Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Simona Halep și numele pe care-l va purta după căsătorie

Publicat

in

Simona Halep și Toni Iuruc au devenit soț și soție, iar sportiva și-a luat o săptămână de vacanță după fericitul eveniment. Fost lider al ierahiei WTA, Simona a vorbit și despre numele pe care-l va purta după căsătorie.

Cel mai frumos cadou primit la nuntă


“Cel mai frumos cadou au fost rachetele de tenis de la doamna Ruzici. Au fost cadouri cerute… Pentru că am rugat-o să îmi dea o rachetă cu care a evoluat la Roland Garros.

Soţul meu face o cameră, un fel de muzeu, cu toate trofeele mele, a fost dorinţa lui, nu a mea. Dorinţa mea a fost să facem această cameră la Constanţa, dar s-a schimbat planul şi este la Bucureşti.

Toni a vrut o rachetă de-a domnului Ţiriac, una a domnului Năstase şi una de la doamna Ruzici. Până acum am primit doar de la doamna Ruzici, bărbaţii se lasă greu, observ” – Simona Halep, conform Agerpres.

Simona Halep și numele pe care-l va purta după căsătorie


“O să plec câteva zile, nu pot să îi spun lună de miere, va fi o săptămână de miere probabil. Vreau să mă detaşez puţin pentru că a fost o emoţie destul de mare şi un stres.

Îmi doresc să mă şi odihnesc pentru că urmează trei turnee importante.

La tenis nu se va schimba nimic, voi fi în continuare Simona Halep ca şi până acum, însă în viaţa de zi cu zi şi în general voi fi Simona Halep Iuruc“, a completat Simona Halep.

Unde va mai juca Halep în acest an


BNP Paribas Open – Indian Wells, SUA

6 – 17 octombrie 2021

Categorie “WTA 1000”, suprafață hard, 96 de sportive pe tabloul principal, premii totale în valoare de $8.761.725.

Kremlin Cup – Moscova, Rusia

18 – 24 octombrie 2021

Categorie “WTA 500”, suprafață hard, 32 de sportive pe tabloul principal, premii totale în valoare de $565.530.

Transylvania Open – Cluj-Napoca, România

25-31 octombrie 2021

Categorie “WTA 250”, suprafață hard, 32 de sportive pe tabloul principal, premii totale în valoare de $235.238.

FOTO Cu ce vedete s-a antrenat Simona Halep la scurt timp după nuntă

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame
Citeste mai mult
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

Episcopul-vicar al Iașilor a tuns în monahism o soră de origine franceză

Publicat

in

De

Preasfințitul Părinte Nichifor Botoșăneanul a tuns-o în monahism pe sora Françoise Détouche. Ceremonia a avut loc în cadrul Sfintei Liturghii Oficiate marți de ierarh la Mănăstirea Văratic de sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei. Straiele călugărului amintesc de o moștenire pe care o avem de păstrat, a spus ierarhul.

Nașa de călugărie a noii monahii a fost stareța așezământului monahal, Stavrofora Iosefina Giosanu, conform basilica.ro.

Preasfințitul Părinte Nichifor Botoșăneanul a comparat primirea straielor monahale cu o „înarmare” pentru lupta spirituală:

„Veșmintele soldaților de acum nu mai sunt precum veșmintele soldaților de pe stampele lui Ștefan cel Mare. Nu mai sunt la fel nici îmbrăcămintea, nici gândul, nici determinarea pe care o aveau cei din alte timpuri. Nici armele nu mai sunt aceleași, nici înțelegerea pentru ce luptă și cui slujesc a acelora de altădată”, a spus episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor.

„În Biserică, în mănăstiri, păstrăm veșmintele pe care le regăsim și în timpul stampelor lui Ștefan cel Mare. Aceleași veșminte monahale, aceleași veșminte preoțești și arhierești, aceleași obiecte liturgice de cult. Ne străduim în timpul nostru să recuperăm, să ne întoarcem la izvoare, să păstrăm duhul lor”, a spus ierarhul.

„Au fost atâtea maici care s-au sfințit prin această slujire neștiută, necunoscută oamenilor, făcându-și lucrarea lor precum albinele într-un stup. Păstrăm aceleași veșminte ca să ne amintim că Dumnezeu a pus un înțeles și o moștenire pe care o avem de păstrat.”

Noua monahie are 82 de ani și este stabilită la Mănăstirea Văratic de 15 ani.

Cele două etape premergătoare tunderii în monahism sunt: noviciatul și rasoforia. Prima este o perioadă de probă în care fratele sau sora petrece un timp în mănăstire pentru a-și da seama dacă are vocație autentică pentru monahism. Rasoforia reprezintă un legământ mai strâns pe care novicele îl face cu Dumnezeu, fiind deseori asemănată cu o logodnă.

Trecerea de la treapta de rasofor la cea de monah se face în cadrul slujbei de tundere în monahism, în care rasoforul depune cele trei voturi care stau la temelia viețuirii monahale: ascultarea, sărăcia și fecioria.

Ceremonia tunderii în monahism, numită și „al doilea botez”, include intrarea în biserică sub mantia nașului, făgăduințele, tăierea părului şi primirea hainelor şi însemnelor monahale: paramanul, cămaşa, haina dreptății și a veseliei, crucea, dulama, papucii, rasa, potcapul, mantia, mătăniile, crucea şi făclia.

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame
Citeste mai mult

NATIONAL

Elveţienii dau lecții țărilor democrate: Vaccinații intrați în țară nu mai stau în carantină – Se mizează pe testare

Publicat

in

De

Elveţia va suprima începând de sâmbătă obligativitatea carantinei la intrarea în ţară pentru persoanele vaccinate împotriva COVID-19, însă va înăspri testarea, a anunţat vineri ministrul elveţian al sănătăţii, Alain Berset, informează AFP.

“Nu sunt motive pentru panică în această situaţie, nu trebuie să ne fie frică în această situaţie, ci să avem mai mult respect”, a spus Berset, în condiţiile în care ţara sa se confruntă cu o foarte puternică recrudescenţă a pandemiei legată de varianta Delta.

De asemenea, el a anunţat o serie de măsuri ce vizează în mod mai direct populaţia elveţiană, în încercarea de a stăvili explozia de contaminări.

Portul măştii sanitare va fi extins, la fel ca şi obligaţia permisului sanitar, iar guvernul elveţian recomandă încă o dată telemunca, însă fără a o face obligatorie, în condiţiile în care unele cantoane se opun.

Anunţurile făcute vineri ar urma să permită salvarea celei mai mari părţi a sezonului de iarnă, crucial pentru industria turistică elveţiană, scrie agerpres.ro.

În schimb, persoanele nevaccinate, care vor dori să intre în Elveţia dintr-o ţară sau o regiune a spaţiului Schengen calificată cu risc de autorităţile elveţiene, pentru o călătorie în scop turistic sau privat, “nu vor putea să o facă”, a declarat Berset în timpul unei conferinţe de presă.

Zonele de frontieră – circa 340.000 de persoane venind din ţări limitrofe (Germania, Franţa, Italia, Liechtenstein) muncesc în fiecare zi în Elveţia – sunt exceptate de la aceste noi obligaţii de testare.

Consiliul Federal vrea să “prevină pe cât posibil importul variantei” Omicron, care a început să-şi facă apariţia în ţară, dar care este încă foarte sporadică.

“Toate persoanele ce vor intra pe teritoriul Elveţiei, inclusiv cele vaccinate sau trecute prin boală, trebuie să se testeze”, potrivit noilor reguli, ce vor intra în vigoare pe 4 decembrie.

În afară de un test PCR la intrarea în ţară, aceste persoane vor trebui să facă un al doilea test, PCR sau antigen, între a patra şi a şaptea zi de la sosire.

“Acest al doilea test este menit să garanteze detectarea de persoane care s-ar fi putut infecta chiar înainte de a pleca sau în timpul călătoriei”, a subliniat Berset.

Testele pentru aceste depistări vor trebui plătite de persoanele vizate.

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

Publicitate decathlon.ro

În Trend