Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

SONDAJ: Președinția, în topul încrederii românilor

Publicat

in

Institutiile interne în care românii au cea mai mare încredere rămân Armata, Jandarmeria si Biserica, iar în privinta institutiilor politice topul este condus de Președinție, urmat de Primărie si Curtea Constituțională, releva un sondaj INSCOP realizat în perioada 10 – 15 septembrie.

Conform Barometrului INSCOP – Adevarul, clasamentul încrederii în institutiile politice interne este condus de Presedintie cu 46,3% încredere multa si foarte multa (fata de 48,9% în iulie 2015), urmata de Primarie cu 36,3% încredere multa si foarte multa (35,4% în luna iulie 2015).

content-image

Pe pozitia a treia se afla Curtea Constitutionala, care se bucura de aprecierea a 35,1% dintre români (38,2% în iulie 2015). Urmeaza Guvernul, care se bucura de încrederea a 25,2% dintre cei intervievati (fata de 24,6% în iulie 2015), în timp ce pe pozitia a cincea se situeaza Consiliul Judetean cu 20,6% (fata de 18,6% în iulie 2015). Urmeaza Parlamentul cu 10,9% încredere multa si foarte multa (11,3% în luna iulie 2015) si partidele politice cu 7,6% (7,1% în iulie 2015).

Topul institutiilor executive este condus de Armata, care beneficiaza de încrederea a 73,8% dintre români, comparativ cu 75% în luna iulie. Armata este urmata de Jandarmerie cu 63,7% încredere multa si foarte multa (64,5% în luna iulie) si de DNA cu 60% (61% în luna iulie). Pe pozitia a patra se situeaza Politia, cu un capital de încredere de 51,7% (48,7% în luna iulie), urmata de SRI cu 50,3% (51,2% în luna iulie), BNR cu 49,5% (47,9% în iulie), SIE cu 48% (47,8% în iulie), ÎCCJ cu 42,7% (46,7% în iulie), ANAF cu 41,9% (38,7% în iulie) si ANI cu 36,6% (38,6% în iulie), precizeaza comunicatul.

Clasamentul încrederii în institutiile sociale si private interne este condus de Biserica, cu 61,2% încredere multa si foarte multa (63,4% în iulie 2015). Pe pozitia a doua se afla universitatile cu 44,6% (41,8% în luna iulie 2015), urmate de presa cu 34,5% (31,9% în luna iulie 2015). Pe pozitia a patra se situeaza organizatiile societatii civile cu 30,5% (29,4% în luna iulie 2015), urmate de sindicate cu 21,2% (18,8% în luna iulie), patronate cu 18,7% (17% în luna iulie 2015) si banci cu 17,8% (fata de 15,8% în luna iulie).

De asemenea, clasamentul institutiilor internationale este condus de NATO, care se bucura de încredere multa si foarte multa din partea a 57,6% dintre români, fata de 62,1% în luna iulie. Pe locul secund al topului încrederii în institutiile internationale se situeaza ONU, cu 56,6% (60,3% în iulie 2015), iar locul al treilea este ocupat de Uniunea Europeana, cu 52,7% încredere multa si foarte multa (59,8% în iulie 2015). Parlamentul European se plaseaza pe locul al patrulea (47,8% în septembrie 2015, 50,7% în iulie 2015), urmat de Comisia Europeana (45,7% în septembrie 2015, 50,4% în iulie 2015). Topul încrederii în institutiile internationale este încheiat de Banca Mondiala (41% în septembrie 2015, 43,9% în iulie 2015) si Fondul Monetar International (33,9% în septembrie 2015, 36,6% în iulie 2015).

Sondajul a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevarul în perioada 10 – 15 septembrie, pe un esantion de 1.085 persoane si este reprezentativ pentru populatia României de 18 ani si peste 18 ani. Eroarea maxima admisa a datelor este de plus/ minus 3%, la un grad de încredere de 95%. Metoda folosita a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondentilor.

Source Article from http://www.stiripesurse.ro/sondaj-pre-edin-ia-in-topul-increderii-romanilor_968461.html

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

Sistemul de alertă în caz de urgență va fi lansat, în această toamnă, în toată Marea Britanie

Publicat

in

De

Un sistem de alertă în caz de urgență, care va permite trimiterea de alerte pe telefoanele mobile în caz de vreme severă sau alte evenimente care pun viața în pericol, va fi lansat în octombrie în Anglia, Scoția și Țara Galilor, potrivit BBC.

Tehnologia va alerta până la 85% din populație, au transmis reprezentanții guvernamentali.

Mesajele vor fi trimise automat oricărui smartphone care este pornit, deși este posibil să se renunțe la ele prin modificarea unei setări a telefonului mobil.

În acest an, au avut loc teste de alertă în Reading și East Suffolk.

O campanie de publicitate guvernamentală va începe în septembrie, iar fiecare telefon din Anglia, Scoția și Țara Galilor va primi un „mesaj de bun venit” în octombrie.

În cele din urmă, sistemul va acoperi întregul teritoriu al Regatului Unit, transmite Guvernul.

Guvernul spune că alertele, care vor avea aspect și sunet diferite de cele ale mesajelor standard, vor fi capabile să ofere avertismente foarte localizate: inundații, incendii, vreme extremă, urgențe de sănătate publică.

Atacurile teroriste ar putea fi, de asemenea, adăugate pe lista scenariilor potențiale de declanșare a unui mesaj.

Oficialii nu au vrut să discute despre aranjamentele pentru avertizarea populației în cazul unui atac militar sau nuclear iminent asupra țării.

Se estimează că aproximativ 85% din populație are un smartphone capabil să primească mesajele.

Guvernul nu dispune de statistici privind numărul de dispozitive mobile 2G și 3G mai vechi aflate în uz și subliniază că nu păstrează o listă cu toți utilizatorii de telefoane.

Sistemul funcționează prin trimiterea unui mesaj și a unui ton de avertizare distinctiv către telefoanele mobile direct prin intermediul turnurilor de telefonie mobilă, mai degrabă decât prin accesarea unei liste de numere de telefonie mobilă.

O alertă poate fi trimisă la un singur turn, ceea ce înseamnă că oricine se află în apropiere poate recepționa alerta, chiar și, de exemplu, atunci când călătorește prin zonă.

Guvernul se va baza pe expertiza agențiilor specializate, cum ar fi Met Office sau Agenția de Mediu, pentru a decide când să declanșeze alertele.

Mesajele pot fi trimise doar de către serviciile de urgență sau de către guvern. Orice persoană care se teme că o alertă nu este autentică poate verifica pe site-ul guvernului www.gov.uk/alerts, unde vor fi listate toate mesajele.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Spionaj, declarații sub jurământ, pașapoarte: Ce este nou în ancheta americană asupra lui Trump

Publicat

in

De

Departamentul de Justiție al Statelor Unite a declarat că se opune publicării unei declarații sub jurământ– sau a unui document juridic sub jurământ – care ar dezvălui justificarea sa pentru percheziționarea proprietății Mar-a-Lago a fostului președinte american Donald Trump, scrie Al Jazeera.

Ofiteri FBI la resedinta lui Donald TrumpFoto: Profimedia Images

Răspunsul agenției federale de aplicare a legii vine în contextul în care continuă să apară detalii ale investigației – care se concentrează pe sustragerea de documente de la Casa Albă și care a declanșat un vârtej politic.

Presa americană a relatat că agenții FBI au căutat documente clasificate legate de arme nucleare, printre altele, în percheziția de lunea trecută.

Trump a susținut că orice document păstrat a fost declasificat în prealabil.

Ancheta transformă deja peisajul politic înaintea viitoarelor alegeri de la jumătatea mandatului din noiembrie, declanșând în același timp dezbateri cu privire la legile pe care fostul președinte le-ar fi încălcat și dacă o condamnare i-ar interzice să candideze în 2024.

Iată câteva întrebări-cheie la care s-a răspuns:

De ce este în actualitate „declarația sub jurământ” legată de percheziția de la Mar-a-Lago?

Departamentul de Justiție a spus puține lucruri în mod oficial despre această anchetă, procurorul general Merrick Garland trecând în schimb la desecretizarea mai multor documente legate de investigație.

Ceea ce nu a fost desigilat este documentul pe care procurorii federali l-au furnizat unui judecător pentru a obține un mandat de percheziție pentru a intra pe proprietatea lui Trump.

Donald Trump Foto: Facebook/ Truth Social

Acel document ar fi prezentat dovezile pe care Departamentul de Justiție le-a strâns pentru a demonstra că percheziția extraordinară a locuinței fostului președinte al SUA a fost justificată.

Atât legislatorii republicani, cât și agențiile de presă au cerut ca declarația sub jurământ să fie desecretizată, primii solicitând ca documentul să fie prezentat Congresului în cadrul unor ședințe de informare clasificate.

Trump a cerut, de asemenea, publicarea declarației sub jurământ „nedeclarate”.

La rândul lor, avocații Departamentului de Justiție au declarat că publicarea ar „provoca daune semnificative și ireparabile acestei anchete penale în curs de desfășurare”, oferind o „foaie de parcurs” a modului în care anchetatorii abordează investigația.

Aceștia au spus că documentul conține „informații extrem de sensibile despre martori” și alte probe în acest caz.

Ce a fost dezvăluit despre anchetă?

Departamentul de Justiție a desecretizat mandatul de percheziție și mai multe documente juridice de însoțire legate de investigație, care au arătat că FBI a confiscat 11 seturi de documente clasificate de la Mar-a-Lago, inclusiv unele marcate nu numai ca fiind strict secrete, ci și ca „informații sensibile compartimentate” – o categorie specială menită să protejeze cele mai importante secrete ale națiunii care, dacă ar fi dezvăluite public, ar putea cauza daune „excepțional de grave” intereselor SUA.

Donald Trump si-a stabilit resedinta la Mar-a-Lago dupa incheierea mandatului prezidential Foto: MediaPunch / Shutterstock Editorial / Profimedia

Mandatul a dezvăluit, de asemenea, exact posibilele încălcări pentru care este investigat Trump: O lege care interzice îndepărtarea sau distrugerea neautorizată a înregistrărilor dintr-un birou federal; o lege care interzice falsificarea sau distrugerea înregistrărilor într-o anchetă federală; și așa-numita lege a spionajului, care interzice „colectarea, transmiterea sau pierderea” de informații legate de apărare cu intenția ca informațiile să fie folosite pentru a afecta securitatea sau interesele naționale ale SUA.

Încălcarea oricăreia dintre aceste legi ar putea duce la amendă sau închisoare, infracțiunile combinate putând fi pedepsite cu maximum 33 de ani de închisoare.

Poate Trump să candideze din nou la președinție pe fondul anchetei?

Ancheta are potențialul de a fi un avantaj sau o pierdere pentru posibilele ambiții prezidențiale ale lui Trump în 2024, fostul președinte și susținătorii săi prezentând deja ancheta ca o dovadă suplimentară că este vizat în mod nedrept într-o „vânătoare de vrăjitoare” a establishmentului.

Dar ceea ce ar putea însemna o condamnare pentru posibila candidatură a lui Trump rămâne neclar, o acuzație sau o condamnare pentru o infracțiune nu poate, de una singură, să descalifice o persoană să candideze la președinție în SUA.

Marc Elias, un avocat electoral al Partidului Democrat, a precizat că una dintre încălcările pentru care este investigat Trump, pentru îndepărtarea sau distrugerea neautorizată a unor documente dintr-o funcție publică, prevede că o persoană condamnată pentru această infracțiune „își va pierde funcția și va fi descalificată să ocupe orice funcție în cadrul Statelor Unite”.

Cu toate acestea, Elias și alți specialiști în drept au remarcat că legea ar fi probabil anulată de Constituția SUA, care spune că singura cerință pentru un candidat la președinție este ca persoana să fie cetățean născut în SUA, rezident timp de 14 ani și să aibă vârsta de 35 de ani sau mai mult.

Cu toate acestea, Elias a remarcat că situația l-ar putea pregăti pe Trump pentru o bătălie juridică de lungă durată în plină campanie. (integral pe Al Jazeera)

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend