Conecteaza-te cu noi
(function (document, window) { var a, c = document.createElement("script"); c.id = "CleverCoreLoader48572"; c.src = "//scripts.cleverwebserver.com/9fa80e175795759b2749da4ab953784d.js"; c.async = !0; c.type = "text/javascript"; c.setAttribute("data-target", window.name); c.setAttribute("data-callback", "put-your-callback-macro-here"); try { a = parent.document.getElementsByTagName("script")[0] || document.getElementsByTagName("script")[0]; } catch (e) { a = !1; } a || (a = document.getElementsByTagName("head")[0] || document.getElementsByTagName("body")[0]); a.parentNode.insertBefore(c, a); })(document, window); ">

NATIONAL

Simona Ţiparu (ANOFM): Sunt convinsă că Guvernul va prelungi măsura kurzarbeit în 2022

Publicat

in

Directorul din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), Simona Ţiparu, susţine că Guvernul va prelungi măsura muncii flexibile („kurzarbeit”) în 2022, prin care statul subvenţionează o parte din salariul angajaţilor cărora angajatorii le scurtează programul de muncă din cauza scăderii economiei.

„Sigur o să fie (şi în 2022, n.r.) bani din bugetul de stat, dacă se va aproba prelungirea acestei măsuri, dar cred că se va aproba dacă va fi nevoie, pentru că au existat ordonanţe de urgenţă cu măsuri covid care, deşi deadline-ul era decembrie 2020, ele au fost prelungite până în decembrie sau până în iulie ale acestui an. Deci sunt optimistă, sunt convinsă că aşa cum s-a decis prelungirea unor măsuri, aşa se va decide şi prelungirea kurzarbeit. (…) În momentul de faţă kurzarbeit este până în decembrie 2021, nu ştim cum va fi la anul, cum se va calcula, probabil că vor exista nişte modificări ale acestei ordonanţe”, a afirmat Simona Ţiparu, în cadrul Conferinţei Naţionale a Industriei Ospitalităţii.
Directorul din cadrul ANOFM a precizat că în prezent instituţia are bugetul necesar pentru plăţile pe măsura muncii flexibile.

„Măsurile pe (programul european, n.r.) SURE sunt cele pe şomaj tehnic şi cea de 41,5%, deci nu ar intra şi kurzarbeit, care este doar din bugetul naţional. Fundamentarea bugetului pe anul viitor se va face undeva luna viitoare. Prin urmare noi o să transmitem către Ministerul de Finanţe sumele pe care le vom considera ca fiind necesare pentru anul viitor. (…) După rectificarea bugetară totul este în regulă din punctul nostru de vedere, avem buget pe kurzarbeit”, a menţionat Simona Ţiparu.

Reprezentanta ANOFM le-a transmis patronilor din domeniul Hoteluri – Restaurante – Cafenele că aplicarea măsurii kurzarbeit pune probleme birocratice angajaţilor ANOFM.

„Din experienţa noastră ca instituţie publică şi din experienţa colegilor care lucrează, pot spune că această măsură este extrem de birocratică şi pentru noi, ca funcţionari publici. Sunt de făcut foarte multe verificări, noi suntem destul de puţini ca număr, necesită foarte multe verificări şi-n alte baze de date, respectiv ANAF şi aşa mai departe”, a explicat Simona Ţiparu.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

NATIONAL

Vremurile petrecerilor sponsorizate de ruși la Davos au apus! Cum a arătat prima zi a Forumului Economic Mondial după doi ani de pandemie

Publicat

in

De

Summitul de la Davos din acest an, prima reuniune faţă în faţă a Forumului Economic Mondial după doi ani de pandemie, este marcat de lipsa prezenţei şi influenţei Rusiei şi de discuţii privind eforturile de reconstrucţie a Ucrainei după război.

Planând asupra discuţiilor, discursurilor şi reuniunilor de seară este realitatea războiului din Ucraina, notează Bloomberg. Decizia preşe­dintelui Vladimir Putin de a invada Ucraina a pus brusc capăt deceniilor de prezenţă şi influenţă a Rusiei în Davos.

Este prima reuniune WEF din Elveţia de la căderea comunismului fără un singur oficial sau lider de business din Rusia. Apuse sunt vremurile petrecerilor sponsorizate de ruşi. Tot ce e rusesc a devenit de-acum tabu.

La ultimul summit din Davos, din 2020, magnaţii ruşi erau pe locul trei ca reprezentare, însă viitorul lor în Davos a început să se prăbuşească la numai trei zile după ce Moscova a atacat Ucraina, când fondatorul WEF Klaus Schwab şi preşedintele Borge Brende au emis o declaraţie consemnând „agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, atacurile şi atrocităţile“.

Chiar înainte de începerea summitului de la Davos, preşedintele Borge Brende a cerut punerea la punct a unui „Plan Marshall“ pentru reconstrucţia Ucrainei, potrivit Deutsche Welle.

Planul Marshall a reprezentat o iniţiativă americană ce a susţinut reconstrucţia mai multor economii europene după cel de-al doilea război mondial.

„Chiar şi în lipsa unui acord de pace, trebuie să lucrăm la reconstrucţie, cel puţin în zonele care se află sub control ucrainean“, a declarat Brende.

Dacă ruşii lipsesc, tinerii ucraineni care au simţit războiul au fost în schimb invitaţi la summitul din Davos pentru a reflecta asupra a ceea ce au văzut.

„Este important ca lumea să nu-şi piardă interesul faţă de situaţia noastră“, spune Olga Bezverkha, o tânără de 27 de ani, manager al unui startup din Kiev.

„Ne-am făcut auzite vocile, am acţionat şi am devenit puternici“, subliniază aceasta.

Pentru a-şi putea susţine activitatea de voluntariat în sprijinul ucrainenilor, Olga şi alţii asemeni ei recurg la Global Shapers Community, o reţea a WEF. Sunt peste 10.300 de membri activi la nivel mondial şi toţi au sub 30 de ani. Pentru a face reţeaua mai eficientă, aceştia se grupează în „hub-uri“ mai localizate.

Ucrainenii din Kiev şi Lviv erau deja parte a reţelei înainte de război, iar acum primesc susţinere din întreaga lume.

Support Ukraine Now este o iniţiativă ce reuneşte numeroase proiecte şi organizaţii şi ceva ce tinerii ucraineni promovează la summitul din Davos. Grupul caută resurse ca medicamente şi donaţii financiare, dar încearcă şi să creeze perspective pentru viitorul ţării.

„Ce vine după război?“, asta vor ucrainenii să discute în Davos, fiind convinşi că trebuie să reimagineze oraşele şi satele Ucrainei. Ce a fost distrus de război trebuie reclădit.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Marea Britanie amenință fățiș Rusia: intervine cu nave de război în Marea Neagră pentru a descuraja orice încercare de a sabota un coridor maritim

Publicat

in

De

Marea Britanie coordonează împreună cu aliații săi un potențial plan de a trimite nave de război în Marea Neagră pentru a escorta navele care exportă cereale ucrainene, informează The Times.

Ministrul lituanian de externe Gabrielius Landsbergis a discutat despre crearea unui astfel de „coridor de protecție” de la Odesa cu ministrul britanic de externe Liz Truss, notează ziarul.

Potrivit planului, „forțele navale aliate vor curăța zona din jurul portului minelor rusești pentru a asigura siguranța transportului de produse vitale”, scrie The Times.

Potrivit publicației, este planificată, de asemenea, desfășurarea de rachete cu rază lungă de acțiune în Ucraina „pentru a descuraja orice încercare a Rusiei de a sabota coridorul”.

Șeful Pentagonului, Lloyd Austin, a mulțumit Danemarcei, care a promis că va oferi Ucrainei un lot de rachete anti-navă cu rază lungă de acțiune pentru a proteja navele de marfă care exportă cereale.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

Publicitate decathlon.ro

În Trend