Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Sindicaliștii din Sănătate: în 30 de zile riscăm să fie infectați toți medicii cu noul coronavirus

Publicat

in

Federaţia ”Solidaritatea Sanitară” afirmă că sunt confirmaţi cu COVID-19 734 de salariaţi din sănătate şi susţine că, dacă se va menţine ritmul actual de îmbolnăvire, în 30 de zile vor fi infectaţi toţi salariaţii din sănătate.

Citește și: VERDICT POLITIC cu Dana Budeanu, episodul 34: ‘Nesimţitul ăla de Popescu minte flagrant. Aţi spus că aţi vorbit cu Farmec. Nu aţi vorbit cu nimeni’

”În data de 05 aprilie 2020 erau confirmaţi  pozitiv SARS-CoV-2 un număr de 734 salariaţi din sănătate. 19% din totalul celor infectaţi sunt salariaţi din sănătate. Ritmul în care a crescut zilnic, în medie, numărul salariaţilor din sănătate infectaţi SARS-CoV-2 în ultima săptămână a fost de 22,7% (22,7% în plus faţă de ziua anterioară/zi; în data de 30 martie erau 215 salariaţi infectaţi). Dacă se va menţine acest ritm atunci în 30 de zile vor fi infectaţi toţi salariaţii din sănătate. Având în vedere utilizarea inadecvată a testării, respectiv absenţa testării tuturor salariaţilor, estimăm că numărul real al salariaţilor infectaţi ar putea fi cu un ordin de mărime mai mare”, anunţă Federaţia ”Solidaritatea Sanitară” într-un comunicat.

Sinficaliştii acuză Guvernul că nu a luat niciuna dintre măsurile pe care le-au solicitat, motiv pentru care scăderea resurselor este mai mare decât cea estimată.

Federaţia „Solidaritatea Sanitară” solicită (din nou) un set de măsuri urgente, ”ce pot contribui la diminuarea efectelor unei politici de protecţie a salariaţilor ce se dovedeşte dezastruoasă”:

– Asigurarea echipamentelor individuale de protecţie pentru toţi salariaţii;

– Instituirea ca măsură minimă de protecţie a salariaţilor din sănătate a regulii: fiecare salariat trebuie să poarte cel puţin mască (minim chirurgicală) şi mănuşi. Deşi  oficialităţile  discută despre necesitatea ca toţi cetăţenii să poarte o mască, acest lucru nu a fost introdus nici măcar acum pentru toţi salariaţii din sănătate;

–  Toţi salariaţii din sănătate trebuie testaţi, ori de câte ori este nevoie, în următoarea ordine: (a) contacţii (fără echipamentul complet de protecţie) pacienţilor COVID 19, simptomatici şi asimptomatici; (b) salariaţii care lucrează în mod constant cu pacienţi COVID 19 (testare regulată); (c) restul salariaţilor din sănătate. Algoritmul de testare include şi la ora actuală doar salariaţii simptomatici şi doar contacţii direcţi (ratând contacţii contacţilor);

– Testarea tuturor pacienţilor. Pacienţii asimptomatici reprezintă principala sursă de infectare a salariaţilor din sănătate;

–  Informarea şi formarea salariaţilor. ”Instituţiile statului au eşuat în a anticipa nevoia de pregătire şi a satisface această necesitate”, consideră sindicaliştii;

–  Introducerea rapidă, în toate spitalele, a unor proceduri standard, centrate pe precauţiile specifice pandemiei COVID 19;

–  Instituirea măsurilor de protecţie a muncii;

– Reinstituirea dialogului la nivel central şi local. ”Lipsa dialogului este o caracteristică comună a spitalelor cu număr mare de salariaţi infectaţi. Oamenii nu au reuşit să acţioneze ca o echipă în faţa pandemiei COVID 19 deoarece nu au fost chemaţi să se pregătească şi să lucreze ca o echipă. Neo-feudalismul ce caracterizează multe dintre unităţile publice a contribuit la generarea acestui dezastru. Absenţa dialogului a caracterizat şi desemnarea unităţilor suport, determinând în final demisia unora dintre salariaţi. Informaţiile pe care le-am transmis din teritoriu, cu scopul de a corecta rapid problemele (ex. cazul S. J. Suceava) nu au fost luate în considerare. Absenţa acestui lanţ de comunicare salariaţi-conducere a determinat ratarea problemelor, contribuind la situaţia actuală”, argumentează Federaţia ”Solidaritatea Sanitară”.

– Utilizarea doar a spitalelor cu circuite adecvate.

”Soluţia utilizării spitalelor de tip mono-bloc (în special spitale judeţene) ca unităţi suport în lupta împotriva COVID 19 este greşită: acestora le lipsesc circuitele specifice tratării unor pacienţi cu un nivel de transmitere a infecţiei extrem de ridicat. Pot fi utilizate doar spitalele pavilionare, însă cu condiţia ca acestora să le fie construite rapid circuitele adecvate. Soluţia cea mai eficientă credem că o constituie construirea rapidă, în fiecare regiune, a unor facilităţi cu circuite dedicate, destinate tratării pacienţilor aflaţi în stare gravă”, susţin sindicatele din sănătate.

Federaţia sindicală precizează că cifrele anunţate şi distribuţia procentelor au fost calculate luând în considerare informaţiile aferente datei de 05.04.2020. Federaţia „Solidaritatea Sanitară” ia în considerare la stabilirea numărului total inclusiv cazurile de salariaţi infectaţi din reţelele sanitare separate (MAPN, MAI, CFR); adică, toţi salariaţii care lucrează în sănătate. Intervalul de creştere avut în vedere: de la 215 în data de 30 martie la 734 în data de 5 aprilie.

Calcule procentuale s-au raportat la un număr de 200.000 de salariaţi din sectorul public, respectiv un număr de 2.000.000 cetăţeni.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

Vremea în prima lună din vară. Ce spun meteorologii

Publicat

in

De

Prima lună calendaristică de vară este caracterizată, în general, printr-o alternanţă a zilelor însorite şi călduroase cu cele ploioase şi reci, valorile termice urcând deseori, în perioadele calde, la peste 30 de grade Celsius, conform caracterizării climatice a lunii iunie, publicate de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM).

Pe de altă parte, în perioadele ploioase, într-un interval scurt, de câteva ore, aversele pot aduce cantităţi de precipitaţii ce depăşesc cantităţile medii lunare.

„Acest aspect instabil al vremii, specific lunii iunie, se datorează activităţii deosebit de intense a dorsalei Anticiclonului Azoric, ce aduce un aflux de aer umed oceanic, care la contactul cu aerul tropical ce acoperă şi zona ţării noastre, determină, uneori, precipitaţii deosebit de abundente”, susţin meteorologii.

Astfel, din datele înregistrate în perioada 1961-2019 la staţiile meteorologice din reţeaua Administraţiei Naţionale de Meteorologie, se constată că temperatura medie lunară multianuală (1961-2019) depăşeşte 20 de grade Celsius, în Câmpia Română, vestul Banatului şi în zonele joase din Dobrogea. Valori medii între 18 şi 20 de grade Celsius sunt specifice Câmpiei de Vest, Culoarului Mureşului, Podişului Moldovei şi zonelor deluroase din Oltenia, Dobrogea şi Muntenia. În restul teritoriului, cu excepţia zonelor montane, temperaturile medii lunare se menţin între 16 şi 18 grade Celsius. În zona montană joasă, dar şi în depresiunile intramontane, aceste valori se situează între 8 şi 16 grade Celsius. La altitudini de peste 1.700 de metri, mediile de temperatură sunt între 6 şi 8 grade Celsius şi doar pe culmile înalte ale Carpaţilor Meridionali (la peste 2.500 metri altitudine) se înregistrează temperaturi sub 6 grade Celsius, potrivit Agerpres.

Citește și: Decizie CRUCIALĂ la Curtea Constituțională: război total între PSD și PNL, pe data alegerilor locale

Potrivit ANM, temperatura maximă absolută a lunii iunie în România este 42 de grade Celsius, înregistrată la Oraviţa, în data de 29 iunie 1938, iar la Bucureşti a fost de 40,3 grade Celsius, consemnată la staţia meteorologică Bucureşti-Filaret în 20 iunie 1918. La staţiile meteorologice Bucureşti-Afumaţi şi Bucureşti-Băneasa, maxima absolută este 39,8 grade Celsius şi respectiv 39 grade Celsius, ambele înregistrându-se în data de 26 iunie 2007.

„Menţionăm că în data de 26 iunie 2007 s-au înregistrat maxime absolute la 48 de staţii meteorologice, acestea fiind, în general, peste 34 de grade Celsius”, spun specialiştii ANM.

În topul anilor cu cea mai caldă lună iunie din perioada 1961-2019, anul 2019 se află pe primul loc.

De asemenea, ani în care s-au înregistrat temperaturi maxime absolute mari în luna iunie, majoritatea peste 33 de grade Celsius au mai fost: 2019, 2002, 2000, 1987, etc.

În ceea ce priveşte temperatura minimă absolută a lunii iunie în România, aceasta a fost de -12 grade Celsius, înregistrată la staţia meteorologică Vf. Omu, în zilele de 5 şi 6 iunie 1939. La Bucureşti, minima absolută a lunii iunie este 4,2 grade Celsius, înregistrată în data de 3 iunie 1918, la staţia meteorologică Bucureşti-Filaret.

„Luni iunie foarte reci în România au mai fost în anii 1990, 1977, 1962 etc. În anul 1990, în perioada 1-3 iunie a fost înregistrată minimă absolută a lunii iunie la 46 staţii meteorologice, majoritatea sub 9 grade Celsius, la Stâna de Vale înregistrându-se -3,8 grade Celsius, cea mai mică valoare din şirul celor 46 de valori. În luna iunie 1977 s-a înregistrat minima absolută la 44 staţii meteorologice, în perioada 2-5 iunie, valorile fiind sub 7 grade Celsius”, se menţionează în analiza ANM.

Din punct de vedere al precipitaţiilor luna iunie este cea mai bogată în precipitaţii dintre toate lunile anului. Din datele înregistrate în perioada 1961-2019, la staţiile meteorologice din reţeaua Administraţiei Naţionale de Meteorologie, se constată că precipitaţiile medii multianuale (1961-2019) din luna iunie sunt mai mici de 50 litri/metru pătrat (mp) doar în jumătatea de est a Dobrogei şi în estul extrem al Munteniei. Acestea sunt cuprinse între 50 şi 75 de litri/mp în zonele joase din Banat, Crişana, Oltenia şi Muntenia, în sudul Moldovei, dar şi pe areale restrânse din vestul Maramureşului şi local în Transilvania.

Precipitaţiile medii multianuale se situează în intervalul 75 – 100 litri/mp în zonele de deal şi podiş din Moldova, Muntenia, Oltenia, Transilvania, Banat şi Crişana. În zonele subcarpatice şi cele montane joase precipitaţiile medii multianuale sunt cuprinse între 100 – 125 litri/mp. În zona montană înaltă din Carpaţii Meridionali, Occidentali şi din nordul Carpaţilor Orientali acestea depăşesc 150 de litri/mp.

Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii din iunie, înregistrată la staţiile meteorologice din România, este de 588,4 litri/mp, la Bâlea-Lac, în anul 2011. La Bucureşti, cantitatea lunară maximă absolută de precipitaţii din iunie este de 297,9 litri/mp, înregistrată la Bucureşti-Filaret, în anul 1897. Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii căzută în 24 de ore, la staţiile meteorologice din România, este 204 litri/mp, înregistrată la staţia meteorologică Calafat, în 3 iunie 1940.

La Bucureşti, cantitatea maximă absolută de precipitaţii căzută în 24 de ore este de 136,6 litri/mp, înregistrată în 7 iunie 1910, la staţia Bucureşti-Filaret.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Rusia s-a pus pe tipărit bani FALȘI: Peste UN MILIARD de dolari în bancnote libiene false sunt blocate în Malta

Publicat

in

De

”Bancnote false” libiene în valoare de peste un miliard de dolari, emise în Rusia, sunt blocate în Malta, relatează Franceinfo potrivit news.ro.

Departamentul de Stat american saluta, la sfârşitul lui mai, confiscarea pe insula Malta a acestei încărcături importante de bancnote libiene, imprimate în Rusia.

Washingtonul vorbeşte despre o tranzacţie suspectă, însă Moscova contraatacă şi dă asigurări că este vorba despre o comandă foarte în regulă.

Citește și: Nelu Tătaru anunță trei elemente care trebuie gestionate, pentru a evita valul doi de coronavirus: Nu ține doar de noi

ACUZAŢIILE AMERICANE

Banii destinaţi Benghazi, în estul Libiei, nu au ajuns unde trebuia.

Peste 1,45 de miliarde de dinari libieni (1,1 miliarde de dolari americani) sunt blocaţi din septembrie 2019 de către autorităţile malteze, care nu au comunicat cu privire la acest lucru.

Însă Washingtonul vorbeşte în mod deschis şi vede în această operaţiune un semn în plus al amestecului Rusiei.

Aceste acuzaţii interveneau imediat după dezvăluiri americane cu privire la desfăşurarea a 14 avioane de vânătoare ruse în Libia, în vederea susţinerii mareşalului Khalifa Haftar, cel mai puternic om din estul acestei ţări devastate de un război civil.

Acest incident subliniază încă o dată necesitatea ca Rusia să pună capăt acţiunilor sale răuvoitoare şi destabilizatoare în Libia, denunţă, în comunicatul său, Departamentul de Stat american.

Citește și: Valer Dorneanu, atenționare pentru DNA: ‘Trebuie să aplice legea și trebuie să aplice și deciziile Curții Constituționale’

VERSIUNEA RUSĂ

Rusia nu vede unde este problema.

Ministerul rus de Externe subliniază că Libia, care are de facto două puteri rivale, are de asemenea două bănci centrale, una la Tripoli şi alta la Benghazi (est).

Moscova precizează că bancnotele libiene au fost comandate societăţii ruse Goznak, printr-un contract semnat în 2015.

Societatea, care lucrează şi pentru alte ţări din regiune, afirmă, la rândul său, că bancnotele emise în Rusia prezintă diferenţe vizuale faţă de bancnotele obişnuite, dar că nu sunt în niciun caz ”contrafăcute”.

Nu dinarii sunt contrafăcuţi, ci declaraţiile Americii, denunţă Ministerul rus de Externe într-un comunicat.

Citește și: Bomba care aruncă-n aer tot ce se știa până acum! Omul care l-a turnat pe Orban ar fi din MAI

RĂZBOIUL DINARILOR

Aceasta nu este prima oară când mareşalul Haftar îşi emite propria monedă, la concurenţă cu Banca centrală de la Tripoli, care dă comandă în Marea Britanie.

Potrivit unui raport al unor exprţi ONU, societatea rusă Goznak a livrat în perioada 2016-2018 sucursalei Băncii centrale din estul Libiei bancnote libiene în valoare de peste şapte miliarde de dolari.

Unii observatori, citaţi de The Libya Observer, consideră că acest aflux de bani finanţează în parte războiul mareşalului Haftar împotriva Tripoli.

Dacă aceste tranzacţii sunt legitime sau nu este dificil de văzut în haosul din Libia.

În mod teoretic, există un singur Guvern recunoscut de către comunitatea internaţioală, cel al lui Fayez al-Sarraj, cu sediul la Tripoli.

Însă cele două puteri rivale sunt susţinute de către diverse puteri străine, care vor să-şi impună influenţa în regiune.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Mioveni

În Trend