Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Stelian Țurlea prezintă cartea zilei: ‘Confiteor, de Jaume Cabré

Publicat

in

„Tradus în peste 20 de limbi, cu peste un milion de exemplare vândute, dotat cu cele mai prestigioase premii catalane și în 2013, la Paris, cu Prix Courrier International pentru cea mai bună carte străină, Confiteor este al patrulea roman al lui Jaume Cabré tălmăcit în română. Un roman magistral”, așa își începe Stelian Țurlea prezentarea volumului în Mediafax.

Redăm mai jos analiza scriitorului.

„Mă simt bătrân, și doamna cu coasa mă invită s-o urmez. Văd că a făcut o mutare cu nebunul de negru și-mi cere, cu un gest politicos, să continui partida. Știe că mai am puțini pioni. Totuși, încă nu e mâine și mă uit să văd ce piesă pot muta. Sunt singur în fața hârtiei, ultima mea șansă.”… „Am luat cele trei sute de pagini în care mă dădusem de ceasul morții să vorbesc despre rău, despre care acum știam că este la fel de inefabil și misterios precum credințele și, pe cealaltă față, aproape ca pe un palimpsest, am început scrisoarea pe care am impresia că acum o termin, acum că am ajuns la hic et nunc… „Am scris în fața acestui altar făcut din desenele tale, neobosit, ca într-o competiție între memorie și uitare, care va fi prima mea moarte”.

O scrisoare de dragoste, adresată iubitei moarte, ce „trebuia să se întindă pe două foi”, ajunsă la multe sute de pagini în care faptele trăite, cele gândite și imaginate se întrepătrund. „Știu că inventez, dar asta nu înseamnă că nu spun adevărul” afirmă Adrià Ardèvol, profesorul de istoria ideilor de la Universitatea din Barcelona, care-și începe lunga confesiune (Titlul catalan, Jo confesso „mărturisesc”, redat în versiunea românească, precum și în cele din alte limbi, prin termenul latin, este începutul rugăciunii Confiteor Deo omnipotenti din actul penitențial care precedă Liturghia catolică) în momentul în care este diagnosticat cu Alzheimer. Spre a profita de ultimele luni de luciditate, o lungă incursiune în viața lui Adrià, de la copilul-minune la omul aflat în fața acelei prime morți, a memorie; în același timp, o incursiune în cinci secole de istorie asociate, uneori în aceeași frază, de la inchiziție la nazism – prilejuită de un personaj aparte: o vioară Storioni cu numele de Vial trecută prin mâinile și viețile atâtor oameni, cauză a atâtor bucurii și a atâtor nenorociri. O încercare de a exprima perplexitatea în fața răului, imposibilitatea de a înțelege de ce „omul distruge omul și tot el scrie Paradisul pierdut”.

Tradus în peste douăzeci de limbi, cu peste un milion de exemplare vândute, dotat cu cele mai prestigioase premii catalane și în 2013, la Paris, cu Prix Courrier International pentru cea mai bună carte străină, Confiteor este al patrulea roman al lui Jaume Cabré tradus în română, după Excelență, Umbra eunucului și Vocile lui Pamano, apărute în colecția „Biblioteca de Cultură Catalană” a Editurii Meronia, în excelenta traducere a Janei Balacciu Matei. Inclusiv această traducere este o perlă de limbă română.

O minune de roman!

Jaume Cabré – Confiteor. Traducere de Jana Balacciu Matei. Editura Pandora M, 863 pag.

NATIONAL

Ce poate face România în cazul Roșia Montană, ca să nu piardă și când câștigă? „România are un grad mai redus de folosire a resurselor, în comparație cu Franța, Germania sau Suedia”

Publicat

in

​Uniunea Europeană folosește între 25 și 30% din metalele și mineralele extrase din lume, însă doar 3-4% provin din producția europeană internă, ceea ce ne face vulnerabili, scrie avocatul Lucian Bondoc în Contributors. România stă și mai rău ca riscuri.

Roșia MontanăFoto: Inquam Photos / Ovidiu Dumitru Matiu

Chiar dacă a câștigat procesul intentat de Gabriel Resources, România poate să piardă pe termen lung „dacă nu se va poziționa pragmatic și echilibrat” în chestiunea folosirii resurselor publice. Asta consideră o analiză publicată de platforma Contributors și semnată de avocatul Lucian Bondoc.

Abordarea rațională, chiar în țările dezvoltate, este de a-și exploata resursele

Un prim argument al avocatului Bondoc este acela că toate țările dezvoltate au ales ca pe termen lung să își exploateze propriile resurse, din motive complementare. De pildă, țările au exploatat pentru a atinge un anumit tip de autonomie și pentru mai multe venituri în infrastructură.

„Din punct de vedere logic, situațiile în care să se prefere să nu se exploateze resursele ar trebui văzute însă ca excepții (ce necesită un standard ridicat de justificare)”, susține Lucian Bondoc.

Din 1989 încoace, statul român nu a avut o politică clară cu privire la exploatarea resurselor, arată analiza din Contributors. În lipsa unei direcții clare venite de la Guvern, „mai toate încercările de a dezvolta activități miniere noi în România au eșuat în cele din urmă în diverse instanțe judecătorești sau rămân la stadii incipiente”.

„Nu ne vindem țara”

Statul nu a mai avut bani să investească în exploatări miniere. Iar în societate sloganul „Nu ne vindem țara”, cu rădăcini în anii 90, a fost folosit și ca instrument de manipulare, explică avocatul.

„Acesta a fost promovat inițial de unele segmente de elite de facto pentru a manipula populația în direcția sprijinirii abordării de închidere a țării față de capitalul exterior din primii 6 ani de după Revoluție pentru a facilita acapararea pe tăcute, și fără concurență (mult subevaluat), a unor active și resurse diverse de către o parte din noii capitaliști români”, scrie Lucian Bondoc.

La toate acestea se adaugă și mineriadele, care au creat o frică de a crește industria minieră din România, adaugă avocatul.

În plus, după aderarea la Uniunea Europeană, sectorul de minerit s-a trezit prins între norme europene ridicate și birocrația din România.

„Numeroasele reguli noi au necesitat autorităților publice ani de zile pentru „digerare”, ceea ce, cuplat cu reticența tradițională de asumare în lipsa unui ordin de la decidentul politic, a îngreunat în sine aprobarea mai oricărui proiect complex”, explică Lucian Bondoc.

Puteți citi analiza completă pe Contributors.

Citeste mai mult

NATIONAL

Scorsese pregătește o un serial documentar despre opt sfinți ai Bisericii Catolice

Publicat

in

Filmul pe care Martin Scorsese îl va realiza în viitorul apropiat nu va fi doar o nouă peliculă despre Isus, ci o serie întreagă despre sfinți, o docudramă în opt episoade intitulată „Martin Scorsese Presents: The Saints”, potrivit La Stampa, citat de Rador Radio România.

Martin Scorsese, primit de papa Francisc la VaticanFoto: ABACA / Abaca Press / Profimedia

Cineastul în vârstă de 81 de ani, câștigător al Oscarului, va fi gazda, naratorul și producătorul serialului care va fi difuzat pe Fox Nation.

Docudrama va relata viețile a opt personaje care au fost beatificate de Biserica Catolică, pentru a explora modul în care au obținut sfințenia: printre ei, Ioana d’Arc, Francisc de Assisi, Thomas Becket, Maria Magdalena, Moise Etiopianul, Sebastian și Maximilian Kolbe, călugărul franciscan care a murit de bunăvoie la Auschwitz pentru a salva viața unui bărbat care avea familie.

Primele patru episoade vor fi difuzate începând cu 16 noiembrie, celelalte patru vor fi difuzate în mai 2025.

«Am trăit aproape toată viața cu poveștile sfinților, gândindu-mă la cuvintele și acțiunile lor, imaginându-mi lumile pe care le-au trăit, alegerile cu care s-au confruntat, exemplele pe care le-au dat – a spus Martin Scorsese într-o declarație publicată de Fox Nation.

Sunt povești cu opt bărbați și femei foarte diferiți, fiecare dintre ei trăind în perioade istorice foarte diferite și care s-au luptat să urmeze calea iubirii revelate lor şi nouă prin cuvintele lui Isus din Evanghelii. Sunt foarte încântat că acest proiect este în derulare și că lucreaz cu atât de mulți colaboratori talentaţi şi de încredere”.

Realizată de Scorsese pentru Lionsgate Alternative Television, docuseria a fost creată de Matti Leshem. „Martin Scorsese Presents: The Saints” este scris de Kent Jones și regizat de Elizabeth Chomko.

Potrivit Variety, pe lângă Scorsese și Leshem, proiectul mai are ca producători executivi pe+ Julie Yorn, Rick Yorn, Christopher Donnelly, Yoshi Stone și Craig Piligian. Matt Loze și David Ellender.

Pe lângă Lionsgate, serialul este produs de Sikelia Productions, Weimaraner Republic Pictures, LBI Entertainment și Halcyon Studios.

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend