Ardalan Shekarabi, purtătorul de cuvânt al Social democraților suedezi, a declarat că formațiunea sa nu se va opune intrării României în spațiul Schengen, după ce votaseră în Parlamentul suedez împotriva aderării.

Spațiul SchengenFoto: Karaboux / Dreamstime.com

Anunțul a fost dat atât de Bogdan Aurescu, ministrul român de externe, care salută decizia, cât și de social-democratul Victor Negrescu care laudă diplomația partidului său.

La începutul acestei toamne, social-democrații (S) au spus nu admiterii celor două țări în cadrul cooperării europene privind controlul frontierelor. Motivul a fost că nu au văzut evaluări de impact din partea autorităților relevante cu privire la modul în care a fost afectată, printre altele, lupta împotriva criminalității.

În prezent, guvernul a înaintat Comisiei pentru justiție a Parlamentului un rezumat al opiniilor diferitelor autorități:

• Se pare că autoritățile nu au nicio obiecție în privința extinderii, spune Shekarabi.
• „În acest context, suntem pregătiți să susținem o poziție suedeză care să deschidă calea pentru extinderea spațiului Schengen pentru a include România și Bulgaria”.

Stabilirea cerințelor pentru deciziile viitoare

Shekarabi adaugă că socialiștii suedezi vor continua să spună nu propunerilor UE dacă va considera că lipsesc analize solide cu privire la modul în care sunt afectate interesele suedeze.

„Vom cere acest lucru guvernului pe viitor în toate chestiunile legate de UE”, spune el.

Shekarabi subliniază că acest lucru este deosebit de important în timpul președinției suedeze a UE din prima jumătate a anului 2023.

El subliniază că nu trebuie să fie vorba doar de rezultatele bune ale Președinției suedeze a UE în ceea ce privește încheierea cu succes a diferitelor chestiuni în cadrul Consiliului de Miniștri al UE ci „trebuie să pornim de la ceea ce este mai bine pentru Suedia într-un context mai larg”.

Context

Guvernul Suediei este format din partide de dreapta, iar social-democrații aflați în opoziției s-au aliat cu extrema și au dat, în comisia pentru justiție, un vot negativ propunerii de extindere a Schengen, motivul principal fiind că nu a existat o consultare și o negociere înainte cu Guvernul.

Potrivit surselor citate, Bucureștiul i-a găsit ca aliați în acest sens pe șefii diplomației din Luxemburg și Finlanda, care au o relație bună cu social-democrații suedezi. De asemenea, a existat un lobby la nivel de europarlamentari.

Cu raportul pozitiv al Comisiei Europenecare recomandă ridicarea MCV, esențial în obiecțiile Olandei, la nivel guvernamental optimismul rămâne temperat. Chiar și în condițiile în care o a doua misiune de evaluare cerută de Olanda s-a încheiat săptămâna trecută, iar raportul este „foarte pozitiv”, susțin surse din guvernul de la București, iar negocierile cu Suedia și Austria lasă loc pentru vești bune.

Mai rămân Austria și Olanda de convins

Președinția cehă a Consiliului UE a făcut din extinderea Schengen una dintre prioritățile sale principale și dorește ca aceasta să fie votată la reuniunea miniștrilor de interne ai UE din 8 decembrie. Trei țări – Olanda, Suedia și Austria – s-au opus însă până la declația socialiștilor suedezi de azi.

Ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, și cancelarul Karl Nehammer au anunțat că sunt împotriva primirii României și Bulgariei în Schengen și s-ar putea opune prin veto, în timp ce susțin aderarea Croației.

Vicecancelarul austriac Werner Kogler, lider al partidului Verzii, partener al conservatorilor la guvernare, spunea însă că susține aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen, nefiind de acord cu poziția celor doi.

Preşedintele Klaus Iohannis spunea, acum două săptămâni, că vede posibil un vot în Consiliul JAI din 8 decembrie cu privire la aderarea României la Schengen. Miercurea trecută, șeful statului afirmase că „există posibilitatea ca această decizie să fie amânată, cu o lună sau cu două luni”.

Referință: