Rusia ar putea fi pregătită din punct de vedere militar să atace ţările NATO în decurs de 5 până la 8 ani, dacă va alege să facă acest lucru, după ce îşi va reconstrui forţele afectate de impactul războiului din Ucraina, a declarat cel mai înalt oficial militar german, citat de Reuters, scrie news.ro

“Până atunci, pe baza analizei noastre, Rusia (îşi va fi) reconstituit propriile forţe într-o măsură în care un atac împotriva teritoriului NATO ar putea fi posibil”, a declarat generalul-locotenent Carsten Breuer în timpul unei vizite în Polonia.

“Nu spun că va avea loc, dar că ar putea fi posibil”, a precizat el. “Vedem că Rusia produce mult material de luptă şi nu pune tot acest material pe linia frontului în Ucraina… aşa că în 2029 trebuie să fim pregătiţi”, a declarat Breuer, şeful apărării germane. “Ceea ce vedem este o ameninţare în cinci până la opt ani”, a precizat el.

Invazia Rusiei în Ucraina în februarie 2022 a declanşat cea mai profundă criză în relaţiile Moscovei cu Occidentul de la Criza rachetelor din Cuba din 1962. Dar Moscova a respins în mod regulat sugestiile occidentale potrivit cărora ar putea lua în considerare un atac asupra NATO, spunând că ar fi un nonsens total. Liderul rus Vladimir Putin a reiterat luna trecută că Rusia nu are planuri de atac asupra niciunei ţări NATO, deşi a declarat că va doborî orice avion de luptă F-16 furnizat de Occident Ucrainei.

Dintre cei 32 de membri ai NATO, şase ţări europene au o graniţă comună cu Rusia: Norvegia, Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia.

Rusia preia controlul in Ucraina

În prezent, Rusia pare din ce în ce mai mult în ofensivă în Ucraina, unde conflictul este caracterizat atât de lupte de uzură din tranşee, care amintesc de Primul Război Mondial, cât şi de războiul cu drone de înaltă tehnologie.

Moscova controlează în prezent aproape o cincime din teritoriul ucrainean, inclusiv peninsula Crimeea, pe care a anexat-o în 2014.

Oficialii ucraineni au declarat că forţele lor armate numără aproximativ 800.000 de oameni, în timp ce, în decembrie, Putin a ordonat ca forţele Rusiei să fie mărite cu 170.000 de soldaţi, ajungând la 1,3 milioane.

Dincolo de personal, cheltuielile de apărare ale Moscovei sunt mai mari decât cele ale Ucrainei. În 2024, aceasta a alocat 109 miliarde de dolari pentru acest sector, mai mult decât dublu faţă de obiectivul echivalent al Ucrainei, de 43,8 miliarde de dolari.

Avocaţii din procesul penal intentat fostului preşedinte Donald Trump – un eveniment fără precedent în istoria SUA – i-au selectat joi pe cei 12 juraţi care vor evalua în următoarele săptămâni vinovăţia sau nevinovăţia inculpatului în acest dosar. Cunoscut pe scurt sub numele “Stormy Daniels“, cazul se referă la plata către o vedetă porno, efectuată în schimbul tăcerii în campania electorală din 2016, care ar fi fost disimulată în registrele fiscale, relatează Reuters, citat de news.ro.

Avocaţii apărării şi ai acuzării mai trebuie să selecteze juraţii supleanţi pentru acest proces, primul în care un fost preşedinte american este acuzat penal.

Declaraţiile de deschidere ar putea avea loc luni, a declarat judecătorul Juan Merchan, care supervizează procesul.

Dosarul a intrat pe rol luni şi a început cu selecţia juraţilor.

La începutul zilei de joi, Merchan a exclus o jurată care fusese selectată, dar care a declarat că s-a simţit ulterior intimidată de faptul că unele informaţii personale au fost făcute publice. Jurata a spus că s-a simţit intimidată după ce familia, prietenii şi colegii au dedus că ea a fost selectată pentru proces. “Nu cred că în acest moment mai pot fi corectă şi imparţială şi nu cred că pot lăsa influenţele exterioare să nu îmi afecteze decizia în sala de judecată”, a declarat jurata.

De asemenea, la începutul săptămânii, judecătorul a exclus un alt jurat, după ce procurorii au spus că este posibil ca acesta să nu fi dezvăluit problemele anterioare cu legea

HĂRŢUIRE

Prezenţa publică a lui Trump la proces – obligatorie – a creat probleme unice în timpul procedurii de selecţie a juraţilor.

Aproape jumătate din primii 196 de juraţi selectaţi în Manhattan, un fief democrat, au fost respinşi după ce au declarat că nu pot evalua imparţial probele.

Criticile politicianului republican la adresa martorilor, a procurorilor, a judecătorului şi a rudelor lor în acest caz şi în altele au stârnit, de asemenea, îngrijorări legate de hărţuire, ceea ce l-a determinat pe judecătorul Merchan să-i impună un ordin de restricţionare a comentariilor publice referitoare la aceste persoane.

Trump, candidatul republican la alegerile prezidenţiale din 5 noiembrie, se confruntă, de asemenea, cu procese penale în Washington, Georgia şi Florida, dar cazul din New York este singurul care va fi judecat cu siguranţă în acest an. Oficialii implicaţi în aceste cazuri au declarat că au primit ameninţări cu moartea şi au fost hărţuiţi după ce au fost criticaţi de Trump.

Trump a pledat nevinovat în toate cele patru dosare şi a declarat, fără dovezi, că acestea fac parte dintr-un efort de amploare al aliaţilor preşedintelui democrat Joe Biden de a-i zădărnici candidatura.

O condamnare nu i-ar interzice însă să preia funcţia prezidenţială.

CAZUL STORMY DANIELS

În procesul de la New York, Trump este acuzat că a acoperit o plată de 130.000 de dolari pe care fostul său avocat Michael Cohen a făcut-o înainte de alegerile din 2016 către starul porno Stormy Daniels pentru ca aceasta să nu mai facă declaraţii cu privire la o întâlnire sexuală pe care ea susţinea că au avut-o cu zece ani mai înainte, când Trump era proaspăt căsătorit cu cea de-a treia şi actuala sa soţie, Melania. Trump a pledat nevinovat la cele 34 de capete de acuzare pentru falsificare de registre fiscale, formulate de procurorul districtului Manhattan, Alvin Bragg, şi neagă orice întâlnire cu Daniels, al cărei nume real este Stephanie Clifford.

În 2018, Michael Cohen a pledat vinovat de încălcări ale finanţării campaniei electorale şi a făcut închisoare pentru efectuarea acelor plăţi, iar avocaţii lui Trump sunt aşteptaţi să atace credibilitatea sa ca martor.

Merchan a luat măsuri pentru a proteja de hărţuire juraţii din acest caz, spunând că vor rămâne anonimi, cu excepţia lui Trump, a avocaţilor săi şi a procurorilor. Joi, el a declarat că va interzice agenţiilor de presă să relateze aspecte legate de angajarea potenţialilor juraţi.

Tendinţa lui Trump de a-i critica pe cei implicaţi în acest caz, combinată cu interesul public larg răspândit, ar putea pune în pericol siguranţa juraţilor, a declarat profesorul de drept Barbara O’Brien de la Michigan State University. “Aceştia sunt doar oameni care se prezintă pentru a-şi face datoria civică”, a spus ea. “Ei nu se injectează în mod voluntar într-o conversaţie publică”, a punctat experta.

Procurorii spun că Trump a încălcat de şapte ori ordinul de tăcere al lui Merchan, de când au semnalat, luni, trei potenţiale încălcări, şi au cerut judecătorului să-i impună amenzi sau alte sancţiuni.

Unul dintre avocaţii lui Trump, Emil Bove, a declarat că postările fostului preşedinte “nu constituie nicio încălcare intenţionată” a ordinului de tăcere.