte cu premierul Nicolae Ciucă și ministrul Energiei, Virgil Popescu, au declarat astăzi că vor căuta “soluții” pentru a evita golirea depozitelor subterane de gaze în ianuarie-februarie 2022 și se declară “optimiști” privind viitoarea independență energetică a României, realizabilă în termen de cinci ani.

Unde suntem în realitate și cât de justificat este acest optimism?

Primul element justificativ al declarației agresive a oficialului maghiar a fost comparația între nivelul de conectare al gospodăriilor, din cele două țări vecine, la rețelele locale de gaze naturale. Astfel, deși Ungaria nu are resurse proprii, depinzând aproape în exclusivitate de gazele rusești, a reușit interconectarea a peste 95% din gospodăriile de pe teritoriul național, în timp ce România are conectate doar aproximativ 40% dintre acestea. Programele de finanțare pentru conectarea localităților, atât de mediatizate și folosite în scop de propagandă electorală de către politicienii români, s-au dovedit a fi, în majoritatea situațiilor, doar promisiuni fără acoperire reală, deoarece orice investiție de acest tip este condiționată de avizul tehnic de conectare la infrastructura magistralelor Transgaz. În traducere, este nevoie de o țeavă groasă în proximitate pentru a construi și conecta țevile mai subțiri care vor deservi punctele de consum, iar în ultimii ani au fost planificate și aprobate foarte puține trasee de extindere a magistralelor regionale de gaze naturale, și acelea înregistrând întârzieri mari de construire.

Un alt aspect, mai puțin cunoscut și deloc mediatizat, este cel al capacității de stocare și comprimare a gazelor naturale în depozite subterane, unde, deloc surprinzător având în vedere lipsa de interes național strategic, România are o capacitate de stocare situată la jumătate în raport cu cea a țării vecine. Astfel, Ungaria își permite să achiziționeze, pe timpul verii, cantități importante de gaze, la preț redus, inclusiv din România, pe care să le consume sau chiar să le revândă, la preț mai mare, pe timpul iernii.
În consecință, deși, teoretic, am avea posibilitatea să acoperim aproape întreg necesarul național de consum din resurse proprii, tehnic este imposibil să depozităm, în ciclul de iarnă, o cantitate suficientă pentru a gestiona vârfurile de consum, astfel că suntem nevoiți să apelăm la importuri. Și în acest caz, dezinteresul, deciziile greșite sau reaua voință a decidenților români ne-au adus, în ultimii 30 de ani, în situația de a intra în panica din momentul actual.

Ce se mai poate face?

Coridorul pan-european BRUA este semi-funcțional, traseul din România, faza I, fiind finalizat cu întârziere față de termenul planificat inițial (2019), existând serioase probleme de tranzacționare și rezervare a cantităților de gaze transportate prin intermediul acestuia. Mai mult, extensia de conectare spre Marea Neagră este încă la stadiul de organizare de șantier. Recent, un consorțiu turcesc a câștigat licitația pentru construirea segmentului dintre Podișor (jud. Giurgiu) și Tuzla (Marea Neagră), care ar permite transportul gazelor exploatate din apele teritoriale ale României. În mod evident, vor trece câțiva ani până la operaționalizarea deplină a acestuia. În paralel, marii jucători de pe piața de profil, așteaptă un semnal legislativ cu privire la calculul redevențelor, semnal care încă zace în Parlamentul României.

Cu referire la capacitățile terestre de transport, din păcate, cu excepția actualului calendar european de finanțare a proiectelor de infrastructură, care se apropie de final totalizând investiții minore în rețelele locale, de la Bruxelles și Strasbourg nu vin semnale optimiste cu privire la finanțarea traseelor conductelor de gaze. În cel mai bun caz, România va beneficia de fonduri europene, prin intermediul Just Transition Fund, pentru retehnologizarea capacităților de producție energetică utilizatoare de cărbune, iar de acele viitoare trasee ale magistralelor de gaze vor beneficia doar locuitorii din orașele și comunele apropiate ca distanță.
În celelalte țări europene, principala prioritate este adaptarea conductelor existente la mixurile ecologice de gaze și hidrogen, sau construcția de trasee noi, conforme cu ultimele programe “green” ale Comisiei Europene, neexistând vreun sentiment de milă pentru performanțele penibile ale României din domeniul infrastructurii de profil, fondurile disponibile în vechile programe de finanțare rămânând în mare parte neabsorbite sau necheltuite.

Astfel, deși deținem resurse substanțiale, atât aflate în exploatare, cât și cu perspective de valorificare, lipsa infrastructurii ne pedepsește acum, în plină criză mondială. Însă, cel mai îngrijorător aspect este cel al protecției consumatorilor casnici. Guvernanții au apelat la mecanisme legislative de plafonare și compensare pentru ca populația să treacă cu bine de sezonul rece, însă acest pansament este valabil doar până la finalul lunii martie, consumând sume importante la nivelul bugetului de stat.
Liberalizarea pieței gazelor este un eșec, milioane de consumatori rămânând încă în segmentul de tarif universal, unde sunt anunțate deja scumpiri record, asta și pentru că politicienii au prorogat succesiv, din 2014 până în 2020, termenul de aplicare al calendarului convenit cu Uniunea Europeană, iar campania de informare derulată de către ANRE a fost complet ratată. Mai tragic, realitatea faptică a mai mult de jumătate dintre gospodăriile din România, care sunt încă neconectate la rețelele de gaze, unde fiecare familie se descurcă pe cont propriu cu privire la încălzirea locuinței, foarte puține primării derulând programe de aprovizionare cu lemne de foc, întregește tabloul rece al eșecului statului român, stat care începe să tremure și la propriu, și la figurat, în perspectiva lunilor de iarnă.

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame

NATIONAL

ÎNCĂ un proces pentru administrația Fritz: director DEMIS de la o societate pe profit pentru că a DEZVĂLUIT că viceprimarul USR e penal

Publicat

in

De

Încă un proces pentru administrația Fritz. După ce directorul Filarmonicii din Timișoara a fost demis abuziv și mai apoi repus pe funcție de instanță și după ce noua Organigramă  a primăriei  a fost anulată de instanță, primăria va fi acționată din nou în instanță, de data asta de cel mai longeviv director al unei societăți municipale. Andrei Drăgilă conduce Horticultura de zeci de ani, însă zilele trecute a fost demis pe motiv că e incompetent, chiar dacă societatea era pe profit. Drăgilă a ajuns pe agenda neagră  a administrației Fritz după ce a făcut public faptul că viceprimarul USR Ruben Lațcău.

Iată ce anunță Drăgilă.

Societatea de Horticultură are ca obiect de activitate prelucrarea materialului floricol și dendrologic, lucrăride prestații servîcii, amenajarea zonelor verzi și întreținerea, comercializarea produselor floricole și material dendrologic Domeniul principal de activitate al acesteia î1 constituie “ ACTIVITATE DE INTRETINERE- PEISAGISTICA COD CAEN 8130”.

Societatea de Horticultura este cu subordonare locală având ca unic acționar Consîliul Local Timișoara.

Conform Legil 98/ 19.05.2016 privind achizițiile publice la art.31 Societatea de Horticultură se încadrează prin atribuire directă a lucrăriilor, întrucat 80% din lucrăm sunt pe domeniul prestații către Municipiul Timișoara. “Zona centrala a oraşului, și în baza Hotărarii nr.223/ 19.06.2020 s-a aprobat atribuirea directă a lucrăriilor pe zona centrală, în baza acestei Hotărâri s-a încheiat contractul ACORD-CADRU de SERVICII cu nr. SC 2020-14266/29.06.2020.

În baza încheierii contractului ACORD-CADRU Societatea de Horticultură va executa prestații de lucrări pe zonele verzi din Zona Centrală a Municipiului Timișoara, asta însemnând parcurile mari și bulevardele mari din Timișoara.

Pe parcursul anului 2021 Societatea a preconizat lucrări de realizat pe Spații Verzl în Valoare totală de 18.378.639,95 RON, față de valoarea contractului subsecvent care a fost de 18.904.825,76 RON.

Din valoarea totală preconizată de către S.C. HORTICULTURA S.A. Direcția de Mediu a Primăriei a comandat lucrări în valoare de 9.054.229,68 RON rezultand un procent de 49,26% din valoarea contractului subsecvent.

Acest procent nerealizat se datorează în primul rând nerespectării valorii Contractului Cadru, cât și negocierii tarifelor care nu au avut loc, cu obiecțiuniile aduse la semnarea Contractului Cadru care se referă la :

Actualizarea manoperei conform legiilor în vigoare,

– Prețul de achiziție la materialul dendrologic și floricol;

– Prețul de achiziție la mobilier urban: bănci, coșuri gunoi, pontoane, etc.; Această nerealizare a veniturilor a fost influențată și de neaprobarea BVC-

ului în termen legal (BVC-ul a fost aprobat în data de 27.07.2021 față de luna mai 2021).

Socletatea de Horticultură a încheiat exercițiul financiar al anului 2021 cu o cifră de afaceri de 12.226.831 RON cu o descreștere față de anul 2020 cu 20,83% și cu un profit net estîmativ de 29.772 RON.

In anul 2021 sunt prezentate criteriile de performanță estimative: Venituri reallzate = 97,17%

Cheltuieli realizate = 99,31%

Profit brut realizat = 8,36%

– Productivitate muncă realizat — 90,32%

Lichiditate realizat = 130%

Indicatori nefmanciari:

– Calitatea serviciului realizat = 100%

– Satisfacție clienți realizați = 100%

– Capacitate angajați realizat = 100%

Indicatori de Guvernanță Corporativă:

– Stabilirea, revizuirea și raportarea la timp a indicatoriilor de performanță a intreprinderii realizat = 100%

– Stabilirea și respectarea politicilor de transparență și comunicare realizat

=l00%

Situatia soldurilor în data de 21.01.2022:

Trezorerie = 3.179.434 RON

B.T. = 449.428 RON Total = 3.628.862 RON

De încasat facturi executate și recepționate de Primărie în sumă dc 908.877,65 RON.

TOTAL SOLD = 4.537.739,65 RON

Ann aflat din presă că ann fost revocat din funcție de către CA -ul societății în condițiile în care contractul de mandat se încheie în data de 17.12.2022.

Evident că voi acționa în instanță această măsură abuzivă,iar daca voi cîștiga voi face plângere penală pentru abuz în serviciu tuturor celor care au hotărât această ilegalitate.

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame
Citeste mai mult

NATIONAL

UPDATE Contre în Coaliție pe tema ordonanței plafonărilor din energie. Ciolacu spune că mâine se va lua o decizie / Cîțu zice că OUG va fi dată azi

Publicat

in

De

​Ordonanța de urgență privind plafonările prețurilor din energie, anunțată pentru aprobare azi de guvern, încinge spiritele între PNL și PSD. ​

După o întâlnire cu Florin Cîțu, Marcel Ciolacu a declarat că o decizie în privinţa proiectului de ordonanţă cu reglementări în domeniul energiei va fi luată miercuri. “O să luăm decizia mâine”, a spus Ciolacu.

Întrebat dacă ordonanţa nu va fi adoptată în şedinţa de guvern de marţi, de la ora 16,00, Ciolacu a răspuns: “Vă rog eu frumos, întrebaţi-l pe prim-ministru!”.

Sursa neînțelegerii ar fi că PSD vrea ca noile reguli să se aplice începând cu 1 ianuarie și nu februarie așa cum se anunțase inițial.

Florin Cîțu a declarat după scurt timp că OUG va fi adoptată marți, iar singurele discuții sunt despre prelungirea până în vară a plafonării. „Orice variantă șase luni, un an de zile, trei luni, ne vom vedea la final cu aceeași problemă. Trebuie să găsim un plan până în 2026. Eu am propus un plan de investiții”, a spus liderul PNL.

Premierul Nicolae Ciucă a anunțat luni seară că s-a ajuns la un consens în Coaliție iar Guvernul va da o ordonanță de urgență prin care va plafona din nou prețul la electricitate și gaze. Astfel, prețul pentru electricitate va fi de 68 bani/KW pe oră, la gaze – 0,31 lei/kwh iar plafonul de consum va crește. OUG va produce efecte de la 1 februarie până la 31 martie, iar impactul bugetar va fi de 3 miliarde de lei. De asemenea, facturile emise greșit de furnizori vor fi recalculate fără ca oamenii să fie debranșați.

”Am reuşit să ajungem la un acord, astfel încât la energie plafonul să scadă de la 1 leu la 0,8 lei/kw. De asemenea, limita consumului să crească de la 300 la 500 de kW pentru care se calculează acest preţ. Practic, reiese o compensare de 0,291 lei/ kW, ceea ce va însemna că la consumatori se va percepe 0,68 bani/kW”, a anunțat premierul Nicolae Ciucă.

Acesta a precizat că, de asemenea, pentru IMM-uri, pentru consumatorii economici mari prețul va fi plafonat la 1 leu/kW.

Proiectul de Ordonanță de urgență a fost scos în consultare publică vineri, 21 ianuarie.

”(1) În perioada aplicării dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă, preţurile la energie electrică şi gaze naturale se plafonează, pentru clienţii finali prevăzuţi la art. 1 alin. (1) lit. a), după cum urmează:

  • a) preţul final facturat al energiei electrice se plafonează la cel mult 0,8 lei/kWh;
  • b) preţul final facturat al gazelor naturale se plafonează la cel mult 0,31 lei/kWh.”, se arată în proiectul de OUG.

Ce mai arată proiectul pus în dezbatere publică:

În perioada 1 februarie – 31 martie 2022 preţurile pentru energie electrică şi gaze naturale se plafonează pentru clienţii non-casnici, excepţie fiind clienţii non-casnici care au beneficiat de prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 81/2019 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 115/2011 privind stabilirea cadrului instituţional şi autorizarea Guvernului, prin Ministerul Finanţelor Publice, de a scoate la licitaţie certificatele de emisii de gaze cu efect de seră atribuite României la nivelul Uniunii Europene, precum şi pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat privind sprijinirea întreprinderilor din sectoarele şi subsectoarele expuse unui risc important de relocare ca urmare a transferului costului emisiilor de gaze cu efect de seră în preţul energiei electrice, cu modificarile si completarile ulterioare, după cum urmează:

a) preţul final facturat al energiei electrice se plafonează la cel mult 1 leu/kWh;

b) preţul final facturat al gazelor naturale se plafonează la cel mult 0,37 lei/kWh.

Plafoanele prevăzute la alin. (1) reprezintă preţul final facturat pentru clientul final, având incluse: a) pentru energie electrică – componenta de preţ al energiei electrice, acciza, tarifele reglementate de transport şi distribuţie, serviciile de sistem, certificatele verzi, contribuţia de cogenerare de înaltă eficienţă energetică, costurile de furnizare şi TVA; b) pentru gaze naturale – componenta de preţ al gazelor naturale, costul de transport, tariful de înmagazinare, acciza, tariful de distribuţie, costurile de furnizare şi TVA. (3) Componenta de preţ al energiei electrice prevăzută la alin. (1) lit. a) şi componenta de preţ al gazelor naturale prevăzută la alin. (1) lit. b) nu includ TVA.”

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

Publicitate decathlon.ro

În Trend