Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Starea de urgență: Guvernul va putea rechiziționa unități de producție a materialelor și echipamentelor necesare combaterii COVID-19

Avatar

Publicat

in

Autoritățile publice centrale pot rechiziționa unități de producție materiale și echipamente necesare combaterii acestei epidemii, pentru combaterea răspândirii infecțiilor cu COVID-19, se arată în decretul semnat de președintele Klaus Iohannis privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României. Aceasta este o măsură excepțională, care poate fi aplicată la nevoie, prin care autoritățile pot prelua temporar unități de producție.

Autoritățile împuternicite de lege mai au posibilitatea, în caz de nevoie, să pregătescă și să efectueze rechiziții de bunuri și chemarea persoanelor fizice pentru prestări de servicii în interes public în scopul rezolvării problemelor materiale de orice natură și asigurarea forței de muncă.

Identificarea și rechiziționarea de stocuri, capacități de producție și distribuție, de echipamente de protecție, dezinfectanți și medicamente utilizate/utilizabile în tratarea COVID-19 sunt măsuri care se pot aplica gradual.

  • Alte măsuri economice prevăzute în decret

– Autoritățile publice centrale precum și entitățile juridice în care statul este acționar majoritar, pot achiziționa în mod direct materiale și echipamente necesare combaterii acestei epidemii.

– Beneficiarii fondurilor europene afectați de adoptarea măsurilor de urgență prevăzute în prezentul decret pot decide, împreună cu autoritățile de management/organismele intermediare, să suspende contractele de finanțare încheiate conform legii.

– Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri eliberează, la cerere, operatorilor economici a căror activitate este afectată în contextul COVID-19, certificate de situație de urgență în baza documentelor justificative.

– Se vor dispune măsuri pentru asigurarea continuității în aprovizionare, respectiv extracție, producție, procesare, transport, distribuție, furnizare, mentenanță întreținere și reparații a resurselor și materiilor prime și/sau semiprocesate necesare funcționării corespunzătoare a sistemului energetic național, precum și asigurarea continuității funcționării acestuia și a tuturor serviciilor de utilitate publică.

– Se menține valabilitatea documentelor eliberate de autoritățile publice care expiră pe perioada stării de urgență.

– Pe perioada stării de urgență se pot plafona prețurile la medicamente și aparatură medicală, la alimentele de strictă necesitate și la serviciile de utilitate publică (energie electrică și termică, gaze, alimentare cu apă, salubritate, carburanți etc.), în limita prețului mediu din ultimele 3 luni înaintea declarării stării de urgență.

– Pe perioada stării de urgență se interzice declararea, declanșarea sau desfășurarea conflictelor colective de muncă în unitățile sistemului energetic național, din unitățile operative de la sectoarele nucleare, din unitățile cu foc continuu, din unitățile sanitare și de asistență socială, de telecomunicații, ale radioului și televiziunii publice, din transporturile pe căile ferate, din unitățile care asigură transportul în comun și salubrizarea localităților, precum și aprovizionarea populației cu gaze, energie electrică, căldură și apă.

Vezi și
DOCUMENT Ce prevede decretul privind instituirea stării de urgență

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

Eșec răsunător al gigantului Alphabet: Spectaculosul proiect Loon a murit

Avatar

Publicat

in

De

Alphabet In., grupul care deţine Google, a anunţat vineri că va închide Loon, un proiect intens mediatizat ce vizează furnizarea de servicii de internet wireless prin intermediul unor baloane care plutesc în stratosferă, din cauza lipsei de viabilitate comercială, informează AFP.

Citește și: Judecătorii CCR explică de ce nu pot crește pensiile cu 40%: victorie de etapă a Guvernului/ MOTIVARE

Proiectul Loon avea obiectivul de a instala în stratosferă o reţea de baloane pentru a dezvolta accesul la internet în zonele slab deservite sau izolate.

Loon făcea parte din “moonshot factory”, sau “Proiectul X”, demarat în 2010 de compania Google.

Anunţând această “decizie dificilă” într-un mesaj publicat pe blogul companiei, Astro Teller, coordonatorul “Proiectului X”, a spus că “din păcate, în pofida realizărilor tehnice revoluţionare ale echipei noastre pe parcursul ultimilor nouă ani (…), drumul spre viabilitate comercială s-a dovedit mult prea lung şi mai riscant decât prevăzusem”.

Proiectul Loon a fost testat în Puerto Rico după uraganul Maria din 2017, dar şi după un puternic cutremur de pământ în Peru. Anul trecut, administratorii săi au anunţat un parteneriat cu gigantul american din domeniul telecomunicaţiilor AT&T pentru mentenanţa serviciilor de telecomunicaţii mobile în cazul producerii unor catastrofe similare. Ei au lansat şi un serviciu comercial pilot în Kenya, declarând cu acea ocazie că “o nouă eră în domeniul comunicaţiilor stratosferice a început”.

Totuşi, compania nu a reuşit să obţină “costuri suficient de joase pentru a construi un proiect durabil pe termen lung”, a declarat vineri CEO-ul Loon, Alastair Westgarth.

Operaţiunile se vor opri “în lunile următoare”, în speranţa că angajaţii Loon vor fi redistribuiţi în cadrul grupului Alphabet, au precizat reprezentanţii săi.

Grupul a anunţat un fond de 10 milioane de dolari “pentru a susţine organizaţiile non-profit şi companiile axate pe conectivitate, internet, antreprenoriat şi educaţie în Kenya”, unde mass-media locale s-au declarat îngrijorate de perspectiva ca planurile Telkom, partenerul proiectului Loon în această ţară, să ajungă de acum “într-o situaţie de incertitudine”.

Baloanele uriaşe din plastic transparent folosite în cadrul proiectului Loon sunt alimentate cu panouri solare şi navighează în stratosferă graţie unor sisteme de inteligenţă artificială care le permit să ajungă în zonele greu accesibile folosind curenţii de aer de la mare altitudine, putând totodată să staţioneze în zonele dorite timp de mai multe luni.

Devenit o companie independentă în cadrul grupului Alphabet în 2018, proiectul Loon reprezenta un pariu important făcut de acest gigant din industria noilor tehnologii, alături de cel al automobilului cu conducere autonomă Waymo şi cel al livrărilor cu ajutorul dronelor Wing.

Loon nu este însă primul proiect de acest tip care a fost suprimat: în februarie 2020, Alphabet a închis Makani, o filială dedicată dezvoltării unor mici eoliene zburătoare, care sunt ataşate de capătul unui cablu.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Planul de securitate al guvernului elen scoate populația în valuri în stradă: După studenți, jurnaliștii au manifestat împotriva deciziilor executivului

Avatar

Publicat

in

De

Noul “plan naţional de gestionare” a manifestaţiilor anunţat de guvern a provocat vineri reacţii puternice în rândul asociaţiilor jurnaliştilor din Grecia, care denunţă “o lovitură gravă dată informării cetăţenilor”, relatează AFP, potrivit Agerpres.

Potrivit acestui proiect, poliţia ar urma “să stabilească locuri precise pentru jurnaliştii” care acoperă manifestaţiile, ceea ce, potrivit acestora, vizează limitarea libertăţii lor de deplasare.

Într-o scrisoare adresată ministrului protecţiei cetăţenilor, Michalis Chryssohoidis, “sindicatele jurnaliştilor şi media din Grecia (ESIEA), fotoreporterilor (EFE) şi corespondenţilor presei străine în Grecia (FPA) îşi exprimă opoziţia faţă de planul naţional de gestionare a manifestaţiilor”.

“Această delimitare dă o lovitură gravă informării cetăţenilor, unul dintre fundamentele democraţiei”, subliniază sindicatele, care cer o întâlnire cu Michalis Chryssohoidis.

Citește și: Valeriu Gheorghiță: Nu cred că anul viitor vom mai avea o altă campanie de vaccinare

În urma protestelor jurnaliştilor, Michalis Chryssohoidis a declarat vineri la postul de radio Skai că regula privind limitarea accesului jurnaliştilor la manifestaţii nu va fi aplicată decât atunci “când jurnaliştii o solicită”, în caz de incidente grave.

Planul guvernamental prevede, de asemenea, utilizarea de portavoci de către poliţie pentru a gestiona situaţia în caz de dispersare a manifestaţiei de către forţele de ordine sau folosirea de gaze lacrimogene şi tunuri cu apă.

Acest plan de gestionare a manifestaţiilor a fost făcut public joi Michalis Chryssohoidis, într-un moment în care poliţia a făcut pentru scurt timp uz de gaze lacrimogene pentru a dispersa o manifestaţie a studenţilor de la Salonic.

Studenţii protestează de două săptămâni împotriva unui proiect de lege al Ministerului Educaţiei privind instituirea unui corp de poliţie în universităţi, o premieră în Grecia.

Citește și: Raed Arafat: ‘Pentru școli ultima analiză se va face la începutul lui februarie pentru a decide definitiv care va fi abordarea’

Primele pagini ale ziarelor din Grecia au reflectat vineri aceste noi politici de securitate. “Democraţie poliţienească”, titrează Ziarul Redactorilor (stânga), în timp ce Eleftheros Typos (dreapta) salută prezenţa poliţiei în universităţi cu titlul: “Sfârşitul toleranţei pentru huligani”.

Cotidianul liberal Kathimerini evocă pe prima pagină o “reacţie a rectorilor” împotriva măsurilor guvernamentale şi persistenţa Ministerului Educaţiei “în a face să avanseze o evoluţie care sapă o prăpastie între cele două părţi”.

La putere de peste un an şi jumătate, guvernul lui Kyriakos Mitsotakis a făcut din “securitate o prioritate”, crescând efectivele şi numărul de controale ale forţelor de ordine în centrele urbane şi închizând frontierele pentru a reduce numărul sosirilor de migranţi şi refugiaţi.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Mioveni

În Trend