Circa 10% dintre respondenții unui studiu realizat de federația „Solidaritatea Sanitară” au indicat că au fost deja infectați SARS-CoV-2, ceea ce indică un potențial total de 30.000 de lucrători din sistemul sanitar infectați, în loc de 6.300, numărul lucrătorilor cunoscuți a fi fost infectați.

Procentul este în cea mai mare măsură aplicabil medicilor și, mai ales, asistentelor medicale. „În măsura în care acesta este procentul real al lucrători din sănătate care au fost infectați, am ajunge la un total de cca. 30.000 de lucrători care au fost deja infectați SARS-CoV-2, în loc de 6300 (numărul lucrătorilor cunoscuți a fi fost infectați). Asistentele medicale au ponderea cea mai mare din totalul lucrătorilor infectați și au procentul cel mai mare de infectare dintre categoriile profesionale”, arată un comunicat de presă al federației.

Citește și: Atenționare de ultimă oră! Cum a fost răsturnată declarația lui Raed Arafat

18,2% dintre respondenții (113) care au declarat că au fost infectați au indicat că au făcut o formă gravă sau severă a bolii COVID-19. Circa 28% dintre respondenți au indicat că nu au fost testați SARS-CoV-2 (în condițiile în care cred că ar fi fost cazul); doar cca. 36% dintre respondenți afirmă că au fost testați ori de câte ori a fost nevoie.

În jur de 22% dintre respondenți consideră că măsurile luate de unitate pentru siguranța și protecția salariaților sunt insuficiente iar 44,6% cred că sunt parțial eficiente; doar 31% apreciază că sunt suficiente.

Citește și: Blat PSD-PNL? Fina unui baron social-democrat, readusă de Nelu Tătaru la Ministerul Sănătății

Disconfortul accentuat (cca. 73%), creșterea timpului alocat fiecărei manopere (66%) și îngreunarea comunicării cu pacienții (63,7%) sunt principalele efecte ale echipamentelor individuale de protecție. Din punctul de vedere al amenințărilor la adresa sănătății personale cca. 55% dintre respondenți au indicat că echipamentul individual de protecție le generează deshidratare și 36% au indicat dermatita de contact ca efect negativ al purtării echipamentului.

Ierarhia impactului pandemiei COVID-19 este următoarea: creșterea riscului profesional (cca 66%), înrăutățirea condițiilor de muncă (cca 54%), creșterea solicitărilor cognitive (cca. 52%), creșterea complexității activității profesionale (cca. 47%). Din perspectiva impactului pandemiei COVID-19 se remarcă reducerea accesibilității serviciilor medicale (cca. 43%).

Citește și: Avem dovada! Florian Coldea este profesor colaborator la SNSPA! Tot în cadrul instituției lucrează și soția sa

Deși Guvernul s-a angajat să limiteze la 3 ore activitatea continuă în același echipament individual de protecție, 68,2% dintre respondenți au indicat că nu beneficiază de acest drept asociat protecției muncii. De asemenea, 42% dintre respondenți nu au beneficiat de drepturile privitoare la supravegherii copiilor.

36% dintre respondenți consideră că le-ar fi utilă consilierea psihologică în această perioadă.

Citește și: Ieșire dura a lui Cozmin Gușă la adresa lui Ludovic Orban: ‘Stai în fotoliul puterii tocmai pentru c-ai păcălit viața și școala’

67% dintre respondenți consideră că rolul social al profesiei s-a modificat suficient de mult în această perioadă pentru a necesita și o modificare corespunzătoare a statusului social.

Principalele solicitări/așteptări pe care le au respondenții, în ordinea ierarhică generată de punctajul maxim, sunt: asigurarea materialelor de protecție (92,2%), asigurarea finanțării unităților sanitare (89.3%), raportarea tuturor sporurilor la salariul de bază actual (87%), acordarea sporului pentru combaterea epidemiei (86,4%), creșterea sporurilor pentru condiții de muncă peste nivelul minim (cca. 83%), testarea SARS-CoV-2, periodică și gratuită, a tuturor salariaților.

Citește și: Atenționare de ultimă oră! Cum a fost răsturnată declarația lui Raed Arafat

Răspunsurile la întrebările deschise oferă un tablou al problemelor cu care se confruntă lucrătorii din sănătate. Amploarea și conținutul lor indică o lipsă acută a dialogului cu aceștia.

Preocuparea salariaților față de protecție ocupă primul loc în ordinea preferințelor și a măsurilor indicate/solicitate. Nemulțumirea față de absența adecvării salariilor și sporurilor la contextul actual ocupă al doilea loc în ordinea celor indicate de salariați în cadrul răspunsurilor la întrebările deschise.

Citește și: Blat PSD-PNL? Fina unui baron social-democrat, readusă de Nelu Tătaru la Ministerul Sănătății

Accentuarea problemelor de sănătate pe fondul amplificării eforturilor și a înrăutățirii condițiilor de muncă este una dintre problemele ce afectează grav o parte a salariaților.

Tabloul efectelor negative ale pandemiei COVID-19 asupra lucrătorilor din sănătate, schițat de respondenți, are următoarele caracteristici: Alterarea stării de sănătate; Numeroase simptome și afecțiuni determinate de utilizarea echipamentului individual de protecție; Creșterea sarcinilor și înrăutățirea condițiilor de muncă; Modificarea programului de muncă în dauna salariaților; Deteriorarea severă a echilibrului dintre viața profesională și viața de familie; Semnificative perturbări ale vieții afective; Sunt evidente efectele presiunii psihice; Nivelul foarte ridicat de stres; Salariații au tot mai numeroase temeri și angoase; Viața socială le este profund tulburată de stigmatizarea pe care o suferă; Sunt indicate perturbări ale atenției; Deficitul echipamentelor individuale de protecție generează o presiune suplimentară; Calitatea serviciilor medicale este afectată negativ în multe cazuri; Comunicarea cu pacienții și colegii este perturbată; În unele cazuri survine o scădere a veniturilor; Modificările profesionale pornesc de la scăderea accesului la pregătirea continuă și merg până la schimbarea de facto a specializării.

Citește și: Avem dovada! Florian Coldea este profesor colaborator la SNSPA! Tot în cadrul instituției lucrează și soția sa .