Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Securitatea rețelelor 5G în UE: Mai multe țări vor aplica restricții față de producătorii cu grad ridicat de risc la adresa securității naționale

Publicat

in

​Statele membre UE au publicat vineri un raport privind progresele înregistrate în aplicarea setului comun de instrumente de securitate cibernetică a viitoarelor rețele 5G. Măsurile vizând restricționarea participării furnizorilor în funcție de profilul lor de risc sunt deja în vigoare în câteva state membre și se află într-un stadiu avansat de pregătire în multe alte state membre. Vezi în articol ce restricții au decis că vor impune Estonia și Franța.

Statele membre ale UE, cu sprijinul Comisiei Europene și al ENISA, Agenția UE pentru Securitate Cibernetică, au publicat vineri, 24 iulie, un raport privind progresele înregistrate în punerea în aplicare a setului de instrumente comun al UE privind securitatea rețelelor 5G, a anunțat Comisia Europeană.

Comisia Europeană spune că s-au înregistrat deja progrese satisfăcătoare în ceea ce privește unele dintre măsurile prevăzute în setul de instrumente, și anume în următoarele domenii:

  • Competențele autorităților naționale de reglementare a securității rețelelor 5G au fost sau sunt în curs de consolidare în marea majoritate a statelor membre, inclusiv competențele de a reglementa achiziționarea de echipamente și servicii de rețea de către operatori.
  • Măsurile vizând restricționarea participării furnizorilor în funcție de profilul lor de risc sunt deja în vigoare în câteva state membre și se află într-un stadiu avansat de pregătire în multe alte state membre. Raportul le solicită celorlalte state membre să continue pe această cale și să finalizeze acest proces în lunile următoare.


În raport sunt date ca exemplu măsurile luate de Estonia și Franța.

  • În Estonia, Parlamentul a adoptat un amendament la Lege Comunicațiilor electronice care dă Guvernului puterea de a impune obligații privind furnizarea de informații legate de hardware-ul și software-ul folosit în rețelele de comunicații, precum și obligația ca operatorii telecom să obțină o autorizație cu privire la folosirea de hardware și software care să garanteze securitatea națională. Aceste obligații vor fi detaliate prin legislație secundară.
  • În Franța, a fost adoptată o lege în luna august a anului trecut, care permite autorităților să restricționeze ori să interzică ori să impună cerințe și condiții cu privire la echipamentele 5G folosite pentru furnizarea, dezvoltarea și operarea rețelelor prin stabilirea obligației de a obține autorizație de la Primul Ministru înainte de a face implementa și a operaționaliza echipamente sensibile în rețelele 5G.

În ceea ce privește domeniul de aplicare precis al acestor restricții, raportul subliniază importanța examinării rețelei în ansamblu și a abordării elementelor centrale, precum și a altor elemente critice și foarte sensibile, inclusiv funcțiile de gestionare și rețeaua de acces radio, precum și a impunerii de restricții și asupra altor active esențiale, cum ar fi zonele geografice delimitate, administrația publică sau alte entități critice. Pentru operatorii care au încheiat deja contracte cu vânzători care prezintă un risc ridicat, ar trebui să se instituie perioade de tranziție.

Cerințele privind securitatea și reziliența rețelelor pentru operatorii de rețele mobile sunt revizuite în majoritatea statelor membre. Raportul subliniază importanța asigurării faptului că aceste cerințe sunt consolidate, că urmează cele mai avansate practici și că punerea lor în aplicare de către operatori este efectiv auditată și realizată.

Pe de altă parte, mai spune Comisia Europeană, unele măsuri se află într-un stadiu mai puțin avansat de punere în aplicare, în special în următoarele domenii:

  • Sunt necesare progrese urgente pentru reducerea riscului de dependență față de furnizorii cu risc ridicat, inclusiv pentru reducerea dependențelor la nivelul Uniunii. Acest demers ar trebui să se bazeze pe un inventar riguros al lanțului de aprovizionare a rețelelor și presupune monitorizarea evoluției situației.
  • Au fost identificate provocări în ceea ce privește conceperea unor strategii adecvate multi-furnizor și aplicarea lor de către diferiții MNO (operatori de rețele mobile) sau la nivel național din cauza unor dificultăți tehnice sau operaționale (de exemplu, lipsa interoperabilității, dimensiunea țării).
  • În ceea ce privește examinarea investițiilor străine directe, ar trebui luate măsuri pentru introducerea fără întârziere a mecanismului de examinare a ISD în 13 state membre în care acest mecanism nu este încă în vigoare, având în vedere faptul că, din octombrie 2020, va începe să se aplice cadrul UE de examinare a investițiilor. Aceste mecanisme de examinare ar trebui să se aplice evoluțiilor investițiilor care ar putea afecta lanțul valoric în domeniul 5G, ținând seama de obiectivele setului de instrumente.

Pe viitor, raportul recomandă, de asemenea, ca autoritățile statelor membre:

  • să facă schimb de mai multe informații privind provocările, bunele practici și soluțiile pentru punerea în aplicare a măsurilor prevăzute în setul de instrumente;
  • să continue monitorizarea și evaluarea punerii în aplicare a setului de instrumente,
  • precum și să continue să colaboreze cu Comisia pentru a pune în aplicare acțiunile la nivelul UE enumerate în setul de instrumente, inclusiv în domeniul standardizării și al certificării, al instrumentelor de apărare comercială și al normelor de concurență, pentru a evita efectele de denaturare a concurenței pe piața furnizării tehnologiei 5G. De asemenea, investițiile în capacitățile UE în ceea ce privește tehnologiile 5G și post-5G și asigurarea finanțării din fonduri publice a proiectelor 5G țin seama de riscurile în materie de securitate cibernetică.

Următoarele etape

Comisia va continua să colaboreze cu statele membre și cu ENISA în cadrul Grupului de cooperare NIS, pentru a monitoriza implementarea setului de instrumente și pentru a asigura eficacitatea și coerența aplicării sale. Grupul va promova, de asemenea, alinierea abordărilor naționale, prin schimburi de experiență și prin colaborarea cu Organismul Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice (OAREC).

Ca parte a punerii în aplicare a recomandării Comisiei adoptate anul trecut, statele membre, în cooperare cu Comisia, ar trebui să evalueze, până la 1 octombrie 2020, efectele recomandării și să determine dacă sunt necesare măsuri suplimentare. Această evaluare ar trebui să țină seama de rezultatul evaluării coordonate la nivelul UE a riscurilor, care a fost publicată în octombrie 2019, precum și de eficacitatea măsurilor prevăzute în setul de instrumente.

Context

În martie 2019, în urma unei solicitări a Consiliului European privind o abordare concertată a securității rețelelor 5G, Comisia a adoptat o Recomandare privind securitatea cibernetică a rețelelor 5G.

Comisia a invitat statele membre să finalizeze evaluările naționale ale riscurilor, să revizuiască măsurile naționale și să colaboreze la nivelul UE pentru a realiza o evaluare coordonată a riscurilor și un set comun de măsuri de atenuare.

Pe baza evaluării riscurilor efectuată de către statele membre la nivel național, Raportul privind evaluarea coordonată la nivelul UE a riscurilor referitoare la securitatea cibernetică a rețelelor 5G, prezentat în octombrie 2019, a identificat principalele amenințări și principalii actori care generează amenințări, activele cele mai sensibile, principalele vulnerabilități, precum și o serie de riscuri strategice.

În completarea acestui raport și cu scopul de a servi drept contribuție suplimentară la setul de instrumente al UE, ENISA a realizat o cartografiere a situației amenințărilor, constând într-o analiză detaliată a anumitor aspecte tehnice, în special identificarea activelor rețelei și a amenințărilor la adresa acestora.

În ianuarie 2020, statele membre, prin intermediul Grupului de cooperare NIS, au adoptat setul de instrumente al UE, o panoplie de măsuri de atenuare a riscurilor. În aceeași zi, Comisia a adoptat o comunicare prin care a aprobat setul de instrumente, subliniind importanța punerii sale în aplicare efective și rapide și a invitat statele membre să întocmească un raport privind punerea sa în aplicare până la 30 iunie 2020; raportul a fost, așadar, publicat astăzi.

Citeste mai mult
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

Maia Sandu și Igor Dodon ar ieși în turul doi la prezidențiale – sondaj

Publicat

in

Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri prezidențiale, 27,9% din respondenții deciși ai unui sondaj realizat de iData ar vota-o pe Maia Sandu, 13,3% – pe Igor Dodon, 5,7 % – pe Ion Chicu, 4,4% – pe Ion Ceban și 4,3% – pe Irina Vlah. Cât privește organizarea în aceeași zi cu alegerile a referendumului pentru aderarea la UE, 43% ar susține această idee, 43,9% sunt împotrivă, iar 13,1% sunt indeciși sau nu au dorit să răspundă. Datele se conțin în Barometrul iData pentru luna martie 2024, relatează stiripesurse.md

Într-o conferință de presă la IPN, directorul executiv al companiei sociologice iData, Mihai Bologan, a declarat că, cel mai probabil, în cazul alegerilor prezidențiale va fi nevoie de două tururi, deoarece Maia Sandu nu acumulează un procent destul de mare ca să poată câștiga din primul tur. Nu va acumula suficient nici chiar cu voturile din diasporă, chiar dacă se va vota masiv. Cât privește referendumul, datele sociologice arată că moldovenii sunt pro UE.

Barometrul mai arată că în martie 2024, tendințele lunilor precedente în ceea ce privește distribuirea încrederii în politicieni moldoveni rămân aceleași. Primii trei politicieni în care oamenii au cea mai mare încredere sunt: Maia Sandu – cu 24,3%, Ilan Șor – 11,49% și Igor Dodon – 11,2%.

În cazul alegerilor parlamentare, din cei deciși, 36,3% ar vota pentru PAS, 20,0% – pentru PSRM, 18,8% – pentru PP Șansă și 7,6% – pentru PCRM. Partidul politic Partidul Nostru ar obține votul a 4,7% din cei deciși.

Numărul celor care cred că lucrurile în Republica Moldova merg în direcția greșită a scăzut de la 49,5% în ianuarie 2024, la 47,3% în martie 2024. La fel a scăzut și numărul celor care declară că lucrurile merg într-o direcție bună, de la 39,5% în ianuarie 2024 la 37,7% în martie 2024. Numărul celor indeciși a crescut de la 11% în ianuarie la 15% în luna martie 2024.

La întrebarea despre nivelul de fericire, 18,3% din moldoveni s-au declarat foarte fericiți, 30,3% se simt mai degrabă fericiți, 35,4% simt un nivel mediu de fericire, iar nefericiți și deloc fericiți se simt 9,6% și 5,5%  din moldoveni.

Instituțiile cu cea mai mare încredere, conform „ratingului net”, sunt Mitropolia Moldovei și Mitropolia Basarabiei, indicând o încredere substanțială în instituțiile religioase. Poliția vine următoarea, sugerând un nivel relativ ridicat de încredere în forțele de ordine. Instituțiile guvernamentale, cum ar fi Parlamentul și Guvernul, prezintă ratinguri de încredere pozitive, dar sunt mai scăzute decât în cazul instituțiilor religioase sau poliției.

Sprijinul pentru aderarea Republicii Moldova la UE rămâne aproximativ la același nivel, cu o ușoară creștere – 57,4% martie 2024, în comparație cu 56,7% în ianuarie 2024. Concomitent, numărul celor care se declară împotriva integrării europene a scăzut de la 34,4% în ianuarie 2024 , la 32,8% în martie 2024.

Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 1131 persoane din 322 de localități. Perioada de culegere a datelor a fost18-24, iar eroarea maximă de eșantionare este 2,85%.

Citeste mai mult

NATIONAL

Ciolacu: Apartenenţa României la NATO reprezintă o garanţie de securitate pentru ţara noastră

Publicat

in

Premierul Marcel Ciolacu afirmă, la 20 de ani de la aderarea României la NATO, că apartenenţa României la NATO reprezintă o garanţie de securitate pentru ţara noastră, subliniind că România va continua să fie un actor influent şi constructiv în interiorul NATO, informează News.ro.

”Apartenenţa României la NATO reprezintă o garanţie de securitate pentru ţara noastră. În cei 20 de ani de apartenenţă la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, România a devenit un pilon important şi şi-a consolidat poziţia în interiorul alianţei respectându-şi angajamentele de securitate în zona Mării Negre. Vom continua să fim un actor influent şi constructiv în interiorul NATO în vederea consolidării şi dezvoltării alianţei noastre în aşa fel încât garanţiile de securitate colectivă să asigure românilor stabilitatea şi siguranţa de care au nevoie pentru dezvoltarea României!”, a scris Ciolacu pe Facebook.

La 29 martie 2004, România a aderat oficial la NATO prin depunerea instrumentelor de ratificare la Departamentul de Stat al SUA, stat depozitar al Tratatului Alianţei Nord-Atlantice. Depunerea instrumentelor de ratificare a fost urmată, la 2 aprilie 2004, de ceremonia arborării oficiale a drapelului român la sediul NATO. Pe baza unei propuneri legislative, începând cu anul 2005, “Ziua NATO în România” se celebrează în prima duminică a lunii aprilie.

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend