Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Siegfried Mureşan: ‘Tot ceea ce UE oferă Ucrainei trebuie să ofere şi Republicii Moldova’. Ce spune despre scenariul unirii cu România

Publicat

in

Europarlamentarul PNL Siegfried Mureşan susţine, într-un interviu pentru News.ro, că Republica Moldova trebuie să aibă parte de acelaşi tratament ca Ucraina în negocierile de aderare la UE. De la începutul războiului, Comisia Europeană a trimis 150 de milioane de euro la Chişinău, iar în aşteptare mai sunt încă 61 de milioane. Siegfried Mureşan spune că aderarea Republicii Moldova la NATO şi UE prin unirea cu România e un scenariu complicat. ”Extinderea NATO prin acceptarea peste noapte a unei noi regiuni s-a făcut o singură dată: la reunificarea Germaniei în 1990, cu acordul liderului de atunci al URSS, Mihail Gorbaciov”, aminteşte eurodeputatul liberal.

News.ro: Parlamentul European va adopta joi o rezoluţie pe Republica Moldova. Ce înseamnă mai exact această rezoluţie?

Siegfried Mureşan: În momentul de faţă, Republica Moldova este mai importantă pentru siguranţa UE decât a fost oricând. Ceea ce se întâmplă în Republica Moldova este important pentru toată UE. Nu putem trăi în siguranţă în interiorul celor 27 de ţări membre ale UE dacă nu suntem înconjuraţi de ţări care sunt sigure şi stabile. Ce se întâmplă în vecinătatea imediată UE este esenţial pentru siguranţa întregii UE. Liderii UE se uită la Republica Moldova şi sunt dispuşi să o ajute. În plus, Republica Moldova este condusă de Maia Sandu, o preşedintă pro-europeană, ataşată de valorile UE, de un guvern pro-european cu largă susţinere parlamentară, rezultat din alegeri libere şi corecte, unde oamenii au votat cu o majoritate absolută partidul pro-european care doreşte modernizarea Republicii Moldova. Republica Moldova este importantă, este pe un drum de reformare şi modernizare în spiritul valorilor UE şi, de la declanşarea invaziei ruse în Ucraina, Republica Moldova este statul european care a primit cei mai mulţi refugiaţi pe cap de locuitor. Mai mulţi decât orice ţară membră a UE. Prin faptul că Republica Moldova a avut grijă de aceşti refugiaţi – a oferit adăpost, apă, hrană, protecţie – a contribuit foarte mult la stabilizarea situaţiei în vecinătatea estică a UE. Tocmai acesta este şi scopul acestei rezoluţii: să exprimăm aprecierea faţă de eforturile făcute de cetăţenii şi de autorităţile din Republica Moldova, să asigurăm sprijin imediat, dar şi perspectivă europeană.

Vorbim şi de sprijin financiar?

Siegfried Mureşan: Da. De la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, am reuşit să punem la dispoziţia Republicii Moldova 150 de milioane de euro asistenţă macrofinanciară, iar Comisia Europeană a propus acordarea a încă 53 de milioane de euro suport bugetar – bani care să meargă direct în bugetul de stat şi să poată fi folosiţi acolo unde autorităţile consideră necesar. În momentul de faţă, cetăţenii moldoveni se confruntă cu aceleaşi dificultăţi cu care ne confruntăm şi noi: preţ crescut la combustibil, la gaze, la electricitate, o rată mare a inflaţiei. Republica Moldova este ţara din UE cu cel mai mic venit al oamenilor. În plus, mulţi cetăţeni moldoveni au acasă refugiaţi din Ucraina, deci cu atât mai mult au nevoie de ajutor. Ajutorul financiar oferit de UE va fi direcţionat către refugiaţi ucraineni, către cetăţeni moldoveni care găzduiesc refugiaţi, dar şi către categorii vulnerabile de populaţie, de exemplu către fermieri, pentru care creşterea preţului la combustibil în această perioadă în care trebuie să lucreze pământul este o povară foarte mare. Ieri, Comisia Europeană a propus alocarea a 8 milioane de euro pentru asigurarea securităţii cibernetice a Republicii Moldova. În plus faţă de sprijinul financiar, am sincronizat reţeaua de electricitate a Republicii Moldova cu reţeaua UE şi am votat în procedură de urgenţă posibilitatea ca poliţia de frontieră a UE – FRONTEX – să opereze în Republica Moldova cot la cot cu poliţia naţională. Eu am fost în Republica Moldova în luna aprilie, la frontiera cu Ucraina, la Palanca, şi am văzut cum acolo lucrează împreună şi ajută toţi refugiaţii care trec graniţa.

Aderarea Republicii Moldova la UE se va discuta în acelaşi pachet cu Ucraina sau Republica Moldova va negocia separat?

Siegfried Mureşan: Tot ceea ce UE oferă Ucrainei trebuie să ofere şi Republicii Moldova. Pentru siguranţa UE, Republica Moldova este la fel de importantă ca Ucraina. De la începutul războiului, Republica Moldova a acţionat în spirit european: oamenii şi-au deschis casele pentru refugiaţi şi autorităţile au luat toate măsurile ca peste 440.000 de refugiaţi să fie bine trataţi. De aceea, în rezoluţia pe care o vom adopta în această săptămână, obiectivul meu este să folosim pentru Republica Moldova exact aceleaşi cuvinte, exact acelaşi limbaj ca în formularea folosită pentru Ucraina în rezoluţia adoptată de Parlamentul European în luna martie. În momentul de faţă, Comisia Europeană a transmis guvernului Republicii Moldova un chestionar pentru aderare cu multe întrebări, la care autorităţile trebuie să răspundă. Guvernul de la Chişinău a răspuns deja primului set de întrebări. E foarte important ca Republica Moldova să primească asistenţă pentru a se putea parcurge chiar şi aceste etape tehnice cât mai rapid. De aceea, eu am propus – şi vom include în această rezoluţie – crearea unui suport-grup permanent pentru Republica Moldova la nivelul Comisiei Europene. Indiferent de evoluţia războiului din Ucraina, Republica Moldova se va apropia de UE. Avem un pachet de redresare economică pentru Republica Moldova de 600 de milioane de euro pentru următorii trei ani. O sumă mare. Pe scurt, UE şi Republica Moldova vor face multe lucruri împreună.

Circulă o teorie: Republica Moldova ar trebui să se unească cu România, astfel ar deveni automat parte a UE şi NATO, deci ar fi ferită de o posibilă agresiune a Rusiei.  Sunteţi de acord?

Siegfried Mureşan: Ar fi frumos dacă lucrurile ar fi atât de simple. Sigur că vreau ca cetăţenii din Republica Moldova să aibă exact aceeaşi perspectivă de securitate şi de prosperitate pe care o avem şi noi. Extinderea NATO prin acceptarea peste noapte a unei noi regiuni s-a făcut o singură dată: la reunificarea Germaniei în 1990, cu acordul liderului de atunci al URSS, Mihail Gorbaciov. E mai complicat decât ne-am dori. Eu aş vrea să fim alături de Republica Moldova cât de repede în UE. În ceea ce priveşte NATO, trebuie spus că Republica Moldova are stipulat în Constituţie neutralitatea. Însă cel mai important lucru este ce-şi doresc cetăţenii Republicii Moldova. Şi aici ştim foarte clar că îşi doresc integrarea în UE – au votat acest lucru la ultimele alegeri. Direcţia în care Republica Moldova se va îndrepta din punct de vedere al alianţelor militare este o decizie pe care o iau cetăţenii ţării.

Aveţi informaţii în Parlamentul European că ar putea fi atacată de Rusia?

Siegfried Mureşan: Republica Moldova a acţionat înţelept în ultima perioadă, oferind sprijin umanitar maximal pentru refugiaţii ucraineni, fără a lua nicio decizie care să provoace Federaţia Rusă. Ca atare, lucrurile trebuie văzute cu calm. Întreaga atitudine a autorităţilor de la Chişinău a fost extrem de prudentă.

România face suficient pentru Republica Moldova?

Siegfried Mureşan: Am văzut şedinţe de guvern, am văzut vizite bilaterale şi alte multe acţiuni. Sprijinul oferit de România – o spun chiar autorităţile de la Chişinău – este consistent, este foarte important. România a fost şi este cel mai important avocat al Republicii Moldova pe plan european. Lucrăm în momentul de faţă ca Republica Moldova să aibă oficial statutul de ţară candidată la UE, iar eforturile României la nivel diplomatic în acest sens sunt intense. La fel, ajutorul oferit de România în criza refugiaţilor ucraineni şi, trei la mână, sprijinul financiar oferit bilateral de guvernul României, dar şi sprijinul financiar pe care România a reuşit să-l mobilizeze la nivel european. Pe 5 aprilie, la iniţiativa României, a Germaniei şi a Franţei, a avut loc o importantă conferinţă a donatorilor pentru Republica Moldova, la Berlin, unde s-a mobilizat sprijin financiar din partea donatorilor de 700 de milioane de euro pentru următorii ani. O parte vor fi fonduri rambursabile, o parte vor fi credite în condiţii extrem de avantajoase.

Când estimaţi că Republica Moldova şi România se vor întâlni în UE?

Siegfried Mureşan: Nimeni nu vă poate da un răspuns la această întrebare. Nu ar fi corect. Obligaţia noastră este să spunem următorul lucru: dacă cetăţenii Republicii Moldova îşi doresc aderarea la UE, noi trebuie să spunem: ”Da, sunteţi bineveniţi! Ne apucăm de treabă”. Este foarte important că acest proces începe acum, pentru că asta le dă cetăţenilor garanţia că, într-o zi, Republica Moldova va deveni stat membru UE. Doi la mână: avem obligaţia ca, până când aderarea se finalizează concret, să oferim cât mai multe beneficii Republicii Moldova. Eu militez pentru includerea Republicii Moldova în piaţa unică europeană. Asta ar însemna să poată exporta nelimitat spre toate cele 27 de ţări membre UE. În acest moment, Republica Moldova are un acord de liber-schimb cuprinzător cu UE, poate exporta fără taxe vamale, însă în limita anumitor cote. Pe termen scurt, vreau să ridicăm acele cote şi lucrăm deja cu Comisia Europeană. Producătorii moldoveni trebuie să poată exporta şi mai mult către UE, mai ales fructe şi legume, produse unde au exces. Pe termen mediu, vreau includerea Republicii Moldova în piaţa internă europeană. În primul rând, asta înseamnă că va putea exporta nelimitat spre UE. În al doilea rând, înseamnă că investiţiile europene vor fi mult mai simplu de făcut  în Republica Moldova. Asta va însemna locuri de muncă suplimentare şi un nivel de salarizare mai mare. În plus, includerea în piaţa unică europeană înseamnă aplicarea celor patru libertăţi fundamentale europene: libertatea de mişcare a persoanelor, a bunurilor, a serviciilor şi a capitalurilor.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

NATIONAL

Alianţa pentru Aviaţia cu Emisii Zero – Viitorul aparține aeronavelor electri sau cu hidrogen

Publicat

in

De

Comisia Europeană lansează oficial Alianţa pentru Aviaţia cu Emisii Zero, invitând membrii comunităţii aviatice să îşi unească forţele în vederea pregătirii pentru apariţia aeronavelor cu emisii zero, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar.

Alianţa pentru Aviaţia cu Emisii Zero urmăreşte să pregătească ecosistemul aviatic pentru punerea în funcţiune a aeronavelor cu hidrogen şi a celor electrice, pentru a se asigura că transportul aerian contribuie la obiectivul de neutralitate climatică al Europei pentru 2050. Aceasta va reuni reprezentanţi ai producătorilor de aeronave, ai companiilor aeriene, ai aeroporturilor, companiilor energetice şi furnizorilor de combustibil, ai agenţiilor de standardizare şi certificare, ai grupurilor de interese şi ai autorităţilor de reglementare în materie de pasageri şi mediu.

Aceştia vor colabora pentru a identifica toate barierele din calea intrării în serviciul comercial a acestor aeronave, pentru a stabili recomandări şi o foaie de parcurs, pentru a promova proiectele de investiţii şi pentru a crea sinergii şi dinamică în rândul membrilor. În special, membrii vor analiza aspecte precum cerinţele în materie de combustibil şi infrastructură aeroportuară ale aeronavelor cu hidrogen şi electrice, standardizarea şi certificarea, precum şi implicaţiile pentru operatori (companiile aeriene) şi managementul traficului aerian.

În următoarele două decenii, se preconizează introducerea pe piaţă a mai mult de 44.000 de aeronave noi. Volumul de piaţă potenţial pentru aeronavele cu emisii zero a fost estimat la 26.000 până în 2050, cu o valoare totală de 5 mii de miliarde de euro.

Alianţa îşi va îndeplini în final angajamentul de a alinia sectorul la ambiţiile, obiectivele şi politicile conexe ale UE în materie de climă. Dimensiunea internaţională a sectorului este, de asemenea, un element major, deoarece combaterea schimbărilor climatice reprezintă un efort global.

„Odată cu apariţia aeronavelor cu emisii zero, Europa va scrie următorul capitol al aviaţiei. Neutralitatea climatică este paşaportul pentru creştere, iar Alianţa pentru aviaţia cu emisii zero va ajuta industria aeronautică europeană să pună bazele unei aviaţii competitive şi curate”, a declarat Margrethe Vestager, vicepreşedintele executiv pentru era digitală.

Entităţile private şi publice din comunitatea aeronautică care s-au angajat să sprijine punerea în funcţiune a aeronavelor cu emisii zero sunt invitate să se alăture Alianţei pentru aviaţia cu emisii zero prin intermediul formularului online.

O primă reuniune a adunării generale va avea loc în toamna acestui an.

Industria aeronautică europeană şi alţi actori europeni din sectorul aviaţiei şi-au asumat angajamentul de a asigura că transportul aerian din Europa îndeplineşte obiectivele climatice ale Europei pentru 2050. Comisia sprijină acest obiectiv prin acţiuni concrete, cum ar fi programul pentru o aviaţie curată din cadrul programului Orizont Europa, mecanismele de stabilire a preţului carbonului (de exemplu, EU ETS) şi Fondul pentru inovare. Aceste iniţiative sprijină dezvoltarea de aeronave cu emisii zero, bazate pe tehnologii de propulsie noi (de exemplu, electrice sau pe bază de hidrogen). Astfel de aeronave durabile din punctul de vedere al mediului au un potenţial de piaţă imens şi pot contribui semnificativ la competitivitatea viitoare a industriei de profil în toate segmentele de piaţă.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Ultimă oră: Un bărbat a fost ucis de o mașină, în Olt

Publicat

in

De

Un pieton a fost lovit mortal de o mașină în noaptea de vineri spre sâmbătă pe DN 65, în județul Olt. Potrivit IPJ Olt, accidentul a avut loc pe Drumul Național 65 – European 574, în afara municipiului Slatina. Din primele verificări, polițiștii au constatat faptul că, în eveniment, a fost implicată o autoutilitară, condusă de un bărbat în vârstă de 37 de ani din județul Argeș și un pieton în vârstă de 32 de ani din Slatina.

În urma accidentului, pietonul a murit. Trupul acestuia a fost transportat la Morga Spitalului Județean de Urgență Slatina în vederea efectuării necropsiei.

Șoferul autoutilitarei a fost testat cu aparatul etilotest, rezultatul fiind negativ. Polițiștii au deschis un dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de ucidere din culpă, cercetările fiind continuate pentru stabilirea împrejurărilor în care s-a produs accidentul.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend