Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

SUMĂ COLOSALĂ: Trecerea la energia verde va necesita investiții de 92.000 de miliarde de dolari

Publicat

in

Guvernele şi companiile din întreaga lume vor trebui să investească cel puţin 92.000 de miliarde de dolari până în 2050, pentru a reduce emisiile de CO2 suficient de rapid pentru a evita cele mai negative efecte ale schimbărilor climatice, transmite Bloomberg.

Aceasta este cea mai recentă estimare a analiştilor de la BloombergNEF, potrivit cărora aceste investiţii uriaşe sunt necesare pentru a o electrificare rapidă a economiei mondiale şi a elimina dependenţa de combustibilii fosili, conform Agerpres.

Investiţiile în infrastructura necesară pentru a permite tranziţia energetică vor trebui să crească de la 1.700 miliarde de dolari în 2020, până la o medie cuprinsă între 3.100 şi 5.800 miliarde de dolari pe an până în 2050, susţin analiştii BNEF. Aceasta înseamnă că nota de plată finală ar putea să se ridice chiar la 173.000 de miliarde de dolari, adică de opt ori mai mult decât Produsul Intern Brut al SUA în 2019.

Acest nivel al cheltuielilor ar ajuta la limitarea creşterii temperaturii medii globale la 1,75 grade Celsius, comparativ cu încălzirea de 1,2 grade Celsius existentă deja. Însă fără noi acţiuni, fenomene precum valuri de căldură, inundaţii şi incendii de pădure vor deveni mai frecvente, periculoase şi costisitoare. Extinderea rolului energiei electrice stă la baza tuturor speranţelor pentru o reducere drastică a emisiilor de gaze cu efect de seră. Potrivit BNEF, peste trei sferturi din reducerea potenţială a emisiilor în acest deceniu ar urma să vină din furnizarea de electricitate şi utilizarea crescută de energie eoliană şi fotovoltaică, susţine BNEF. O altă reducere de 14% a emisiilor în acest deceniu ar putea fi atinsă prin tranziţia vehiculelor, locuinţelor şi industriilor de la arderea de combustibili fosili la energie electrică. De asemenea, hidrogenul ar urma să joace un rol important, iar cererea pentru hidrogen va exploda.

Pe ansamblu, producţia de electricitate va trebui cel puţin să se dubleze până în 2050, până la 62.200 de Terawaţi oră, fiind responsabilă pentru aproape 50% din consumul final de energie, comparativ cu aproximativ 19% în prezent. Un scenariu în care regenerabilele sunt sursa dominantă de energie ar necesita o producţie de electricitate şi mai mare. Însă toată această producţie de electricitate va avea nevoie de timp pentru planificare, finanţare şi construcţie.

“Nu avem timp de pierdut. Dacă vrem să atingem sau să ne apropiem de neutralitate climatică până la mijlocul secolului, trebuie să accelerăm introducerea soluţiilor cu emisii reduse de carbon pe care le avem în acest deceniu, ceea ce înseamnă mai multă energie eoliană, solară, baterii şi vehicule electrice, pompe de căldură pentru clădiri, reciclare şi o utilizare mai mare a electricităţii în industrie, şi redirecţionarea biocombustibililor spre shipping şi aviaţie”, a declara economistul şef al BNEF, Seb Henbest.

Până acum liderii mondiali nu par să fi primit mesajul de avertizare. Mai puţin de 15% din cele aproximativ 2.400 de miliarde de dolari pe care guvernele vor să le cheltuiască pentru revenirea economică post-pandemie vor merge spre investiţii în energie curată, un nivel inadecvat pentru a aduce lumea pe traiectoria spre emisii zero în 2050, arată un raport recent al Agenţiei Internaţionale a Energiei.

Sunt mai multe tehnologii low-carbon care ar putea face parte din tranziţia energetică. BNEF a elaborat trei scenarii diferite: unul în care energiile regenerabile vor fi responsabile pentru cea mai mare parte a producţiei de energie, unul în care energia nucleară va creşte semnificativ şi unul în care centralele care funcţionează cu combustibili fosili dar vor fi echipate şi cu tehnologie pentru captarea emisiilor vor juca un rol dominant.

Însă în toate scenariile BNEF, hidrogenul va trebui să fie o sursă mai importantă de energie pentru domenii precum industria grea şi producţia de produse chimice. Aceasta ar putea conduce la o cerere de până la 1.318 milioane tone de hidrogen în 2050, responsabil pentru 22% din consumul final de energie, comparativ cu mai puţin de 0,002% în prezent.

Comenteaza cu profilul de FB
Advertisements

NATIONAL

Garda de Mediu a dat, în 2021, amenzi de DOAR 82 de milioane de lei, iar suma e MAI MARE cu 30% față de anul trecut

Publicat

in

De

Garda Naţională de Mediu (GNM) a aplicat, în primele nouă luni ale anului, amenzi în valoare de aproximativ 82,5 milioane de lei, în creştere cu 37,5% comparativ cu intervalul similar din anul anterior, arată datele centralizate în raportul periodic al instituţiei.

În perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2021, numărul inspecţiilor realizate la nivel naţional în domeniul controlului poluării şi al biodiversităţii, biosecurităţii şi ariilor protejate a fost de 27.190, cu aproape 9% mai mare faţă de datele raportate în primele nouă luni din 2020.

Potrivit sursei citate, până la sfârşitul lunii septembrie, anul curent, au fost emise 1.431 de avertismente (faţă de 1.488, în aceeaşi perioadă din 2020), precum şi 303 dispoziţii privind sistarea activităţii (210, anul trecut) şi cinci decizii de încetare a activităţii (comparativ cu niciuna, în 2020).

De asemenea, de la începutul acestui an şi până la 30 septembrie, au fost transmise 44 de propuneri de suspendare de acorduri/autorizaţii de mediu, 100 de sesizări penale şi s-au confiscat 112 de mijloace auto.

Din totalul controalelor efectuate în cursul acestui an, un număr de 22.723 s-au înregistrat în domeniul controlului poluării, iar 4.467 în domeniul biodiversităţii, biosecurităţii şi ariilor protejate.

Conform GNM, la nivelul lunii septembrie au fost efectuate 3.017 inspecţii, dintre care 2.394 în domeniul poluării. Totodată, pe parcursul acestor controale au fost aplicate 378 de amenzi, în valoare totală de 8,382 milioane de lei.

În acelaşi interval au fost transmise 197 de avertismente, 38 de dispoziţii de sistare a activităţii, şase sesizări penale şi cinci propuneri de suspendare acorduri/autorizaţii de mediu. În acelaşi timp, a fost confiscat un singur mijloc auto.

Garda Naţională de Mediu este o entitate publică ce funcţionează ca instituţie de specialitate a administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, finanţată integral de la bugetul de stat, în subordinea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP).

Instituţia are atribuţii în prevenirea, constatarea şi sancţionarea încălcării prevederilor legale privind protecţia mediului, inclusiv a nerespectării reglementărilor prevăzute în legile specifice domeniului controlului poluării industriale şi managementului riscului, substanţelor şi preparatelor periculoase, biodiversităţii şi ariilor naturale protejate, fondului de mediu şi altor domenii prevăzute de legislaţia specifică în vigoare.

Comenteaza cu profilul de FB
Advertisements
Citeste mai mult

NATIONAL

Vladimir Putin, despre sprijinul militar al Occidentului pentru Ucraina: “Mâine-poimâne ar putea apărea rachete lânga Harkov, ce ar trebui să facem atunci?”

Publicat

in

De

Dezvoltarea militară a Ucrainei, cu sprijinul Occidentului, constituie o ameninţare serioasă la adresa Rusiei, a declarat joi preşedintele rus Vladimir Putin, la două zile după ce şeful Pentagonului, Lloyd Austin, aflat într-o vizită la Kiev în cadrul turneului său în regiunea Mării Negre, şi-a manifestat sprijinul pentru Ucraina, încurajând totodată aspiraţiile de aderare la NATO ale acestei ţări, relatează Reuters, potrivit Agerpres.

Vizita efectuată marţi de ministrul american al apărării la Kiev în cadrul căreia a declarat că nicio ţară terţă nu se poate opune dorinţei Ucrainei de a se integra în Alianţa Nord-Atlantică deschide de fapt calea unei astfel de aderări, a afirmat preşedintele rus în cursul unei reuniuni a Clubului de discuţii de la Valdai, care reuneşte jurnalişti şi experţi ruşi şi străini specializaţi în problemele Rusiei.

Indiferent dacă va fi sau nu cazul, interesele Rusiei sunt oricum vizate, a spus liderul rus.

“O aderare oficială (a Ucrainei) la NATO s-ar putea să nu aibă loc, dar dezvoltarea militară a teritoriului său este deja în curs de desfăşurare”, a declarat preşedintele rus, avertizând că “aceasta reprezintă într-adevăr o ameninţare pentru Rusia”. “Suntem conştienţi de aceasta”, a adăugat el.

“Mâine-poimâne ar putea apărea rachete lânga Harkov”

Mai mult, şeful statului rus a declarat că ţările NATO, sub pretextul unor centre de antrenament, pot desfăşura rachete pe teritoriul Ucrainei, conform agenţiei de presă TASS şi publicaţiei Vzgliad.

“Mâine-poimâne ar putea apărea rachete lânga Harkov, ce ar trebui să facem atunci?”, a întrebat el retoric, denunţând apropierea infrastructurii militare a Alianţei de frontierele Rusiei ca urmare a extinderii NATO.

De la anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia în 2014, urmată de începerea conflictului dintre forţele guvernamentale ucrainene şi separatişti proruşi – sprijiniţi de Moscova – în Donbas, SUA sunt cel mai puternic susţinător al Kievului.

În cursul vizitei sale la Kiev, şeful Pentagonului a acuzat Moscova de “obstrucţionarea unei rezolvări paşnice” a conflictului din estul Ucrainei.

Kremlinul nu încetează să repete că eventuala aderare a Ucrainei – care are legături strânse cu Rusia încă din cele mai vechi timpuri – la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord ar constitui o “linie roşie” pentru Moscova.

Săptămâna aceasta, Rusia a rupt practic relaţiile sale diplomatice cu NATO în urma deciziei Alianţei de a expulza opt membri ai misiunii diplomatice ruse de la Bruxelles sub suspiciunea că ar fi fost “agenţi nedeclaraţi ai agenţiilor de informaţii ruse”.

Comenteaza cu profilul de FB
Advertisements
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Mioveni

În Trend