Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Sondaj: Romania reglementarilor inutile in afaceri – peste 58% dintre firme se plang de ele

Avatar

Publicat

in

Statul roman mentine reglementari inutile care aduc costuri suplimentare si pun piedici oamenilor de afaceri, considera majoritatea firmelor romanesti, potrivit unui studiu facut public, luni, de Camera de Comert si Industrie a Romaniei (CCIR). De asemenea, majoritatea firmelor chestionate acuza coruptia din administratia publica si apreciaza activitatea procurorilor DNA.

Conform realizatorilor studiului, “exista un optimism moderat” pentru 2015, dar firmele din Romania identifica 5 zone “care sugruma activitatea economica si limiteaza dezvoltarea economiei reale si crearea de locuri de munca”:

  • nivelul foarte ridicat al fiscalitatii,
  • legislatia care contine multe prevederi inutile, invechite sau impovaratoare,
  • incoerenta dintre institutii, inclusiv pentru ca acestea nu au bazele de date corelate,
  • coruptia din administratia publica,
  • starea educatiei nationale care nu reuseste sa pregateasca specialistii de care are nevoie economia reala.

58% dintre companiile chestionate considera ca “statul mentine numeroase reglementari inutile si costisitoare“, releva studiul realizat de TNS CSOP pentru CCIR. In plus, peste 80% dintre companii reclama legislatia instabila si nivelul ridicat al fiscalitatii, urmate de starea infrastructurii rutiere drept aspectele cu cel mai mare impact negativ asupra activitatii lor.

In privinta contactului oamenilor de afaceri cu institutiile statului, aproape 50% dintre companii reclama consumul mare de timp.

In context, 87% dintre companii vor sa interactioneze cu un singur organ de control, dupa model german, se mai arata in studiu.
 
Ce factori cred firmele ca le afecteaza afacerile. Foto: CCIR, TNS CSOP

Coruptia functionarilor din administratia publica este acuzata de 63% dintre reprezentantii companiilor ca fiind un “factor puternic negativ asupra activitatii”.

In acest sens, 60% dintre firmele chestionate si-au exprimat aprecierea pentru  activitatea procurorilor Directiei Nationale Anticoruptie, se mai arata in studiul Camerei de Comert.

In privinta calitatii fortei de munca romanesti, 55% dintre firme considera ca sunt afectate de nivelul redus de calificare a lucratorilor/candidatilor la joburi, iar 24% nu se simt afectate.

Studiu CCIR – Perceptia Mediului de Afaceri Asupra Economiei Studiul realizat de TNS CSOP pentru CCIR a fost realizat pe un esantion national reprezentativ de 500 de societati comerciale, cu respondenti cu functii de conducere in cadrul societatii, potrivit organizatorilor.

Datele au fost colectate in perioada 12-26 martie 2015. Marja de eroare declarata este de plus/minus 4,4% la un nivel de incredere de 95%.

Citeste si:

GRAFICE Cine ne sunt tinerii intreprinzatori. Scurt profil al fondatorilor micilor afaceri in Romania

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

CFR Cluj rămâne pe locul 1 în liga I și se distanțează de FCSB: victorie cu Universitatea Craiova, scor 3-1

Avatar

Publicat

in

De

Formaţia CFR Cluj a învins, sâmbătă seară, în deplasare, cu scorul de 3-1 (1-1), echipa Universitatea Craiova, într-un meci din etapa a opta a play-off-ului Ligii I, arată News.ro.

Au marcat Baiaram ’11 pentru gazde şi Păun ‘5, ’74 şi Deac ’68 pentru oaspeţi.

0-1, min. 5: Păun a înscris cu un şut la colţul lung, după un corner executat de Deac.

1-1, min. 11: Baiaram a egalat cu un şut din afara careului.

1-2, min. 68: Deac a readus oaspeţii în avantaj trimiţând mingea în poartă din 7 metri.

1-3, min. 74: Păun a stabilit scorul final cu un şut cu latul la colţul lung.

Universitatea Craiova: Pigliacelli – Căpăţînă, Acka, M. Constantin (Bălaşa ’46), Vătăjelu – Mateiu (Tudorie ’78), Nistor – Cîmpanu (Screciu ’66), Cicâldău (Fedele ’79), Baiaram (Camara ‘39) – A. Ivan. Antrenor: Marinos Ouzounidis

CFR Cluj: Sandomierski – Susic, Vinicius, Burcă, Camora – Deac (Hoban ’81), Bordeianu, Sigurjonsson (Pereira ’66) – Gîdea (Păun ‘4, Rondon ‘81), Debeljuh, V. Costache (Itu ’66). Antrenor: Edward Iordănescu

Cartonaşe galbene: / Iordănescu ’27, Vinicius ’34, Deac ’35, Costache ‘59

Arbitri: Istvan Kovacs – Vasile Marinescu, Ovidiu Artene – Cătălin Popa;

Citește și: VIDEO – Simona Halep a fost huiduită de fanii de la meci, după o declarație care nu i-a mulțumit

Observator de arbitri: Cristian Nica.

Duminică, de la ora 22.00, este programată în etapa a opta a play-off-ului partida Sepsi Sfântu Gheorghe – FCSB.

Clasament: 1. CFR Cluj – 48 de puncte, 2. FCSB – 44, 3. Universitatea Craiova – 37, 4. Sepsi – 36, 5. FC Botoşani – 31, 6. Academica Clinceni – 29.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Adrian Năstase, analiză la rece în problema urşilor din România: ‘Avem obligaţia să le explicăm si de ce este necesară vânătoarea’

Avatar

Publicat

in

De

Fostul premier Adrian Năstase ridică o serie de probleme concrete în legătură cu populaţia de urşi din România, în contextul dezbaterilor generate de uciderea ursului Arthur de către un prinţ Austriac. Într-o analiză în 10 puncte, fostul lider PSD arată de ce este nevoie şi de vânătoare pentru gestionarea eficientă a urşilor, îmbinând atât grija faţă de faună cât şi protejarea vieţilor şi bunurilor populaţiei.

“Discutia despre regele urs Arthur si-a mai pierdut din virulenta. Las la o parte regularitatea vânătorii din Mures si aprobările date vânătorului din Lichtenstein. S-au ocupat diversi specialisti din ONG-uri si ziaristi vegan de chestiunea asta.

Rămân insă câteva chestiuni de principiu.

1. Strategia de gestionare a populatiei de ursi depinde de un recensământ al acestora. Stiam ca in 2004 aveam aproximativ 6000 de ursi. In conditiile in care o ursoaica are 2-3 pui iar numărul de ursi „extrasi” a fost cam de 100 anual, este posibil ca populatia de ursi să fi depăsit 10000. In aceeasi perioadă, arealul in care acestia trăiesc a scazut cu aproximativ 20% prin despăduriri. Probabil ca un recensământ serios ne va arăta o crestere a densitătii ursilor. Este relocarea ursilor o solutie? Da, dacă ii relocăm in Austria sau Franta. Altfel densitatea se păstrează. Pericolele pentru unele zone locuite vor creste. Si recent un urs a atacat o fermă, omorând un vitel sub privirile fermierului. Ce va trebui să facă acesta? Să filmeze animalul, să scrie la Directia de mediu si la Garda de mediu, acestea să scrie la minister, ministerul să ia avize de la Alert Green din Austria si de la Comisia europeană pentru a se da o „derogare”. Iar peste câteva săptămâni, să se organizeze vânătoarea. Si mai este un aspect. Cine răspunde pentru pierderile materiale si eventualele victime omenesti? Poate că ar trebui ca si cei care dau sfaturi să-si asume o parte din această povară.

2. Business-ul cu câinii maidanezi s-a cam terminat. Primăriile au inceput să se ocupe mai serios. Totusi, asociatiile celor „patru picioruse” iau bani frumosi, ducând, in continuare, câini in adăposturi iar apoi dandu-le drumul in (apropierea) pădurilor. In felul acesta, fazanii, pui de căprioară, iepurii mai au putine sanse de supravietuire. Ursii nu au insă un dusman natural. Omul este cel care poate „regla” populatia de ursi – distrugând-o total ca in Austria, Franta, Germania, Marea britanie, sau „controlând-o” sub aspectul numărului, sănătătii, impărtirii pe diferite categorii de vârstă etc.

3. Este adevărat, cum spun unii, „Braun bears matter” dar as adăuga, in primul rând, „Romanian lives matter”.

4. Ursii nu trăiesc sute de ani. Doar aproximativ 30. In a doua parte a vietii, ei intră, firesc, in regres, inclusiv sub aspectul functiei sexuale. Au insă forta de a alunga din zonele mai inalte, impădurite, ursii mai tineri, considerati competitori.

5. Sute de ani, românii – chiar cu unele erori de gestionare – au asigurat supravietuirea populatiei de ursi, inclusiv prin vânătoare. In alte tări, mai vedem ursi doar ca trofee in castelele de vânătoare!

6. Marile trofee de vânătoare reprezintă proba unei gestionări profesioniste a populatiei de ursi. La fel ca la alte categorii de vânat. De ce oare in ultimile decenii, in România, numărul trofeelor de ursi de peste 600 de puncte a scăzut?

7. Ursii reprezintă, in primul rând, un patrimoniu al României. Al Europei, in al doilea rand. Suntem fericiti cand un alt print, printul Charles poate să-i admire la noi. Ursii, din păcate, nu au o viată eternă. Nici măcar in „Cartea junglei”. Ei au „participat” la diverse strategii importante ale României, in timpul lui Ceausescu sau după. Alte tări si-au incurajat femeile să plece in străinătate pentru un lobby eficient. Iar acum, pentru a asigura veniturile unor ONG-uri sponsorizate din afară, in Romania ar trebui interzisă vânătoarea de ursi? Mi se pare că ar fi o mare eroare. Nu ar fi prima după 1989. Ungaria poate creste cerbi si mistreti in tarcuri de vânătoare, poate hrăni cerbii cu steriozi pentru a obtine trofee mari si sume considerabile pentru ele. Noi vrem să fim doar o gradină zoologică in Europa in care turistii să facă un gen de safari.

8. Unii cred că vor fi loviti, prin aceste măsuri, vânătorii cu bani din Romania. Eroare. Tot mai multi dintre ei pleacă la vânători in Africa sau in fostele republici sovietice, Canada, etc. Pot obtine acolo trofee mult mai interesante. Inclusiv de urs – in Rusia, Canada. Dar si de tigru, leu, panteră, elefant. Unii s-au bucurat că Tiriac nu mai organizează vânători la Balc (intre timp, mistretii de acolo au murit de pesta porcină). Veneau acolo, ademeniti de vânătoare, oameni de afaceri de sute de milioane de euro si erau indemnati să investească in România. Un singur exemplu – zecile de mii de locuri de muncă create in industria pieselor componente auto. Credeti că a fost o lovitură pentru vânătorul Tiriac? E o glumă. Tiriac si-a cumpărat o fermă de vânătoare de 50000 de hectare intr-o tară africană. Românii vor putea să vadă la televizor documentare despre animale sălbatice in timp ce isi vor apăra casele si fermele cu sârmă ghimpată si fire electrice de protectie impotriva mistretilor si a ursilor. Intre timp, diferite ONG-uri vor face, pe bani frumosi, analize ADN si le vor pune cip-uri ursilor.

9. Am fost vreo 13 ani presedintele Asociatiei generale a vânătorilor si pescarilor din România. Stiu si ce inseamnă pasiunea pentru vânătoare stiu si ce insemnă responsabilitatea pentru gestionarea vânatului. Vânătoarea a adus multe beneficii tării. Ca să dau un singur exemplu – premierul Libanului, Rafiq Hariri a venit in Romania pentru că nu vânase niciodată mistreti (fusese de multe ori in Africa si avea numeroase trofee de acolo). L-am insotit când a vânat un exemplar superb, după unele peripetii. A fost atat de fericit incât a ingenunchiat si a sărutat pământul. Inutil să vă spun cum au evoluat relatiile bilaterale.

10. Eu cred că gresim actionând in acest domeniu sub presiunea unor ONG-uri, cu istorii si finantări ciudate. Cred că este nevoie ca specialistii din România, cu asociatiile de vânătoare din România, cu pădurarii, cu reprezentantii Ministerului mediului să se aseze la o masă rotundă pentru a stabili o strategie ROMANEASCA in domeniul vânătorii, inclusiv a vânâtorii de ursi, pornind de la măsuri rationale, stiintifice. Stiu, sunt multi ecologisti care nu sunt socati de felul in care sunt omorâti porcii sau viteii din care sunt preparate fripturile pe care le consumă. Nu e nimic. Avem obligatia să le explicăm si de ce este necesară vânătoarea”, scrie Adrian Năstase pe blog.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Mioveni

În Trend