Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Senatul SUA aprobă planul gigant de infrastructură al lui Biden / Compromis rar între democrați și republicani / Trump amenință cu represalii

Publicat

in

Senatul SUA a aprobat marți planul colosal de investiții în infrastructură dorit de Joe Biden, în valoare de 1,2 trilioane de dolari, oferind un mare succes președintelui democrat care va trebui totuși să aștepte votul final în camera inferioară pentru a revendica victoria, potrivit AFP.

Acest proiect „istoric” conform Casei Albe a fost adoptat cu 69 de voturi pentru și 30 de voturi contra, cu sprijinul a mai mult de o treime din republicani, o întâmplare rară într-un Congres extrem de divizat politic.

Textul va trebui acum votat în Camera Reprezentanților, unde viitorul său este mai incert, deoarece tensiunile au apărut în cadrul fragilei majorități democrate, între aripa stângă și centristi.

Negocierile promit să fie dure și un vot final în Congres poate să nu aibă loc până în toamnă.

Rezultatul unui compromis rar între democrați și unii republicani, planul de investiții în infrastructură prevede 550 de miliarde de dolari în cheltuieli federale noi pentru drumuri, poduri, transport, dar și pentru internet de mare viteză și pentru lupta împotriva schimbărilor climatice.

Dacă luăm în considerare reorientarea altor finanțări publice existente, aceasta totalizează 1,2 trilioane de dolari – echivalentul PIB-ului Spaniei în 2020.

Un acord „istoric”, insistă Joe Biden, fost senator de trei decenii căruia îi place să-și evidențieze talentele de negociatori pe Capitol Hill, sediul Congresului.

De asemenea, vicepreședintele Kamala Harris a venit să prezideze sesiunea pentru a anunța această mare victorie în Senat.

Joe Biden este la Casa Albă „doar de șapte luni”, iar Senatul a ajuns la un acord cu „cel mai mare plan de investiții din mai mult de un deceniu”, cu sprijinul republicanilor, un succes pe care președintele l-a obținut.

Fostul președinte republican Donald Trump a declarat că acest proiect este „o rușine” și i-a amenințat cu represalii electorale republicanii care vor vota, avertizând că implementarea acestuia va oferi o „victorie” succesorului său democrat.

Cel puțin trei senatori republicani care au participat la negocieri s-au declarat, de asemenea, împotriva. Dar influentul lor lider, Mitch McConnell, a votat în favoarea acestuia, conștient de popularitatea unui astfel de program într-o țară cu infrastructură defectuoasă.​

Urmează un plan titanic de 3,5 trilioane de dolari investiți în ”infrastructura umană”

Acum, după ce planul de infrastructură a fost adoptat, Senatul ia în considerare o altă componentă majoră a agendei lui Joe Biden: un plan titanic de a investi 3,5 trilioane de dolari, echivalentul PIB-ului Germaniei, în domeniul social.

O avalanșă a cheltuielilor sociale în educație, sănătate, piața muncii și climă, inclusiv măsuri de tranziție energetică care ar trebui să „pună Statele Unite pe drumul cel bun pentru a îndeplini” obiectivele ambițioase ale climatului, spune Joe Biden, care vrea să aducă niveluri de poluare în SUA sectorul energetic la zero până în 2035 și pentru ca economia țării să atingă neutralitatea carbonului până în 2050.

Este „cea mai mare factură pentru muncitori, bătrâni, bolnavi și săraci de la FDR (președintele Franklin Delano Roosevelt) și New Deal din anii 1930”, a insistat senatorul independent Bernie Sanders, președintele comisiei bugetare.

O „investiție care se întâmplă o singură dată într-o generație” care vizează redresarea unei economii care este prea „nedreaptă” astăzi, potrivit Casei Albe.

Cheltuieli nebunești, spun republicanii, care au promis că se vor opune cu înverșunare.

Pentru a rezolva posibilul lor impas în Senat, democrații vor folosi o procedură parlamentară care le va permite să o aprobe cu voturile pe care le au la dispoziție (50 plus votul vicepreședintei Kamala Harris, autorizată să voteze în caz de egalitate) .

Comenteaza cu profilul de FB
Advertisements

NATIONAL

Vaticanul confirmă: Cu milioane de scandaluri de pedofilie, Biserica Catolică are tot mai puțini credincioși în Europa

Publicat

in

De

Biserica Catolică continuă să piardă credincioşi în Europa, în timp ce extinderea sa continuă pe toate celelalte continente, potrivit statisticilor publicate joi de Vatican, relatează AFP.

La 31 decembrie 2019, numărul total al catolicilor era de 1.344.403.000, cu 15,41 milioane mai mult decât anul precedent, conform cifrelor compilate de agenţia Fides, organismul de informare a misionarilor catolici. Cu zece ani mai devreme, în 2009, Fides numărase 1,18 miliarde de catolici, scrie agerpres.ro.

Europa a înregistrat o scădere cu 292.000 a numărului de catolici, ajungând la un total de 285,6 milioane, în timp ce Africa a înregistrat cea mai mare creştere (+8,3 milioane), numărul total al acestora ajungând la 251,5 milioane, urmată de America (+5,4 milioane, ajungând la 647,2 milioane), Asia (+1,9 milioane, până la un total de 149,1 milioane) şi Oceania (+118.000, ajungând la 10,9 milioane). În total, conform Fides, catolicii reprezintă 17,74% din populaţia lumii.

Numărul preoţilor catolici se ridică la 414.336 (+271 faţă de 2018), însă din nou Europa iese în evidenţă cu cea mai mare scădere (-2.608, ajungând la un număr total de 168.328), urmată de America (-690, până la 121.693) şi Oceania (-69, până la 4.600). În contrast, numărul preoţilor este în creştere în Africa (+1.649, până la 49.461) şi Asia (+1.989, până la 70.254).

În urmă cu zece ani, în 2009, Fides făcuse deja aceeaşi constatare cu privire la Europa, care înregistrase o scădere a numărului de preoţi (-1.674).

Şi numărul seminariştilor a scăzut cu 1.822, numărul total al acestora ajungând la 114.058. Doar Africa a înregistrat o creştere (+509).

Biserica Catolică a fost zguduită în ultimii ani de numeroase scandaluri de agresiune sexuală asupra minorilor de către membri al clerului. Cel mai recent, publicarea la începutul lunii octombrie a unui raport despre abuzurile sexuale suferite de copii în rândul Bisericii Catolice din Franţa l-a determinat pe Papa Francisc să-şi exprime “ruşinea”.

Comenteaza cu profilul de FB
Advertisements
Citeste mai mult

NATIONAL

Cum a murit PS Gurie: A făcut stop-cardiorespirator, după ce medicii au vrut să îl transfere la alt spital

Publicat

in

De

Episcopul Devei şi Hunedoarei, PS Gurie, care era internat de două săptămâni la Spitalul Judeţean din Deva cu COVID-19, a murit, joi, în urma unui stop cardio-respirator, după ce, în ultimele zile, a fost intubat. El ar fi împlinit 53 de ani la finalul acestui an. PS Gurie ar fi rămas în viață, dacă medicii nu ar fi decis ca să îl transfere la un alt spital, în Târgu-Mureș. Se pare că decesul ar fi avut loc chiar în timpul pregătirilor pentru transfer. PS Gurie a fost și vaccinat, chiar și cu a treia doză.

“Cu regret şi adâncă durere în suflet, dar şi cu multă nădejde în mila şi mângâierea care vin de la Dumnezeu, aducem la cunoştinţa slujitorilor sfintelor altare, a vieţuitorilor din mănăstiri şi a tuturor credincioşilor din Episcopia Devei şi Hunedoarei, că Preasfinţitul Părinte Episcop Gurie a trecut la cele veşnice în urma unui stop cardio-respirator astăzi, 21 octombrie 2021, în ziua de pomenire a sfinţilor mărturisitori ardeleni”, se arată într-un mesaj postat pe site-ul Episcopiei Devei.

Citește și: Mesajul Patriarhului Daniel, după decesul Preasfințitului Gurie: ‘Un arhipăstor misionar şi harnic, care s-a remarcat prin vocaţia sa spre dialog şi comuniune’

Slujba înmormântării va avea loc, sâmbătă, în Catedrala Episcopală din Deva.

Potrivit basilica.ro, PS Gurie era bolnav de COVID şi era internat la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Deva din 8 octombrie. Starea sa s-a agravat, fiind intubat în urmă cu două zile.

Conform presei locale, joi, el ar fi urmat să fie dus cu elicopterul la Târgu Mureş, însă transferul nu a mai avut loc.

PS Gurie ar fi împlinit, în 31 decembrie, 53 de ani.

Citește și: ULTIMA ORĂ Cauza morții Preasfințitului Gurie: stop cardio-respirator

Potrivit site-ului Eparhiei, slujba Înmormântării va avea loc în Catedrala Episcopală din Deva sâmbătă, 23 octombrie 2021, după următorul program:

9:00 – Sfânta Liturghie arhierească;

12:00 – Slujba înmormântării.

Preasfințitul Părinte Gurie Georgiu, Episcopul Devei și al Hunedoarei, s-a născut în data de 31 decembrie 1968, la Huta-Chiuiești, județul Cluj. După ce a urmat cusurile Şcolii generale din satul natal şi pe cele ale Liceului „Traian Vuia” din Cluj-Napoca (1984-1988), a urmat cursurile Seminarului Teologic Craiova (1988-1992). A continuat, apoi, cu Facultatea de Teologie din Craiova (1992-1996), pe care a absolvit-o cu teza de licență „Misiunea BOR între Prut și Nistru. Reorganizarea Arhiepiscopiei Chișinăului, Mitropoliei Basarabiei și Exarhatul Plaiurilor”.

A făcut studii la Facultatea de Teologie Catolică de la Padova, Italia, unde a frecventat cursurile de Teologie sistematică (1996-1997). De asemenea, la Institutul de Teologie Pastoral-Misionară (Padova, Italia), a urmat cursuri de specializare, pe care le-a absolvit cu lucrarea „Noile mișcări religioase în Biserica Catolică italiană”, susținută în februarie 2001.

În perioada 1997-2001, ierarhul a urmat cursurile de doctorat, obţinând titlul de doctor în teologie cu lucrarea „Ofensiva Noilor Mişcări Religioase şi reversibilitatea secularizării”.

A fost profesor universitar la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, fiind titular al catedrei de Teologie Pastorală.

Preasfinţitul Părinte Gurie a îndeplinit următoarele ascultări: frate la Mănăstirea Lainici (1988-1989), secretar de cabinet al Înaltpreasfințitului Nestor Vornicescu, Mitropolitul Olteniei, (1989-1996). A fost tuns în monahism în anul 1990, hirotonit ierodiacon în februarie 1990, iar în ianuarie 1992 a fost hirotonit ieromonah. A fost eclesiarh al Catedralei Mitropolitane din Craiova (1992-1996), iar în iulie 1996 a fost hirotesit protosinghel. A fost vicar-administrativ al Arhiepiscopiei Craiovei (martie 2000-august 2001). În 2001 a fost hirotesit arhimandrit.

În ședința Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din iulie 2001 a fost ales Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Craiovei. A fost hirotonit arhiereu și instalat ca Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Craiovei, cu titulatura de „Strehăianul”, în august 2001. În anul 2004, odată cu înființarea Episcopiei Severinului și Strehaiei, titulatura va fi schimbată în „Gorjeanul”.

În data de 29 octombrie, 2009 a fost ales Episcop al Devei și Hunedoarei şi a fost întronizat pe 29 noiembrie 2009.

Comenteaza cu profilul de FB
Advertisements
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Mioveni

În Trend