Recuperarea medicală este necesară în numeroase patologii, precum bolile degenerative, în urma accidentelor vascular-cerebrale (AVC) sau în urma intervențiilor chirurgicale ortopedice și neurologice. După COVID, mulți pacienți au rămas cu sechele, unele grave, care nu pot fi surmontate decât prin recuperare medicală pulmonară sau neurologică.
Prin tratamentele de recuperare medicală, se urmărește restabilirea funcțiilor optime, în contextul prezenței unor leziuni fizice, tisulare, funcționale, pierdute de o persoană, în urma unei traume survenite unui accident sau a bolii.
În medicina modernă, recuperarea medicală se începe de timpuriu, adică la doar câteva zile după o intervenție chirurgicală, așa încât mobilitatea să fie restabilită cât mai curând – în cazul patologiilor ortopedice sau funcțiile ”uitate” de creier în timpul unui accident vascular cerebral, să fie reînvățate la cât mai puțin timp scurs de la data atacului.
Pentru a atinge acest obiectiv, spitalele moderne au echipamente inovative cu ajutorul cărora încep recuperarea medicală chiar din salonul de terapie intensivă, fără să presupună niciun efort fizic din partea pacientului, dar care, prin stimulare electrică funcțională reînvață creierul să dea comenzi pentru contractarea mâinii, astfel încât funcțiile de prindere cu mâna și de strângere a unui obiect să fie redobândite, ori pentru mișcarea picioarelor în timpul mersului și pentru menținerea echilibrului.
Astfel de echipamente se găsesc doar în două spitale din România, unul dintre acestea fiind Spitalul Sfântul Sava din Pantelimon, Ilfov. Este un spital privat, ridicat de la zero, în care recuperarea medicală se face în regim de internare în saloane cu 2 sau 3 paturi, cu instalație de oxigen medicinal în toate saloanele. Are o secție specială pentru urgențe, cu 18 paturi dotate cu monitoare ATI, care realizează monitorizarea permanentă a pacienților aflați în stare gravă sau internați la câteva zile după orice tip de intervenție chirurgicală. Aici se poate începe recuperarea medicală timpurie.
Rezultatele sunt obținute datorită echipei numeroase de medici și specialiști în recuperare medicală, kinetoterapie, fizioterapie, care lucrează cu echipamente medicale performante, inovative, de ultimă generație. Sunt peste 40 de terapeuți pentru 118 locuri în spital, ceea ce face ca atenția acordată fiecărui pacient să fie maximă. Spitalul Sfântul Sava are cea mai mare sale de fizioterapie dintre clinicile de profil din România, astfel că pacienții pot efectua ședințele de terapie fără timp pierdut la programări sau în săli de așteptare.
Recuperarea medicală se efectuează în funcție de patologie și de specificul fiecărui pacient, zilnic și de mai multe ori pe zi, fără întreruperi în zilele libere. Continuitatea tratamentului și condițiile în care pacientul este menținut între ședințele de terapie fac ca eficiența să fie ridicată. Printre patologiile în care Spitalul Sfântul Sava are rezultate remarcabile se numără scleroze multiple, artroze, boala Raynaud, fracturi grave de orice tip, inclusiv col femural, pareze, reumatisme, sechele posttraumatice, AVC, infarct miocardic, COVID etc.
Sunt persoane care nu lucrează, nu au venituri (cel puțin oficial), din diverse motive, dar doresc să fie asigurate la Sănătate pentru a beneficia de serviciile publice. În acest caz, trebuie depusă Declarația unică 2024.
Declaratia unica 2024 – formular 212Foto: ANAF
Astfel, Formularul 212 trebuie depus pe Codul Numeric Personal (CNP).
*Atenție, după descărcare nu încercați să-l deschideți din browser, ci din Adobe Acrobat Reader. Altfel nu poate fi completat.
Acolo, pe lângă datele personale trebuie să bifeze căsuța II.2.2, adică numai pentru CASS. Ulterior, la venitul estimat trebuie pusă cifra 0 (zero). Apoi trebuie bifată secțiunea C: sunt persoană fără venituri și optez pentru plata CASS. Acolo veți completa suma de 1.980 lei (vezi FOTO).
Acesta este suma care rezultă din plafonul de 6 salarii minime (19.800 lei) pentru că este luat în calcul cel de 3.300 lei.
Deci, veți plăti 1.980 lei.
Vezi în VIDEO de la minutul 1:14:28 fiecare pas de completare.
„Acești bani nu trebuie plătiți acum, ci până anul viitor (până la 25 mai 2025). Odată ce ați completat și trimis la ANAF, deja sunteți asigurați la sănătate”, spune consultantul fiscal Cornel Grama în cadrul Ghidului VIDEO de completare pentru diverse situații.
În acest an, termenul pentru depunerea Declarației unice 2024 este 27 mai.
Oamenii rușilor se pot infiltra în serviciile secrete și instituțiile românești? Sau sunt deja aici? Și cum a ajuns Ungaria prietenă la cataramă cu România?
Raportul Consiliului Suprem de Apărare a Țării scoate la iveală insistența și consecvența Moscovei în subminarea încrederii populației în Armată și în instituțiile statului în general. În același timp, pentru prima dată în istoria țării, un raport al unei instituții autohtone de forță laudă Ungaria. Datele Raportului au fost publicate de presă, în vreme ce pe site-ul oficial al CSAT ultimul raport afișat este din 2015.
Raportul pe care Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) l-a trimis Parlamentului confirmă pericolul în care se află țara, într-o perioadă în care liderii politici sunt slabi și dezinteresați de securitatea României, în care Justiția s-a predat politicului iar Armata nu e bine echipată și are prea puțini rezerviști care pot fi activați în cazul în care războiul s-ar extinde.
Serviciile de informații ostile României, în special cele rusești, s-au folosit de provocări, propagandă și dezinformări
Serviciile de informații ostile României, în special cele rusești, s-au folosit de provocări, propagandă și dezinformări pentru a-și proiecta „propriile ambiții geopolitice”, notează Raportul. În plus, Moscova a încercat să „penetreze informativ” instituțiile cu responsabilități în domeniul apărării și securității, pentru a obține informații importante. Rușii ar fi încercat să facă rost de informații despre exercițiile naționale și multinaționale, despre prezența aliată în România și mai ales despre tehnica și echipamentele din dotare. Federația Rusă și alte servicii ostile ar fi încercat să se infiltreze în infrastructurile critice de comunicații și informatice.
Raportul CSAT a enumerat între altele „riscurile determinate de continuarea conflictului dintre Rusia și Ucraina” asupra statelor din regiune: (i) creșterea numărului incidentelor militare; (ii) atacurile cibernetice rusești; (iii) posibilitatea infiltrării serviciilor secrete ruse în rândul refugiaților ucraineni; (iv) exportul amenințărilor de criminalitate organizată transfrontalieră din Ucraina; (v) posibile atentate sau acte de sabotaj împotriva transporturilor militare destinate Ucrainei ori a facilităților autohtone de producție de tehnică și echipamente.
Potrivit legii sale de funcționare, CSAT coordonează activitățile care privesc apărarea și siguranța națională. Funcționarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării este supusă verificării parlamentare și, conform legii, în fiecare an, în primul trimestru, CSAT este obligat să trimită Parlamentului raportul de activitate pentru anul precedent. Pe site-ul Consiliului ultimul Raport afișat este din 2015. Nici Serviciul Român de Informații (SRI) nu a mai afișat vreun Raport după începerea războiului ruso-ucrainean.
Secretul devine încet-încet instrument de lucru în instituțiile autohtone
Populația află doar de la înalții oficiali ucraineni că Bucureștiul acordă sprijin strategic Kievului iar pe rețelele sociale se rostogolesc tot felul de scenarii conspiraționiste, unele dintre ele încurajate de propaganda rusă, care continuă să-și consolideze pozițiile în România și în tot Estul Europei. În urmă cu o săptămână, în Slovacia a câștigat președinția un atlantist dilematic consolidând în acest fel puterea premierului Robert Fico, dedicat la fel ca premierul ungar Viktor Orban unei relații amicale cu Rusia.
Pe fondul susținerii pe care i-a arătat-o Viktor Orban lui Klaus Iohannis în încercarea președintelui român de a ajunge în fruntea NATO, Raportul CSAT menționează „relansarea dialogului bilateral” dintre România și Ungaria cu rezultate „pozitive și substanțiale”, discuții „concentrate pe proiecte concrete și de substanță”, în logica Parteneriatului strategic dintre cele două state.
Per total, Raportul CSAT nu aduce noutăți majore, cu excepția relației brusc foarte bune dintre Budapesta și București. Încercările Rusiei de a rămâne implicată în jocul politic și economic autohton nu e nouă. De pildă, statul român le-a dat firmelor rusești contracte care au depășit un miliard de euro, doar de când a început războiul din Ucraina, cu asentimentul președintelui și primului ministru.
Apoi, deși Raportul vorbește despre pericolele provocate de Rusia pe frontiera dunăreană a țării, șeful guvernului de la București a tot spus că „Federația Rusă nu a făcut niciun atac intenționat asupra României” și că „nici nu o va face” iar temerile nu se „justifică”.
Rușii sunt lăsați să-și întindă tentaculele în politică și economie iar chinezii par și ei să revină, într-o perioadă în care Bucureștiul ar trebui să strângă rândurile, dacă ar juca doar de partea bună și ar miza numai pe lumea atlantistă. Jocurile s-au mutat la nivel înalt de când Klaus Iohannis vrea să fie numărul 1 în NATO și își tranzacționează influența cu Viktor Orban, prietenul numărul 1 al Rusiei în NATO. Nu e clar cine pe cine folosește în această ecuație.
You must be logged in to post a comment Login