Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

SONDAJ De partea cui sunt românii în conflictul dintre Rusia și Turcia / FOTO

Avatar

Publicat

in

Războiul diplomatic dintre Rusia și Turcia a atins cote nebănuite după doborârea avionului Suhoi. Declarațiile de o parte și de cealaltă au fost din ce în ce mai amenințătoare. Dar ce părere au românii despre acest scandal? Peste o treime dintre români consideră că Turcia nu trebuia să doboare avionul de vânătoare al Rusiei, aflat în misiune deasupra Siriei, chiar dacă aparatul de zbor a intrat în spaţiul său aerian.

Citește și: Povestea surpărilor din zona Eroilor: De ce se prăbuşeşte pământul / FOTO

Aproape jumătate dintre români înclină să dea crezare variantei autorităţilor de la Ankara cu privire la doborârea de către turci, pe data de 24 noiembrie, a avionului de vânătoare al Rusiei care opera la granţia dintre Turcia şi Siria, relevă un sondaj de opinie realizat de INSCOP Research.

Citeşte şi: Regele Mihai are şi el probleme cu retrocedările: Pentru ce se judecă fostul suveran / FOTO

Sondajul a fost realizat în perioada 26 noiembrie – 2 decembrie 2015, pe un eşantion reprezentativ de 1.071 de persoane, marja de eroare fiind de 3%. Mai precis, 47,8% dintre respondenţi sunt de părere că avionul de tip Suhoi al Rusiei a încălcat spaţiul aerian al Turciei, această tendinţă fiind, foarte probabil, un efect al faptului că incidentul a fost, în fond, doar cel mai grav dintr-o serie mai lungă de prezenţe neautorizate ale unor aparate de zbor ruseşti atât în spaţiul aerian al Turciei, cât şi al altor state NATO. Ca urmare, explicaţiile Ankarei au fost mai uşor credibile pentru un segment de populaţie deja obişnuit cu provocările lansate de Federaţia Rusă, notează INSCOP Research. Dintre cei chestionaţi, doar 19,2% nu cred că avionul de vânătoare rusesc a încălcat spaţiul aerian al Turciei.

Citește și: Fosta soție a lui Tăriceanu va fi audiată de DNA: Are legătură cu dosarul Truică

Ne temem de conflicte militare în zonă Totodată, peste o treime dintre respondenţi (38%) consideră că Turcia nu trebuia să doboare aparatul de zbor al Rusiei, chiar dacă acesta a intrat în spaţiul său aerian, în timp ce 26,7% sunt de părere că Ankara a reacţionat corect. Aparent, distribuţia răspunsurilor la această întrebare ar contrazice rezultatele de la întrebarea anterioară, dar faptul că aproape 40% dintre români invalidează reacţia Turciei nu înseamnă neapărat că o consideră şi nejustificată, menţionează INSCOP Research. Mai degrabă, este vorba despre dezaprobarea unei acţiuni ce ar fi putut conduce la escaladarea conflictului. În acest sens, trebuie ţinut cont şi de faptul că temerea legată de producerea unui conflict militar în zonă s-a situat în mod constant în ultimul an în topul surselor de îngrijorare ale românilor, spun cei de la adevărul.

content-image

 

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

Petra Kvitova, învingătoare pentru a doua oară la Doha (WTA)

Avatar

Publicat

in

De

Jucătoarea cehă Petra Kvitova (10 WTA) a câştigat la Doha al doilea său titlu în Qatar, după cel obţinut în 2018, învingând-o clar în două seturi, 6-2, 6-1, pe Garbine Muguruza, din Spania, locul 16 în ierarhia mondială, duminică în finală, potrivit Agerpres.

La 30 de ani, Kvitova, care nu a urcat niciodată pe fotoliul de lider al ierarhiei mondiale, deşi a câştigat de două ori Wimbledonul, şi-a trecut în cont al 28-lea titlu din carieră după 38 de finale disputate.

Kvitova se afla la a treia finală la Doha. În 2018, la Doha, ea a învins-o în finală tot pe Muguruza, după o finală mult mai disputată (3-6, 6-3, 6-4).

La rândul ei, Garbine Muguruza, fost lider mondial cu două titluri de Mare Şlem în palmares, a beneficiat în semifinale de abandonul adversarei sale, belarusa Victoria Azarenka, accidentată la spate.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

‘Venus de la Drăguşeni’, o statuetă excepţională care reprezintă cultul femeii mamă de acum 6.500 de ani

Avatar

Publicat

in

De

O lucrare de artă neolitică, realizată în urmă cu aproximativ 6.500 de ani şi care se află în patrimoniul Muzeului Judeţean din Botoşani, este considerată ca fiind una dintre cele mai frumoase capodopere închinate femeii mamă, potrivit Agerpres.

“Venus de la Drăguşeni” este o statuetă antropomorfă cu caractere unice în lume, atribuită culturii neolitice Cucuteni, şi despre care se consideră că pune în valoare cultul fertilităţii la modul excepţional. Istoricul Gheorghe Median spune despre ea că “reprezintă femeia ajunsă la maturitate” sau “mama care dă naştere copiilor şi perpetuează specia”.

Spectaculoasa lucrare, care a participat de-a lungul timpului la expoziţii internaţionale şi a stârnit aprecierile publicului, a fost descoperită pe raza localităţii Drăguşeni din judeţul Botoşani.

“Dacă neoliticul românesc iese prin ceva în evidenţă, iese atât prin ceramica lui, cât şi prin reprezentările antropomorfe. Ceramica este celebră, ceramică pictată, iar printre reprezentările antropomorfe, cea mai importantă, celebră, unică în lume este o statuetă descoperită la Drăguşeni, prin anii 1950, care se cheamă, este intrată în circuitul turistic şi informaţional istoric cu numele de ‘Venus de la Drăguşeni’, pentru că e descoperită în localitatea Drăguşeni din judeţul Botoşani. Această statuetă este extraordinară pentru că ea exprimă ceea ce se întâmpla în neolitic, este vorba despre cultul fecundităţii, statueta având cam 20 de centimetri înălţime, reprezintă o siluetă feminină, cu coapsele foarte dezvoltate, ceea ce înseamnă faptul că reprezintă mama care dă naştere copiilor şi perpetuează specia. Este foarte interesant că această statuetă sigur e cea mai mare descoperită pe teritoriul României, dar are şi simboluri de altă natură. Este şi decorată, de jur împrejurul gâtului are nişte semne care ar fi însemnat mărgelele probabil, pe care le purta, şi faţa extrem de mică. Are ochi şi nas încât ai impresia că vezi într-adevăr o persoană vie, o reprezentare a unei personalităţi pe care poate ai cunoscut-o sau poate ţi-ai imaginat-o”, a declarat, pentru AGERPRES, istoricul Gheorghe Median, fost muzeograf la Muzeul Judeţean Botoşani.

Specialiştii susţin că femeia întruchipată de “Venus de la Drăguşeni” este una care se afla “într-o poziţie de putere” şi avea “un statut social superior”.

Citește și: VIDEO ‘LECȚIA’ de TEROARE și UMILINȚĂ la adresa Poliției Române vine de la Gorj – Agenți amenințați și înjurați de RECALCITRANTUL unei comune, lăsat fără permis

“Venus de la Drăguşeni prezintă şi o femeie într-o poziţie de prestigiu, într-o poziţie de putere. Adică faptul că ea este decorată cu nişte elemente care, mă rog, în descoperiri arheologice apar din cupru sau din aur, aceste bijuterii nouă ne arată faptul că bijuteriile care se află pe Venus nu sunt din imaginaţie, ele chiar au existat în epocă şi erau făcute din metale foarte preţioase. Vă daţi seama, la vremea respectivă, să ai o piesă din aur sau din cupru arăta un un statut social superior”, a precizat, la rândul său, arheologul Adela Kovacs de la Muzeul Judeţean Botoşani.

“Venus de la Drăguşeni” are o valoare istorică şi artistică atât de mare încât a fost clasată în categoria Tezaur. Povestea ei a început în 1964, atunci când un profesor din Drăguşeni, care era pasionat de arheologie, a mers alături de elevii săi pe dealurile din Drăguşeni. Ei au găsit atunci, în brazdele de pământ întoarse de plug, statueta care urma să impresioneze publicul din România, dar şi din alte ţări.

“De ce e mai frumoasă a noastră? În primul rând pentru că este descoperită întreagă, foarte, foarte rar se descoperă statuetele întregi. Noi ştim că sunt statuete în primul rând prin analogie, ştim că există membre, capuri, şolduri, picioare şi aşa mai departe, le identificăm ca atare în săpătură, dar întregi sunt foarte puţine. Ea a fost descoperită întreagă. Povestea spune că ar fi fost descoperită lângă Drăguşeni, în situl Ostrov, de către nişte elevi, care au prezentat-o lui Aristotel Crâşmaru, directorul şcolii din Drăguşeni în anii ’60, care era şi un fel de arheolog, dar nu neapărat amator, el era destul de perfecţionat în chestia asta de tehnică de săpătură şi a făcut şi foarte multe descoperiri în zonă. Deci i-o prezintă profesorului Aristotel Crâşmaru, care mai departe a adus-o la muzeu. Noi din colecţia veche a şcolii din Drăguşeni avem mai multe piese, nu doar pe Venus”, a subliniat Kovacs.

Istoricii spun că, timp de foarte mulţi ani, celebra statuetă nu a fost pusă în valoare de autorităţi, fiind foarte puţin expusă. Abia după participarea la expoziţii pe mai multe continente, valoarea acesteia a început să crească.

“Ceea ce pot să vă spun este că această statuetă a fost foarte multă vreme necunoscută sau nevalorificată în spaţiul public, dar în momentul în care Muzeul Judeţean a putut să aibă ieşire în afară, i-a asigurat în expoziţii internaţionale. A ajuns şi la New York şi a stârnit interesul lumii, şi la Varşovia, şi cred că şi în Franţa şi în Anglia şi a stârnit interesul lumii istoricilor şi nu numai. Este o statuetă extraordinară care reprezintă România până la urmă, o zonă în care s-au întâmplat foarte multe lucruri într-o perioadă despre care se vorbeşte poate prea puţin”, a adăugat Gheorghe Median.

Directorul Muzeului Judeţean din Botoşani, Aurel Melniciuc, consideră că piesa de artă aflată în patrimoniul instituţiei pe care o conduce “este cea mai frumoasă statuetă cucuteniană descoperită pe teritoriul României”.

Potrivit acestuia, o copie a statuetei se află la Muzeul Popoarelor din Mexic. Până acum, “Venus de la Drăguşeni” a fascinat publicul de pe două continente şi şapte ţări. A călătorit la expoziţii în marile muzee din New York, Vatican, Oxford, Roma, Atena şi Varşovia.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Mioveni

În Trend