Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Senatorul PNL Alina Gorghiu critică modul de desfăşurare a şedinţelor Parlamentului

Publicat

in

Senatorul PNL Alina Gorghiu critică modul de desfăşurare a şedinţelor Parlamentului, susţinând că nu există dezbatere, verificare a cvorumului şi nici posibilitatea de a vota aspecte elementare de procedură, şi acuză PSD că doreşte să-şi promoveze proiectele fără studii de impact şi fără analize, potrivit Agerpres.

„Aşa bătaie de joc de mult nu am mai văzut! Parlamentul e obligat să lucreze în stare de urgenţă, dar nu e obligat să fie sufrageria domnilor Marcel Ciolacu şi Titus Corlăţean. Nu există dezbatere, nu există verificare cvorum de şedinţă, nu există posibilitatea de a vota aspecte elementare de procedură. Sunt doar trei oameni la prezidiu, izolaţi de restul senatorilor, care, nu doar că nu participă şi nu sunt online, ci doar sunt sunaţi rând pe rând de funcţionarii de la Senat să îşi mai zică şi ei punctul de vedere referitor la una şi la alta. Nu înţeleg de ce e blestemată România ca, în această perioadă cruntă cum e cea generată de pandemie, să aibă Parlament monopolizat de PSD şi de iniţiativele acestora de un populism exacerbat, în loc să discute constructiv şi serios. Disperarea PSD de a-şi promova proiectele, fără studii de impact, fără analize, va bloca mediul economic!”, a scris Gorghiu, marţi, pe Facebook.

CITEȘTE ȘI: Tipul de haine pe care coronavirusul REZISTĂ cel mai mult/ STUDIU

Senatorii au avut, marţi, o şedinţă de plen online. Liderul senatorilor PNL, Daniel Fenechiu, a solicitat retrimiterea la comisiile de specialitate a trei proiecte aflate pe ordinea de zi – proiectul de lege privind aprobarea OUG 30/2020 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecţiei sociale în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului, propunerea legislativă pentru completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ şi propunerea legislativă privind acordarea unor facilităţi pe teritoriul României. Solicitarea a fost respinsă.

„Maniera pentru care am optat este o manieră ce omoară dezbaterea în comisii, dezbaterea se desfăşoară pe WhatsApp şi nu se poate manifesta în niciun fel activitatea parlamentarilor, care nu se pot exprima pe varianta pe care lucrează comisiile, (…), iar în subsidiar regândirea modului de lucru al comisiilor, eventual amânarea comisiilor până în momentul în care dezbaterea din comisii poate îndeplini condiţiile de (…) dezbatere parlamentară care este prevăzută pentru o funcţionare normală a Parlamentului”, a afirmat senatorul PNL.

Senatorul USR Gheorghe Dircă a susţinut că există un viciu de procedură cu privire la organizarea şedinţei de plen a Camerei superioare a Parlamentului, nefiind de la început cvorum pentru derularea sesiunii online.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

Ministerul Justiției propune majorarea schemei de personal a DIICOT. Zeci de posturi, puse la bătaie

Publicat

in

De

Ministerul Justiţiei a pus în dezbatere publică, miercuri, un proiect de hotărâre privind majorarea schemei de personal a DIICOT cu 96 de posturi.

Potrivit proiectului postat pe site-ul Ministerului Justiţiei, se intenţionează crearea a 11 posturi de procuror, 40 de posturi de personal auxiliar de specialitate, economic şi administrativ şi 45 de posturi de specialist. În aceste condiţii, numărul maxim de posturi prevăzut pentru Ministerul Public se va suplimenta de la 6.996 la 7.092.

În nota de fundamentare se arată că, deşi volumul de activitate a crescut constant, numărul posturilor de procuror a fost suplimentat cu numai patru în anul 2015 şi cu 11 în anul 2016, astfel că în prezent DIICOT funcţionează cu un total de 295 de posturi de procuror.

„Majorarea cu 11 posturi de procuror este necesară pentru consolidarea activităţii judiciare din cadrul Structurii centrale a DIICOT, în considerarea faptului că, potrivit art. 2 lit. d) din OUG nr. 78/2016, DIICOT are ca atribuţie şi participarea la şedinţele de judecată în cauzele pentru care procurorii direcţiei au sesizat instanţele de judecată ori au exercitat căile de atac ori în care, potrivit legii, participarea procurorului este obligatorie în raport cu infracţiunile date de prezenta ordonanţă de urgenţă în competenţa direcţiei”, se precizează în document.

SURSE – Tăriceanu pregătește o mișcare de efect: ce înseamnă, de fapt, topirea ALDE în PSD

Un alt argument este acela că 11 birouri teritoriale ale DIICOT funcţionează cu numai doi procurori, dintre care unul cu funcţie de conducere şi unul cu funcţie de execuţie.

„În cadrul acestor birouri teritoriale prevăzute cu un singur post de procuror de execuţie, pe perioada concediilor de odihnă, a concediilor pentru incapacitate temporară de muncă, a concediilor de studii şi alte asemenea perioade, activitatea de judiciar este preluată de procurorul cu funcţie de conducere care trebuie să asigure atât activitatea de management, cât şi activitatea de urmărire penală proprie, ceea ce poate afecta inclusiv durata de instrumentare a cauzelor. Trebuie arătat şi faptul că, în mod constant, este necesar ca un număr de cel puţin 10 posturi la nivelul DIICOT să rămână vacante, pentru a se asigura posturile pentru procurorii cărora le încetează mandatele funcţiilor de conducere şi optează pentru continuarea activităţii în cadrul aceluiaşi serviciu sau birou din cadrul structurii centrale sau teritoriale pe care anterior au condus-o”, se arată în documentul citat.

În ceea ce priveşte numărul posturilor de grefier cu funcţie de execuţie raportat la numărul de procurori – 136 grefieri şi 216 procurori cu funcţii de execuţie – se constată o subdimensionare atât la nivelul structurii centrale, cât şi a celor teritoriale

Referitor la posturile de specialist, se arată că prin Legea 199/2019, posturile de inspectori antifraudă în care funcţionau exclusiv detaşaţi la parchete s-au desfiinţat. Actul normativ a mai prevăzut că „persoanele încadrate pe funcţia de inspector antifraudă în cadrul Direcţiei de combatere a fraudelor la data intrării în vigoare a prezentei legi se transferă şi se reîncadrează în cadrul parchetelor pe posturi de specialişti”.

„Practic, prin această dispoziţie, foştii inspectori antifraudă sunt reîncadraţi la parchete pe aceleaşi posturi de specialişti pe care, până la data intrării în vigoare a legii, funcţionau ca detaşaţi. Aceste posturi au fost prevăzute, până la această dată, ca posturi de specialist antifraudă (…). Această diferenţiere între posturile de specialist antifraudă şi celelalte posturi de specialist nu mai există, fiind necesară, prin urmare, includerea posturilor pe care erau încadraţi foştii specialişti antifraudă în numărul total de posturi de specialist prevăzute pentru DIICOT”, se mai menţionează în nota de fundamentare.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Rafila explică cele două categorii de asimptomatici. Unii dintre aceștia vor putea fi externați chiar dacă rămân „pozitivi” la testele de coronavirus

Publicat

in

De

Alexandru Rafila, preşedintele Societăţii Române de Microbiologie, a explicat miercuri seară, într-o emisiune la Digi24, care sunt cele două categorii de persoane infectate cu Covid-19 dar asimptomatice, ce se întâmplă cu fiecare categorie și cum vor reveni aceste persoane în familie și, implicit, în societate. „Trebuie să lămurim oamenii. Noi avem două categorii de persoane care sunt asimptomatice. Cei care sunt diagnosticați întâmplător, iar atunci sunt internați și urmăriți până când au două teste negative. O a doua situație este reprezentată de persoanele care au avut forme ușoare sau medii de boală, se vindecă, devin asimptomatici fiind în spital și unii dintre ei rămân pozitivi chiar o perioadă îndelungată de timp, mult peste cele câteva zile la care ne-am aștepta în mod obișnuit să dispară virusul”, a afirmat Alexandru Rafila la postul Digi24.

Ce facem cu aceste persoane? „Încep cu a doua categorie. Există o opinie care este fundamentată de niște studii științifice, pentru că opiniile care sunt doar asumate fără să existe în spate o fundamentare bazată pe evidențe nu cred că trebuie să le discutăm. Aceste persoane, probabil în viitorul nu foarte îndepărtat, vor putea fi externate după un număr de zile în care ele sunt asimptomatice după boală. Pentru că aceste studii la care fac referire demonstrează că particulele virale pe care le elimină prelungit aceste persoane nu mai sunt infectante, ci sunt practic fragmente de virus eliminate în timpul perioadei de convalescență, care la unii este mai lungă”, a explicat el.

„Rămâne să vedem dacă vor fi trimise în izolare sau vor fi considerate sănătoase. Este o schimbare importantă, dar repet, nu ne hazardăm. Așteptăm să avem la dispoziție tot ce s-a publicat până în momentul de față, așteptăm un document cu poziția OMS, la care se lucrează exact în aceste zile și cred că va fi disponibil până la sfârșitul acestei săptămâni, încât să putem să dăm o recomandare – Ministerul Sănătății decide cum este mai bine”, a completat Rafila.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Mioveni

În Trend