Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Şeful Consiliului Fiscal: Dacă am colecta TVA cât Bulgaria, am putea construi o autostradă Comarnic-Braşov, anual

Publicat

in

Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal (CF), a estimat, miercuri, că România ar obţine suficienţi bani pentru o autostradă lungă cât Comarnic – Braşov, în fiecare an, doar dacă ar reuşi să colecteze rata de TVA, ca pondere din PIB, cât Bulgaria.
Şeful Consiliului Fiscal: Dacă am colecta TVA cât Bulgaria, am putea construi o autostradă Comarnic-Braşov, anual

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

NATIONAL

SONDAJ surpriză: VAL URIAȘ de firme românești care se pregătesc să aplice pentru aministie fiscală

Publicat

in

De

Numărul firmelor care vor aplica pentru amnistie fiscală se anunță a fi unul uriaș.  Mai mult de opt din zece respondenți la sondajul realizat de PwC România au accesorii nestinse aferente obligațiilor bugetare principale scadente la 31 martie și se califică să aplice pentru amnistia fiscală reglementată de Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.69/2020.

Citește și: Meteorologii au emis prognoza pentru următoarele două săptămâni: de când SE ÎNCĂLZEȘTE vremea

Întrebați dacă au obligații bugetare accesorii nestinse aferente unor obligații bugetare principale scadente la 31 martie 2020, cei chestionați au răspuns astfel: 32% au astfel de obligații pe care le-au declarat și încă nu le-au stins, 32% au astfel de obligații stabilite prin decizie de impunere comunicată până la 31 martie 2020, 18% au aceste obligații stabilite prin declarație rectificativă depusă de la 1 aprilie 2020 până în prezent și tot 18% au obligații stinse până la acea dată, dar cu întârziere față de scadență.

”Noutatea actualei amnistii fiscale este aceea că vizează, în principiu, toți contribuabilii, persoane fizice sau juridice, precum și accesoriile nestinse pentru toate tipurile de obligații fiscale și bugetare. Sperăm că acest mecanism va genera mai multe lichidități companiilor aflate în dificultate și va fi un imbold pentru a-și relua activitatea. În același timp, trebuie să ne asigurăm că toți contribuabilii vor avea un tratament fiscal echitabil și, din acest motiv, există consultări cu MFP și ANAF care lucrează în prezent la un document de clarificare a modului cum va fi pusă în practică măsura”, a declarat Daniel Anghel, Partener coordonator servicii fiscale și juridice, PwC România.

În consecință se preconizează că vor beneficia de anularea accesoriilor în principal cei care vor depune cererea de anulare până la 15 decembrie 2020 și vor stinge atât obligațiile fiscale principale restanțe la 31 martie 2020, cât și obligațiile fiscale principale și accesorii cu scadența cuprinsă între 1 aprilie 2020 și data depunerii cererii de anulare. De asemenea, se anulează și accesoriile aferente diferențelor de obligații fiscale principale scadente la 31 martie 2020 și care sunt impuse prin decizie de impunere comunicată urmare a unei inspecții fiscale în derulare la data intrării în vigoare a actului normativ. Condiția este ca aceste diferențe să fie stinse până la termenul legal de plată, iar cererea de anulare să fie depusă în 90 de zile de la comunicarea deciziei de impunere.

”Această ordonanță este o șansă și pentru cei care nu au reușit să inițieze și/sau finalizeze cu succes amnistia anterioară și față de timpul și energia pe care le implică a fi consumate, este preferabilă preluarea noii variante decât inițierea unei dispute juridice, chiar dacă este una pentru o soluție dreaptă. Experiența vechii reglementări, însă, dovedește că procedura de aplicare a amnistiei, deși pare simplă, poate genera probleme, astfel încât se poate întâmpla ca necorelări între declarații și plăți chiar în privința unor sume mici să compromită aplicarea sa. Din acest motiv se impune o analiză foarte atentă”, a spus Dan Dascălu, Partener coordonator litigii fiscale, D&B David și Baias.

El a precizat că un aspect important care a generat dezbateri vizează răspunsul la întrebarea ce anume are în vedere ipoteza depunerii declarațiilor rectificative în termen de 10 zile de la intrarea în vigoare a OUG nr.69/2020 pentru contribuabilii care ar urma să fie supuși după această dată unei inspecții fiscale. ”A fost exprimată recent opinia că această ipoteză ar viza orice inspecții fiscale inițiate după intrarea în vigoare a ordonanței, ceea ce ar lipsi practic de orice efecte juridice declarațiile rectificative depuse de contribuabilii la o dată când încă nu sunt supuși unei inspecții fiscale. De aceea, vom discuta în continuare cu autoritățile fiscale care în acest moment pregătesc un act de aplicare a ordonanței, pentru a clarifica aceste aspecte și a elimina riscurile unei asemenea interpretări eronate, care ar putea compromite astfel scopul ordonanței”, a explicat Dan Dascălu.

În cadrul sondajului, 53% dintre respondenți au spus că au creanțe scadente aferente perioadei de până la 31 martie pentru care intenționează să depună declarații rectificative sau declarații fiscale.

Totodată, 92% se așteaptă la stabilirea unor diferențe de obligații fiscale suplimentare anterioare perioadei de până la 31 martie 2020 într-o inspecție fiscală sau de verificare a situației personale.

„Vedem că sunt controale în curs, inclusiv controale demarate pe perioada stării de urgență și de alertă și ne așteptăm ca și în perioada următoare să fie inițiat un val intens de controale. Trebuie avut în vedere faptul că abordarea autorităților este diferită față de acum cinci ani. Din acest motiv, este importantă revizuirea perioadelor trecute, analiza schimbărilor la nivelul modelului de business – pentru că practica arată că modul de operare a companiilor s-a modificat de-a lungul timpului, inclusiv în timpul pandemiei și aceste modificări pot atrage riscuri fiscale -, evaluarea politicilor prețurilor de transfer, etc. De asemenea, este necesară o radiografie a tratamentelor fiscale aplicate în ultimii ani și, acolo unde este cazul, ar trebui să aibă loc corecții și, eventual, să fie solicitată amnistia fiscală. Astfel, poate fi diminuat riscul fiscal în cazul unei inspecții viitoare”, spune Ruxandra Târlescu, Partener servicii fiscale, PwC România.

Sondajul a fost realizat în cadrul evenimentului online „Amnistia fiscală reglementată de OUG nr. 69/2020″ organizat de PwC România, pe 22 mai.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

CNAIR: Întâlnire pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere din Moldova, la Min. Transporturilor

Publicat

in

De

Marți, la sediul Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor a avut loc o întâlnire cu tema „Lansarea și accelerarea proiectelor de infrastructură rutieră din zona Moldova”, anunță Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).

La întâlnire au participat Lucian Bode, Ministrul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, Marcel Boloș, Ministrul Fondurilor Europene, Costel Alexe, Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Mariana Ioniță, Directorul General al CNAIR, primari și reprezentanți ai primăriilor din județele Moldovei, precum și specialiști în infrastructura rutieră din cadrul Companiei de Administrare a Infrastructurii Rutiere, relatează Mediafax.ro.

Citește și: Executivul va finaliza în scurt timp Planul de măsuri de relansare economică. Anunțul lui Ludovic Orban

„Vreau să abordăm discuțiile referitoare la dezvoltarea infrastructurii rutiere la nivelul întregii țări fără tușă politică. Toate șantierele, din toate regiunile țării sunt importante, dar ne-am întâlnit astăzi aici să punem accent pe cele din Moldova. Fie că vorbim de A7, A8, sau A13, trebuie să înțelegem că nu există o concurență între aceste proiecte și toate sunt la fel de importante pentru dezvoltarea acestei regiuni. Sper ca împreună să găsim soluții și să fim o echipă pentru ca aceste proiecte să devină realitate într-un timp cât mai scurt.”, a declarat Lucian Bode, Ministrul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor.

La rândul său, Marcel Boloș, Ministrul Fondurilor Europene, a precizat că Guvernul Orban pune la dispoziție 13 miliarde de euro pentru dezvoltarea regională și că s-au flexibilizat mecanismele de accesare a fondurilor europene pentru proiectele de dezvoltare, astfel încât acum proiectele cu finanțare europeană pot fi implementate mai ușor. De asemenea, Marcel Boloș a pus accent pe faptul că Moldova are nevoie de astfel de proiecte, în special pentru dezvoltarea infrastructurii de transport.

Costel Alexe, Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor a apreciat inițiativa de a fi toți la aceeași masă și de a dezbate viitorul infrastructurii rutiere din această regiune a țării. Demnitarul a reiterat faptul că fondurile europene și bugetare disponibile, trebuie folosite din plin de pentru reducerea decalajului Est – Vest, existent în acest moment.

În luarea sa de cuvânt, Mariana Ioniță, Directorul General al CNAIR, a declarat: “Coloana vertebrală a oricărei economii este infrastructura rutieră. Trebuie o continuitate a proiectelor și aceasta este posibilă printr-un continuu dialog cu autoritățile locale, astfel încât să reușim să dezvoltăm proiectele de infrastructură într-un ritm cât mai rapid. La nivelul companiei am format o echipă de profesioniști care să pregătească proiecte mature, care odată demarate să fie realizate fără alte obstacole. Așa cum am mai spus, dezvoltarea proiectelor de infrastructură din această zonă a țării reprezintă un punct sensibil pentru mine și sper ca împreună să reușim să dezvoltăm proiectele pe care cetățenii și le doresc cu ardoare. Nevoia de infrastructură în Moldova este vitală.”

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Câmpulung

Mioveni

În Trend