Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Sponsorizările nu vor mai putea depăși partea din impozitul pe profit, ori pe venitul micro datorat de firme pe ultimele patru trimestre. Cornel Grama: Se evită și abuzuri, adică vorba aia, să te întinzi doar cât îți e plapuma

Publicat

in

Sponsorizările nu vor mai putea depăși partea din impozitul pe profit, respectiv din impozitul pe venitul microîntreprinderilor datorat de firme pe ultimele patru trimestre și permis de lege, conform unei legi publicate în Monitorul oficial. “Prin urmare, sponsorizările efectuate după 1 ianuarie 2022 nu se vor mai reporta, adică nu vor mai putea depăși partea din impozitul pe profit sau impozitul pe venitul microintreprinderilor”, a precizat consultantul fiscal Cornel Grama, într-o postare pe Facebook.

“Eu zic ca se va reduce posibilitatea de a sponsoriza. În aceste condiții se evită și abuzuri… adică vorba aia… să te întinzi doar cât îți e plapuma”, a mai afirmat Grama.

În motivarea acestei modificări legislative, spune Cornel Grama, legiuitorul își propune să ofere o bază clară de calcul a sumelor aflate la dispoziția contribuabilului pentru susținerea ONG-urilor sau acordarea de burse, păstrând, în același timp, posibilitatea organelor fiscale de a elabora scenarii rezonabile privind veniturile definitive ale bugetului de stat, prin eliminarea posibilității reportării pentru 7 ani, respectiv 28 de trimestre, a sumelor care depășesc cuantumul prevăzut de lege.

De asemenea, când nu se folosește integral valoarea sponsorizării, diminuată cu sumele reportate, contribuabilii vor putea dispune de această sumă „în termen de maximum 6 luni de zile de la data depunerii declarației anuale de impozit pe profit”, urmând să completeze, în acest sens, pentru fiecare sponsorizare, act de mecenat ori acordare de bursă privată, câte un formular distinct de redirecționare.

În acest scop se va emite un ordin de către Agenția Națională de Administrare Fiscală care va introduce acest formular de redirectionare.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

NATIONAL

Cele mai recente date demografice de la Statistică / Cum va arăta România în următorii 38 de ani – proiecția populației

Publicat

in

De

În prima jumătate a anului, în România s-au născut circa 78.800 de copii, cu peste 14.000 mai puțin decât în primele 6 luni ale anului trecut, arată datele transmise mircuri de Institutul Național de Statistică.

Oameni pe strada in Bucuresti Foto: lcv / Alamy / Alamy / Profimedia

Numărul deceselor înregistrate în luna iunie 2022 a scăzut, atât față de luna iunie 2021, cât şi faţă de luna precedentă (mai 2022), iar numărul căsătoriilor a crescut atât față de luna iunie 2021, cât şi faţă de luna mai 2022, iar numărul divorțurilor a scăzut față de luna iunie 2021, dar și-a menținut aceeași valoarea față de mai 2022.

Declinul demografic la care asistăm de mai mulți ani (și care loc în aproape toată Europa) va remodela geografia economică, socială și politică a României, dat fiind faptul că vom avea alegători tot mai în vârstă care vor trebui asistați financiar și cu servicii sociale dedicate.

Proiecția populației până în 2060

Structura pe vârste a populaţiei confirmă procesul de îmbătrânire demografică determinat, în principal, de scăderea natalităţii, care a dus la reducerea populaţiei tinere de 0-14 ani şi creşterea ponderii populaţiei vârstnice, de 65 ani şi peste.

Ponderea segmentului populaţiei rezidente vârstnice (de 65 ani şi peste) în totalul populaţiei rezidente a crescut de la 14% la 19% în 2020 și va urca la aproape 30% în 2060, potrivit datelor INS.

Populaţia în vârstă de muncă (15-64 ani), reprezintă segmentul principal al ofertei de forţă de muncă. Acest segment a înregistrat un declin, ponderea în total populaţie rezidentă scăzând de la circa 69% la 65% în 2020 și estimându-se să ajungă la 57% în 2060.

În varianta medie de proiectare a populaţiei rezidente, pe medii de rezidenţă, populaţia ar urma să scadă până în anul 2060 cu circa 300.000 de persoane în mediul urban şi cam tot cu atâta în mediul rural.

În profil teritorial, populaţia rezidentă din regiunea Bucureşti-Ilfov va înregistra cea mai mică scădere -11,1% (atât în mediul urban, -10,6%, cât şi în mediul rural, -15,4%) în toată perioada 2017-2060, restul regiunilor având scăderi mult mai mari, cuprinse între 21,7% (regiunea Nord-Est) şi 48,8% (regiunea Sud-Vest Oltenia) în mediul urban, iar în cel rural între 21,5% (regiunea Nord-Est) şi 49,0% (regiunea Sud-Vest Oltenia).

Cele mai mari diminuări ale populaţiei masculine, la aproape jumătate din populaţia rezidentă masculină, ar putea apărea în regiunile Sud-Vest Oltenia (-50,9% în mediul urban şi 51,4% în mediul rural) şi Sud-Muntenia (-44,0% în mediul urban şi -44,6% în mediul rural). Cele mai mici scăderi sunt prognozate în regiunea Bucureşti-Ilfov (-10,4% în mediul urban şi -15,4% în mediul rural), urmată de regiunea Nord-Est (-21,4% în mediul urban şi -21,6% în mediul rural).

În cazul populaţiei feminine proiectate situaţia este similară, cele mai mari scăderi ar putea apărea în aceleaşi regiuni ca şi în cazul populaţiei masculine, respectiv în regiunile Sud-Vest Oltenia (-46,9% în mediul urban şi 46,6% în mediul rural) şi Sud-Muntenia (-42,4% în mediul urban şi -42,2% în mediul rural), iar cele mai mici în regiunile Bucureşti-Ilfov (-10,8% în mediul urban şi -15,4% în mediul rural) şi Nord-Est (-22,0% în mediul urban şi -21,5% în mediul rural).

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Aproximativ 120.000 de persoane au intrat marţi în România; aproape 11.000 – cetăţeni ucraineni

Publicat

in

De

Aproximativ 120.000 de persoane au intrat marţi în România, dintre care 10.893 de cetăţeni ucraineni (în scădere cu 6,63% faţă de ziua precedentă), a informat, miercuri, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră.

Potrivit unui comunicat al IGPF transmis AGERPRES, marţi, prin punctele de frontieră de la nivelul întregii ţări au efectuat formalităţile de control – atât pe sensul de intrare, cât şi pe cel de ieşire – aproximativ 230.000 persoane, cetăţeni români şi străini, cu peste 58.300 mijloace de transport.

Pe sensul de intrare în România, au fost 119.469 de persoane, dintre care 10.893 de cetăţeni ucraineni, în scădere cu 6,63% faţă de ziua precedentă. Astfel, începând cu data de 10.02.2022 (perioadă pre-conflict), până la data de 09.08.2022, ora 24,00, la nivel naţional, au intrat în România 1.873.608 cetăţeni ucraineni.

În continuare, controlul de frontieră la intrarea în România prin punctele de trecere a frontierei se derulează cu operativitate, în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale şi comunitare, Poliţia de frontieră lucrând la capacitatea maximă permisă de infrastructura punctelor de trecere.

Informaţii privind situaţia punctelor de frontieră deschise traficului internaţional se regăsesc pe aplicaţia Trafic online care poate fi accesată la adresa http://www.politiadefrontiera.ro/traficonline/.

În ceea ce priveşte activităţile specifice, în zonele de competenţă – punctele de trecere şi „frontiera verde” – poliţiştii de frontieră au constatat 70 de fapte ilegale (40 de infracţiuni şi 30 de contravenţii) săvârşite atât de cetăţeni români, cât şi străini.

De asemenea, au fost descoperite, independent sau în colaborare cu alte instituţii, bunuri nedeclarate (ce urmau a fi introduse ilegal în ţară), care depăşeau plafonul vamal admis ori suspecte a fi contrafăcute, în valoare totală de aproximativ 193.000 lei.

Valoarea amenzilor contravenţionale aplicate se ridică la peste 22.000 lei.

Totodată, nu s-a permis intrarea în ţară a 24 cetăţeni străini, care nu îndeplineau condiţiile prevăzute de lege, şi de asemenea nu s-a permis ieşirea a 40 cetăţeni români din diferite motive legale.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend