Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Statul, principalul beneficiar al scumpirii carburanţilor; soluţia optimă ar fi scăderea taxelor (studiu)

Publicat

in

Statul român este principalul beneficiar al scumpirii carburanţilor, astfel că cea mai bună măsură pentru scăderea preţurilor ar fi reducerea accizei şi a TVA, în timp ce plafonarea ar face mai mult rău decât bine, se arată într-o analiză realizată de Asociaţia Energia Inteligentă (AEI), remisă, marţi, Agerpres.

Carburanti – pompa benzinarieFoto: DreamsTime

O analiză a estimărilor costurilor pentru produsele petroliere de la pompă arată că, faţă de aceeaşi zi din anul 2021, preţul la pompă este mai mare cu 63%,iar această creştere are la bază câteva considerente: creşterea cotaţiilor ţiţeiului cu 64%, faţă de cotaţiile din aceeaşi zi a anului 2021, creşterea cursului valutar leu/dolar cu 14%, faţă de cotaţiile din aceeaşi zi a anului 2021, creşterea costurilor de transport maritim al ţiţeiului în Marea Neagră cu peste 500%, creşterea costurilor cu asigurările pentru navele care circulă în Marea Neagră cu peste 600%.

În acelaşi timp, costurile de rafinare s-au majorat cu 30%, cele de furnizare cu 100%, acciza a crescut cu 3%, iar cota TVA percepută de stat urmare a creşterii bazei de aplicare cu 63%.

„Măsurile pe care România le-ar putea lua pentru a combate actuala situaţie din benzinării, dar mai ales posibilele efecte în securitatea energetică a României, trebuie astfel gândite încât să nu ajungem în situaţia mult mai rea decât ne găsim în prezent şi anume să ajungem în situaţia lipsei efective a carburanţilor la pompă. Una dintre măsurile care ar face mult mai rău decât bine este plafonarea preţului la pompă. Ar fi momentul în care unele companii din România ar reduce eforturile uriaşe pe care le fac în momentul de faţă pentru a găsi soluţii să aducă ţiţei din alte părţi ale lumii decât din Federaţia Rusă, respectiv folosind infrastructura rusească”, spun autorii studiului.

Urmărind cotaţiile benzinei în anul 2022, acestea au crescut cu 75%, mai mult decât dublu faţă de creşterea de preţ din România. În acelaşi timp, statul a profitat din plin de pe urma acestei creşteri, banii încasaţi din TVA în acest an, din vânzarea benzinei crescând cu 40%.

În ceea ce priveşte cotaţiile motorinei, în anul 2022, acestea au crescut cu 80%, mai mult decât dublu faţă de creşterea de preţ din România. Banii încasaţi din TVA de către stat în acest an din vânzarea motorinei au crescut cu 40%.

În fapt evoluţia cotaţiilor produselor petroliere este acţiunea care determină preţul la benzină şi motorină, la nivelul pieţei europene, preţ care prezintă o volatilitate superioară preţului ţiţeiului urmare a dificultăţii accesării unor rute de transport, urmare a războiului din Ucraina şi închiderea neprogramată a două mari rafinării europene.

„Statul în cazul combustibililor, la fel ca şi în cazul gazelor şi energiei electrice, este cel mai mare câştigător urmare a scumpirilor. Concret, statul a câştigat suplimentar faţă de perioada similară a anului trecut (primele şase luni din anul 2022), 600 milioane euro din scumpirea benzinei şi a motorinei la pompă. Firmele care vând combustibil probabil au câştigat suplimentar faţă de perioada similară a anului trecut, estimativ, a zecea parte din cât a câştigat suplimentar statul”, au susţinut autorii analizei.

În aceste condiţii, ei consideră că era normal să se iniţieze măsuri încă de la începutul anului 2022, astfel încât aceste câştiguri suplimentare faţă de anul trecut să fie împărţite consumatorului român. În situaţia în care aceşti bani suplimentari, încasaţi fără nici un efort, erau daţi consumatorilor, preţul ar fi fost în prezent la un nivel de 7,3 – 7,4 lei/l.

„Măsurile care se impun sunt: diminuarea TVA şi acciza la combustibili, de a limita marjele comerciale la furnizori, de a întreprinde o puternică campanie de diplomaţie energetică pentru accesarea noilor surse şi rute de transport ţiţei, de a dezvolta un Plan pentru situaţii de urgenţă pentru consumatorii protejaţi. Alternativa populistă de plafonare a preţului echivalează cu instalarea în câteva luni a penuriei combustibililor în România”, mai arată specialiştii AEI.

Din păcate, lucrurile nu se vor opri aici. Previziunile AEI arată că în viitorul apropiat preţul benzinei şi al motorinei va creşte cel puţin până la nivelul cotaţiilor pentru aceste produse, respectiv peste 11 lei/l la motorină şi peste 10 lei/l la benzină.

Riscurile care vor influenţa securitatea aprovizionării cu combustibil a României, dar şi nivelul preţurilor din România sunt: sancţiunile adoptate de UE asupra Rusiei (din toamnă Bulgaria şi Ungaria vor putea vinde produsul doar la nivel naţional), determinând ca România să rămână fără o parte din produsele petroliere care proveneau din aceste ţări, iar ce vine din altă parte este mai scump; dependenţa României de 78% importurile de ţiţei şi produse petroliere (mare parte din Federaţia Rusă) creează un risc mare atât asupra securităţii aprovizionării României, dar şi o volatilitate mare a preţului la orice incident internaţional în zona ţiţeiului.

Totodată, rutele de aprovizionare cu ţiţei alternative la CPC (un terminal aflat pe teritoriul Rusiei) sunt foarte limitate şi cu impact mare în preţ (Georgia, Turcia, Bazinul Mediteranean), dar care probabil vor ajunge în viitor să fie accesate şi se vor reflecta în creşteri de preţ pentru benzină şi motorină.

Creşterea preţului la asigurările navelor din Marea Neagră se va menţine şi în viitor urmare a războiului din zonă şi a minelor în derivă din Marea Neagră; în contextul efectelor cauzate de războiului din Ucraina există şi preocupări tot mai mari cu privire la posibilele eşecuri de livrare a ţiţeiului în portul Constanţa.

În plus, oprirea neprogramată a două mari rafinării din Europa va determina creşterea cererii de produse petroliere din zonele adiacente şi implicit o creştere a preţului benzinei şi motorinei,

Ucraina este dispusă să preia toate cantităţile excedente din piaţă la preţ mult peste piaţa din zonă, fapt ce va crea un alt factor de creştere a preţului benzinei şi motorinei.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

NATIONAL

Nava spațială DART a NASA a lovit asteroidul Dimorphos / Va reuși să-l devieze? Care sunt următorii pași

Publicat

in

De

Nava spațială Dart a Nasa s-a ciocnit cu asteroidul Dimorphos, aflat la 6,8 milioane de kilometri de Pământ, în cadrul primului „test de apărare planetară” al agenției spațiale. Este prima încercare a omenirii de a deplasa un alt corp ceresc, scopul fiind acela de a vedea dacă un asteroid de mari dimensiuni care se îndreaptă spre Pământ ar putea fi deviat.

DART a lovit asteroidul DimorphosFoto: Captura NASA TV

Decalajul din spațiul cosmic a oferit confirmarea video la 38 de secunde după impact, plus alte câteva secunde pentru procesarea imaginilor.

Nava spațială a fost de aproximativ 100 de ori mai mică decât Dimorphos, așa că nu a distrus asteroidul. În schimb, DART speră că ciocnirea a schimbat viteza și traiectoria asteroidului în spațiu.

Echipa misiunii a comparat această coliziune cu o mașină de golf care se izbește de una dintre Marile Piramide generând suficientă energie pentru a lăsa un crater de impact.

Oamenii de știință se așteaptă ca această schimbare de direcție să îl deplaseze ușor pe Dimorphos și să îl facă mai legat gravitațional de Didymos, asteroidul mai mare din sistem.

Ce urmează

Observatoarele terestre din întreaga lume vor observa sistemul de asteroizi pentru a confirma dacă DART a reușit să modifice mișcarea asteroidului.

Telescopul spațial James Webb, Telescopul spațial Hubble și misiunea Lucy a NASA vor observa, de asemenea, urmările.

În plus, misiunea Hera a Agenției Spațiale Europene va fi lansată în 2024 pentru a continua să studieze impactul.

UPDATE 02:15 DART s-a lovit de Dimorphos

UPDATE 02:08 Supervizorii sistemelor de la sol, ai calității imaginii, ai navigației inteligente, ai sistemelor de ghidare, navigație și control (GNC) și ai rețelei spațiale de adâncime (DSN), au dat undă verde finală, raportând că toate sistemele funcționează „nominal”, ceea ce în termeni spațiali înseamnă normal.

UPDATE 02.00 Între timp, micul punct alb din centrul ecranului de pe transmisia în direct a misiunii devine din ce în ce mai mare, pe măsură ce Dart se apropie de Dimorphos cu 6,5 km pe secundă.

Dar acum că micul asteroid, Dimorphos, este vizibil pentru sistemele rachetei, sistemul de navigație al navei spațiale se fixează pe țintă.

Acest lucru se numește „blocare de precizie”, potrivit Elenei Adams, inginerul de sistem al misiunii DART de la Laboratorul de Fizică Aplicată al Universității Johns Hopkins.

UPDATE 01:40 Sistemul de navigație SmartNav al rachetei Dart este acum fixat pe ținta sa Dimorphos, au anunțat managerii misiunii. Este un alt pas crucial spre finalizarea cu succes a misiunii și validarea tehnologiei care a fost testată cu ajutorul lui Jupiter și a celor patru sateliți ai săi, potrivit The Guardian.

UPDATE 01:32 Nava spațială DART se află pe o traiectorie stabilă la aproximativ o oră de la impact, a declarat un inginer al misiunii DART.

„Suntem foarte entuziasmați. Începem să vedem Dimorphos pentru prima dată. Arată foarte bine. Are cam aceeași penumbră ca și Didymos, așa cum ne așteptam. Și astfel, ne pregătim pentru tranziție. Avem o traiectorie stabilă în acest moment”, a declarat Elena Adams, inginer de misiune DART.

UPDATE 01:20 Pentru prima dată, NASA ne oferă imagini în direct de pe nava spațială DART. În imagine se poate vedea o lumină strălucitoare. NASA a confirmat pentru CNN că lumina este Didymos, cel mai mare dintre cei doi asteroizi.

DART – Care este miza

  • de Vlad Barză

Pentru prima oară omenirea încearcă să schimbe traiectoria unui obiect ceresc în spațiu, iar misiunea de acum este un test pentru viitorul îndepărtat când ar fi posibil ca un asteroid mare să lovească Terra. Sonda va fi distrusă de impact, dar va fi al șaselea asteroid pe care omenirea îl va studia de aproape și sunt multe lucruri de aflat înainte de impact, dar și după el.

Misiunea a fost îndelung gândită și va încerca să obțină cât mai multe informații, chiar dacă sonda se va face praf. Spre exemplu, după ce îl lovim pe Dimorphos, vom vedea ce influență are noua traiectorie a acestuia asupra celuilalt asteroid.

Sonda se va izbi de asteroid la o viteză de 22.000 km/h, dar înainte de coliziune va transmite imagini în ritmul de una pe secundă: la început cu ambii asteroizi ai sistemului binar, și apoi doar cu ținta sa. Cele mai detaliate imagini vor fi chiar cele de dinaintea izbiturii care va distruge sonda DART.

În ce constă exact misiunea

De cele mai multe ori sondele spațiale sunt gândite să reziste cât mai mulți ani și să parcurgă miliarde de km. Sonda de acum, deși a costat 250 milioane de dolari, va avea o viață scurtă, fiindcă va lovi din plin un asteroid care se găsește la 11 milioane km de Terra.

Misiunea se numește Double Asteroid Redirection (DART) și este un fel de misiune „kamikaze”, fiindcă sonda lansată în 24 noiembrie 2021, care cântărește aproximativ 670 kg, nu are, precum alte sonde spațiale, super – instrumente științifice la bord, ci are doar instrumente de navigație și, foarte important, o cameră video.

NASA a început în 2015 lucrul la această misiune, iar sistemul binar de asteroizi spre care sonda se îndreaptă a fost descoperit de astronomi în anii ’90.

Este vreun pericol pentru Terra?

Nu, în niciun caz. Nu există vreun scenariu în care devierea să însemne trimiterea asteroidului către Terra.

Dimorphos și fratele său mult mai mare Didymos

Dimorphos, asteroidul pe care ar trebui să-l intercepteze, nu constituie niciun pericol pentru Terra, ci va servi doar ca obiect ceresc de test pentru această misiune. Asteroidul are 163 de metri lățime și scopul misiunii este de a vedea dacă, după ce este lovit, își va schimba în vreun fel viteza și traiectoria și dacă da, în ce mod.

Cei de la NASA au făcut o comparație: asteroidul Dimorphos este ca un teren de fotbal american plin cu pietre, iar sonda care îl lovește este mică în comparație cu el, cam cât o mașină Smart. Inginerii de la NASA au spus că NU există niciun pericol pentru Terra din partea acestei misiuni și asteroidul nu are cum să se dezintegreze de la lovitură.

Dimorphos orbitează în jurul unui asteroid mult mai mare, Didymos, care are 790 de metri diametru. Cei doi alcătuiesc un sistem binar și un astfel de sistem este ideal pentru genul acesta de test, fiindcă impactul ar trebui să schimbe orbita lui Dimorphos în jurul lui Didymos cu 1%, suficient cât totul să fie detectat cu aparatele de observație de pe Terra.

Ce s-ar putea întâmpla după coliziune?

Dacă se întâmplă conform calculelor, orbita asteroidului mai mic (adică Dimorphos) se va mai apropia de asteroidul cel mare, Didymos. Magnitudinea schimbării orbitei va depinde de structura și compoziția lui Dimorphos.

Dacă Dimorphos este foarte solid, iar DART face după impact un crater mic, acest asteroid va câștiga în viteză și se va mai apropia puțin de Didymos.

Pe de altă parte, dacă Dimorphos este precum o grămadă de bolovani ținută laolaltă de gravitație, impactul va crea un crater adânc și o parte dintre bolovani vor sări în spațiu. Și în acest caz, Dimorphos se va apropia de Didymos.

Lui Dimorphos îi ia în prezent 11 ore și 55 de minute pentru a face o orbită completă în jurul lui Dydimos. Dacă testul va reuși, o orbită ar trebui să dureze 11 ore și 45 de minute.

Vom afla și cum este structura și compoziția lui Dimorphos din modul în care va fi distrusă sonda. Un mic satelit construit în Italia, LICIACube, care cântărește 14 kg, a fost eliberat cu 11 zile înainte de ziua cheie și va filma totul de la 1.000 km distanță, urmând să ne arate și ce efecte a avut asupra asteroidului. Acel „cubesat” se va apropia și va zbura în jurul sistemului binar, pentru a obține noi fotografii.

Asteroizii și Terra – O poveste cu temeri, dar și cu exagerări nefondate

Știm că există 26.000 de asteroizi care se apropie în mod regulat de orbita terestră, iar cei mai cunoscuți pe care omenirea i-a putut vizita sunt Bennu și Ryugu.

Cercetătorii au gândit multe moduri în care un asteroid care ar deveni un pericol pentru Terra ar putea fi eliminat. Printre scenariile luate în seamă s-au numărat: distrugerea cu focoase nucleare, „arderea” asteroidului cu lasere sau modificarea traiectoriei după ce asteroidul este „agățat” de o navetă care se apropie de el. Și alte variante au fost luate în seamă, dar toate sunt prea complicate pentru tehnologia din prezent.

Asteroizii sunt rămășițe planetezimale sau mici planete de la începuturile sistemului solar, acum 4,5 miliarde de ani. Ar fi trebuit să formeze o planetă, dar gravitația puternică a lui Jupiter i-a împiedicat. Asteroizii sunt foarte utili în explorarea spațiului, fiindcă se presupune că au rămas neschimbați de la formarea sistemului solar și dacă îi studiem putem afla lucruri esențiale de la formarea cosmosului.

De multe ori apar știri exagerate în care se spune că un asteroid ar putea lovi în curând Terra și va face ravagii, dar adevărul este că nu sunt date că așa ceva s-ar putea întâmpla în acest secol.

De exemplu, temutul Apophis, asteroidul botezat după zeul egiptean al răului şi distrugerii, nu va prezenta niciun pericol de coliziune cu Terra pentru cel puțin 100 de ani de acum înainte, au anunțat în 2021 cei de la NASA și de la Agenția Spațială Europeană care l-au și scos de pe lista de risc ce conține asteroizii care ar putea să intre în coliziune cu planeta noastră.

Referință:

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Csoma Botond: Deputaţii UDMR vor vota pentru creşterea salariilor din administraţia publică locală

Publicat

in

De

Parlamentarii UDMR vor susţine exclusiv creşterea salariilor angajaţilor de la nivelul administraţiei publice locale în cadrul plenului Camerei Deputaţilor de marţi, a precizat liderul deputaţilor Uniunii, Csoma Botond, potrivit Agerpres.

Csoma BotondFoto: Facebook

„După şedinţa de astăzi, grupul UDMR din Camera Deputaţilor a confirmat poziţia Uniunii conform căreia recalcularea indemnizaţiilor deputaţilor şi senatorilor în funcţie de salariul minim nu este o prioritate şi, ca atare, parlamentarii UDMR vor susţine exclusiv creşterea salariilor angajaţilor de la nivelul administraţiei publice locale în cadrul plenului Camerei Deputaţilor de mâine. (…) Din cauza creşterii costului vieţii, a inflaţiei şi a preţurilor revoltătoare la energie, este firesc că o parte semnificativă a populaţiei a aflat, cu stupoare, de propunerea majorării salariilor. Totuşi, trebuie să subliniem faptul că funcţionarea primăriilor din localităţile mici este ameninţată de nerespectarea prevederilor din Legea salarizării. Există un pericol real ca unele primării să rămână fără angajaţi”, a declarat Csoma Botond, liderul grupului parlamentar UDMR din Camera Deputaţilor, potrivit unui comunicat de presă.

Acesta a subliniat că majorarea salarială nu ameninţă o viitoare creştere a pensiei şi a salariului minim, care urmează a fi negociate, la întocmirea bugetului anului viitor, în coaliţia de guvernare.

„Trebuie să ne străduim pentru echitate. Cadrul juridic trebuie să fie ajustat astfel încât să ofere soluţii reale la problemele oamenilor. Aşa vom face cu salariile şi îndemnăm să se procedeze la fel şi în cazul pensiilor”, a subliniat Csoma Botond.

UDMR aminteşte că Legea salarizării unitare prevede că salariile personalului din administraţiile locale se stabilesc în funcţie de indemnizaţia viceprimarului sau a vicepreşedintelui Consiliului Judeţean, care se ajustează, anual, la valoarea salariului minim.

„În ultimii patru ani, prevederea legală nu a fost aplicată în toate domeniile, rezultând diferenţe salariale semnificative. În ultimii patru ani nu s-a înregistrat o majorare salarială la nivelul administraţiei publice locale, astfel încât s-au creat inechitate şi diferenţe în sectorul bugetar. UDMR susţine că exclusiv salariile angajaţilor de la nivelul administraţiei publice locale trebuie ajustate”, adaugă comunicatul de presă.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend