Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Sorina Pintea face acuzații grave: CNAS a blocat ani de zile funcționarea sistemului informatic. Pacientii au avut de suferit

Publicat

in

Ministrul Sănătății, Sorina Pintea, a lansat luni acuzații grave la adresa Casei Naționale de Asigurări de Sănătate:

  • In urma discutiilor cu Casa si cu SIVECO sunt mai multe concluzii. Se impun masuri urgente pentru a rezolva functionarea platformei.
  • Azi se va face o procedura de achizitie in regim de urgenta avand in vedere ca pentru baza de date contractul a expirat, procedura existenta este contestata. Aceasta procedura trebuia facuta cand s-a constatat ca este blocata. Nu poti lasa fara mantenanta cele mai complexe baze informatice din Romania. Nu puteau fi decontate serviciile medicale.
  • A doua chestiune care trebuie dezvoltate este achizitia unui capacitati hardware suplimentara, acum e ocupata 98%.
  • Concluzia este ca de ani de zile CNAS uzand de procedee birocratice exagerate a blocat ceea ce inseamna functionarea normala a sistemului si imi asum ceea ce spun.
  • Cand proceduri care puteau fi finalizate cu toate contestatiile din lume, oferte expirate stand in Casa, sunt lucruri care au afectat si au periclitat acest sistem…
  • Imi cer scuze pacientilor care au de suferit, inclusiv in numele Casei.
  • Astept finalizarea raportului, va merge la DNA
  • E o urgenta, o problema de siguranta nationala

Declarațiile au fost facute în contextul blocajului de peste două săptămâni al sistemului informatic al cardurilor de sănătate. Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a anunţat, pe 10 iulie, că platforma informatică a asigurărilor de sănătate este indisponibilă, astfel că toate serviciile medicale, medicamentele şi dispozitivele medicale se acordă în regim off-line.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

Directorii din Marea Britanie sunt cel mai bine plătiţi din Europa

Publicat

in

De

Cel mai bine plătiţi directori din Europa sunt cei din Marea Britanie, care primesc 2,7 milioane de lire sterline pe an, datorită planurilor generoase de stimulente care sunt din ce în ce mai criticate de acţionari, informează publicaţia britanică Financial Times (FT), potrivit Agerpres.

Este de aproximativ şase ori mai mult faţă de plata medie la nivel european, conform unui studiu al şcolii de afaceri Vlerick Business School din Belgia, în care se arată că directorii generali ai principalelor 600 de companii listate din Europa au câştigat anul trecut 2,3 milioane de lire sterline. 

În Marea Britanie, aproape jumătate din plata anuală medie a unui director general vine din planul de stimulente pe termen lung, deseori legat de performanţa companiei sau de profitul atribuit acţionarilor. Restul este împărţit între stimulente pe termen scurt, cum ar fi bonusurile şi salariile fixe, conform raportului realizat în rândul a 159 de şefi de companii din Marea Britanie şi 576 din restul Europei. 

Nivelul mediu al plăţilor pentru directorii generali ai principalelor 100 de companii listate din Regatul Unit s-a situat anul trecut la 3,3 milioane de lire sterline, uşor în creştere faţă de 2017, dar în scădere faţă de nivelul de vârf de 3,6 milioane de lire sterline în 2016.

Citește și: Asasinarea jurnalistei Daphne Caruana Galizia: Un grup de activişti cere demisia imediată a premierului Muscat

De asemenea, indicatorii de performanţă non-financiari – cum ar fi sustenabilitatea mediului – pentru acordarea de stimulente pe termen lung sunt mai puţin populari în Marea Britanie decât în alte părţi din Europa, dar peste nivelul înregistrat în Germania. 

Vlerick Business School susţine că mai puţin de 10% dintre companii includ ţinte legate de mediu în planurile lor de stimulente, în timp ce obiectivele generale non-financiare, cum ar fi calitatea, inovarea şi sustenabilitatea, apar la aproximativ o cincime din total. 

Profitul acţionarilor reprezintă principalul indicator în cele mai multe planuri de stimulente pe termen lung, iar cele pe termen scurt sunt dominate de venituri şi profit. 

Vlerick Business School a găsit o relaţie puternică între mărimea unei companii şi nivelul remuneraţiei directorului general, dar nu şi o legătură clară cu profitabilitatea. 

„Aceasta înseamnă că un director nu este plătit mai mult dacă firma are o performanţă mai bună”, a apreciat Xavier Baeten, profesor la Vlerick Business School. El a adăugat: „Estimez că aceste firme au lucrurile sub control la un nivel mai ridicat, la fel şi bugetele”.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Proiectul PNL pentru interzicerea cumulării pensiei cu salariul, mort în faşă. Nicio şansă la CCR

Publicat

in

De

Guvernul Orban a anunţat că îşi doreşte interzicerea cumulării pensiei cu salariul de la stat, măsură care a mai existat parţial şi în perioada Guvernului Boc. O asemenea măsură are însă foarte mici şanse să treacă de Curtea Constituţională, atât din cauza jurispriudenţei Curţii, cât şi din cauza faptului că 7 dintre cei 9 judecători CCR cumulează în acest moment pensia şi salariul.

Guvernul Boc a adoptat în decembrie 2008 un act normativ similar, OUG 230/2008. Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituţională, iar judecătorii constituţionali s-au pronunţat, cu majoritate de voturi, în Decizia 82/2009.

„Luând în considerare prevederile art. 115 alin.(6) din Constituție, în conformitate cu care ordonanțele de urgență nu pot afecta drepturile și libertățile prevăzute în Constituție, Curtea Constituțională urmează să constate că prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 230/2008 sunt neconstituționale, deoarece afectează drepturile fundamentale menționate mai sus. (…) Curtea face, de asemenea, precizarea că, prin constatarea neconstituționalității Ordonanței de urgență a Guvernului nr.230/2008, Guvernul nu este împiedicat să promoveze, cu respectarea dispozițiilor constituționale amintite mai sus, a principiilor neretroactivitatii legii, nediscriminării și egalității în drepturi și a celorlalte norme și principii prevăzute de Constituție, măsurile necesare cu privire la cazurile și condițiile în care pensia poate fi cumulată cu veniturile realizate din muncă”, se arăta în motivarea deciziei CCR.

Prin urmare, a fost adoptată 329/2009, care introducea o interdicţie de cumulare a pensiei cu salariul de la stat doar dacă pensia depăşea salariul mediu brut pe economie.

„Beneficiarii dreptului la pensie aparținând atât sistemului public de pensii, cât și sistemelor neintegrate sistemului public care realizează venituri salariale sau, după caz, asimilate salariilor (…) pot cumula pensia netă cu veniturile astfel realizate, dacă nivelul acesteia nu depășește nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat”, se arăta în art. 17, alin (1) al legii 329/2009.

Articolul 17 al legii a fost însă abrogat în 2014, printr-o lege iniţiată de mai mulţi parlamentari PSD (printre care şi Mihai Tudose), PC şi ai Minorităţilor. Astfel, din 2014, cumularea pensiei cu salariul de la stat nu a mai cunoscut nicio restricţie.

Dacă în acest moment s-ar reveni la soluţia din Legea 329/2009, s-ar interzice cumularea cu salariul a pensiilor care depăşesc 5090 de lei, nivelul salariului mediu brut pe economie. Doar că şapte dintre cei nouă judecători constituţionali primesc şi pensie şi salariu. Preşedintele Valer Dorneanu are o pensie de peste 25.000 de lei, iar judecătoarea Livia Stanciu are o pensie de peste 30.000 de lei.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

PITEȘTI

Câmpulung

Mioveni

În Trend